Articole > Activitati DX, trafic radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

O perspectivă asupra ciclului solar 24

Florin Crețu YO8CRZ

Cum activitatea radioamatorilor pasionați de DX-uri în unde scurte depinde în mod esențial de activitatea solară, vă propun în cele ce urmează o evaluare a actualului ciclu solar, precum și a implicațiilor viitoare asupra propagării.

În principiu, ”nimic nou sub soare”, activitatea solară trece prin minime si maxime, cu o periodicitate de cca. 11 ani. Cum activitatea solară afectează în mod considerabil propagarea la mare distanță în benzile de unde scurte, efectele acesteia se observă cu fidelitate în numărul de DX-uri lucrate, în special către zonele mai dificile, aflate la antipod sau pe circuite transpolare.

Pentru radioamatorii care au în spate experiența unei activități desfășurate pe durata câtorva cicluri solare, schimbările care se produc în propagare pe parcursul unui ciclu solar nu mai reprezintă o surpriză. Pentru cei care se află la început însă, schimbările ce se produc sunt uneori mai dificil de înțeles și rezultatele din trafic sunt greu de corelat cu numeroșii parametri solari ce sunt disponibili astăzi pe numeroase saituri.


Fig.1

Există fenomene solare care afectează propagarea pe durate scurte (erupții solare, schimbări sezoniere ale ionosferei, etc.), după cum există fenomene ce afectează propagarea pe durată lungă de timp (ciclurile solare).

Ca exemplificare legată de parametrii ce afectează propagarea pe durată scurtă, iată în Fig1. un web widget creat de NØNBH și care este folosit de multe saituri pentru radioamatori. Acesta furnizează în timp real, principalele date solare precum și o evaluare brută a condițiilor de propagare. Destul de criptice la prima vedere, toate aceste date de mare utilitate nu fac însă obiectul acestui articol, fiind explicate în cartea Radiotehnica Vol. II.

Ciclul solar afectează propagarea pe durate lungi de timp. Schimbările de propagare între perioadele de minim si maxim, deși lente, au efecte majore asupra frecvenței maxim utilizabile (MUF). În anii de minim, benzile superioare de unde scurte (în special benzile de 10m, 12m sau chiar 15m) sunt rareori deschise chiar și ziua, propagarea în această situație depinzând mai mult de stratul Es (E sporadic- puțin dependent de activitatea solară). În anii de maxim solar, când frecvența maxim utilizabilă (MUF) crește la peste 30MHz, aceleași benzi pot fi deschise nu numai ziua dar uneori și pe o bună parte a nopții.

Deși progrese considerabile în înțelegerea fizicii solare au fost făcute în special în ultimii 50 de ani, nivelul de înțelegere a fenomenelor solare este încă redus și în consecință există o doză substanțială de incertitudine în evoluția și predicția ciclurilor solare. Rareori două cicluri solare sunt la fel și de aceea chiar și pentru radioamatorii cu o experiență ce se întinde pe durata multor cicluri solare, apar destule surprize de la un ciclu solar la altul.

Oamenii de știință care urmăresc activitatea solară pot face predicții legate de evoluția acestora, pe baza studiilor sistematice directe ale activității solare ce au fost făcute pe parcursul ultimelor sute de ani. Mai recent, au apărut metode indirecte prin care se poate deduce evoluția ciclurilor solare pe perioade de mii de ani, prin analiza schimbărilor câmpului magnetic și a radiațiilor galactice în diverse obiecte, ce pot fi precis datate.

Încă înainte de începerea ciclului solar 24, cei mai mulți cercetători au prezis un ciclu solar cu o activitate mai redusă decât cea din ciclul solar precedent. Odată început un nou ciclu solar, predicțiile referitoare la modul de desfășurare cresc substanțial în acuratețe. După parcurgerea unui minim prelungit la sfârșitul ciclului solar 23, și ciclul 24 s-a înscris în mare pe prognoza inițială.

Actualmente ne aflăm deja pe panta descendentă a ciclului solar 24, al cărui minim este așteptat cândva între anii 2020 - 2021. Vezi Fig.2.


Fig.2

Graficul prezintă valorile medii anuale (albastru), valorile medii lunare (maro) și valorile prezise la începutul ciclului solar 24 (roșu). Se observă că după cum a evoluat ciclul solar 24 până în prezent, activitatea solară este chiar ceva mai redusă decât estimarea inițială (cu roșu). Este ciclul solar cu cea mai redusă activitate din ultima sută de ani!

Atunci când este evaluată activitatea solară, de obicei se consideră numărul mediu de pete solare sau valoarea medie a fluxului solar. Iată însă în Fig.3 și un mod de a evalua minimele solare, prin prisma numărului de zile într-un an în care nu s-au produs pete solare, pe parcursul ultimelor șase minime solare.


Fig.3

Se poate astfel vedea că începând cu ciclul solar 20, numărul de zile fără pete solare din perioadele de minim solar a fost în permanentă creștere. Pe perioada minimului solar de la sfârșitul ciclului solar 23 au fost însă de aproape 3 ori mai multe zile fără pete solare decât în precedentele 4 minime solare. În cca. 70% din zilele din anii 2008 și 2009 nu s-au înregistrat pete solare, ceea ce arată cât de profundă a fost căderea în activitatea solară. (Fig. 3 folosește noul sistem de numerotare a petelor solare- V2). Graficul anterior are la bază date publicate de www.spaceweather.com și K9LA.

Fără îndoială că numărul de pete solare și fluxul solar este important pentru gradul de ionizare al ionosferei, însă starea ionosferei depinde nu doar de intensitatea radiațiilor solare ionizante, dar și de activitatea geomagnetică.

Se cunoaște faptul că Soarele emite înafară de radiații (cu spectru foarte larg) și așa numitul vânt solar, compus în bună măsură din protoni dar și alte particule. În special în perioada unor erupții solare puternice, cantități enorme de materie sunt aruncate în spațiu de către Soare, vântul solar crescând substanțial atât în viteză dar și în densitate. Vântul solar interacționează cu câmpul magnetic terestru, putând produce perturbarea puternică a acestuia. Fenomenul este cunoscut sub numele de furtună geomagnetică. O activitate geomagnetică ridicată are ca efect reducerea densității straturilor ionizate F și chiar E, ceea ce determină reducerea frecvenței maxim utilizabile MUF, precum și creșterea zgomotului benzii.

Chiar și atunci când fluxul solar este suficient de ridicat, în cazul unei activității geomagnetice ridicate MUF poate să coboare substanțial și în special pe benzile superioare de unde scurte propagarea se închide. Cât de profundă este această cădere în propagare, depinde de mărimea activității geomagnetice. Efectele furtunilor geomagnetice sunt resimțite diferit pe diverse zone geografice. Cele mai afectate sunt zonele apropiate de poli, zonele subecuatoriale fiind cele mai puțin afectate. Ca de obicei, circuitele radio polare sunt afectate primele.

Indicii geomagnetici care trebuie urmăriți în acest caz sunt indicii K și A. Importanța acestor coeficienți este subliniată de faptul că, multe saituri pentru radioamatori prezintă măcar coeficientul K (Kp-la nivel planetar), ce este reactualizat la fiecare 3 ore.

Pe parcursul ciclului solar, activitatea geomagnetică atinge un maxim care este de regulă defazat față de maximul solar, atingând un vârf la puțină vreme de la începerea perioadei descendente. Aceasta are efecte foarte defavorabile asupra propagării în unde scurte, amplificând efectele unei activități solare aflată deja în scădere. Rezultă că la un număr mediu de pete solare identice, condițiile de propagare sunt mai proaste în general pentru perioada imediat după maximul solar, comparativ cu perioada ce precede maximul.

Iată în Fig.4 și evoluția coeficientului Ap- (oranj) la nivel planetar (A este o mărime liniară derivată din media zilnică a coeficientului logaritmic K), în raport cu numărul de pete solare (verde). Se observă defazajul între maximul solar și apariția maximului din activitatea geomagnetică, care amplifică efectele defavorabile ale scăderii numărului de pete solare, respectiv scăderea fluxului solar.


Fig.4

Activitatea geomagnetică are efecte mai importante asupra propagării în unde scurte decât o schimbare de scurtă durată în mărimea fluxului solar (respectiv mărimea radiațiilor ionizante produse de Soare). Efectele unei furtuni magnetice pot fi notabile chiar și când fluxul solar este ridicat (>170), putând duce la degradarea completă a comunicațiilor în benzile de 10, 12 si chiar 15m. Evident dacă activitatea solară este redusă, pot fi afectate chiar și benzile de 20, 30 și chiar 40m.

Activitatea geomagnetică depinde nu doar de densitatea și viteza vântului solar dar și de polaritatea câmpului magnetic solar în raport cu cel terestru. Motivul pentru care uneori, la aceeași viteză și densitate a vântului solar efectele geomagnetice sunt foarte diferite, se datorează polarității magnetice diferite a câmpului magnetic solar în raport cu cel terestru (componenta Bz). Interesant este că se poate constata și o periodicitate sezonieră în mărimea activității geomagnetice, cu maxime ce se ating de regulă în preajma echinocțiilor. Acesta reprezintă însă un factor ce diminuează îmbunătățirea periodică a propagării ce apare în exact aceeași perioadă de timp. Cauzele activități geomagnetice crescute în aceste perioade rămâne o enigmă pentru cercetătorii ce studiază aceste fenomene.

Cum va evolua ciclul solar curent? Se cunoaște cu aproximație perioada de timp când se va atinge minimul solar (cca. 2020-2021). Ce urmează este însă mai dificil de prezis. Înafară de variațiile din activitatea Soarelui cu o perioadă medie de cca. 11 ani, există si alte variații cu perioade de timp mai lungi, cum ar fi ciclul magnetic solar cu o perioadă de 22 de ani, ciclul Gleissberg cu o periodicitate de cca. 10 cicluri solare și altele. Există și variații ciclice cu o periodicitate relativ scurtă, de cca. 154 de zile și în special perioada de rotație a Soarelui, cu durata de 27 de zile.

Un număr mare de cercetători prezic cicluri solare cu intensitate din ce în ce mai redusă, ce în final vor culmina cu un nou minim Moudner. Minimul Moudner s-a produs pe perioada 1645-1715, când numărul de pete solare a fost extrem de redus, uneori trecând chiar și ani până la apariția unei singure pete solare. Minimele solare afectează nu doar propagarea dar au și implicații asupra climei, deși mecanismul intim prin care clima este afectată este foarte puțin înțeles. Adevărul este că deși unele observații tind să justifice această predicție pesimistă, tot ce putem spune este că în acest moment există puține certitudini și foarte multe speculații. În cel mai bun caz putem discuta doar în termeni de probabilități.

Ciclul solar 19 a fost de de departe ciclul cu cea mai intensă activitate pe durata secolului trecut. Radioamatorii care au fost activi pe perioada ciclului 19 (vârful în 1958) povesteau cu nostalgie despre DX-urile extraordinare lucrate, cu puteri de doar 15-20W si antene improvizate (burlan, sârmă galvanizată pentru întins rufe, ori tablierul metalic al patului...hi, hi). Sună a povești vânătorești?... Sigur, în acea perioadă de timp nivelul zgomotului radioelectric nu era nici pe departe atât de intens ca astăzi. Creșterea nivelului de zgomot (în medie cu 3-4 puncte S în zonele urbane) se pare că a fost compensată de radioamatorii de astăzi printr-o creștere echivalentă a puterii la emisie...

Din păcate, o activitate solară ca cea de pe parcursul ciclului 19 e puțin probabil să se repete în decursul următoarelor cicluri solare.

Deocamdată suntem pe panta descendentă a ciclului solar 24 și efectele activității solare în scădere, pot fi deja observate în special în propagarea deficitară la mare distanță și prin deschiderile tot mai rare la mare distanță (>10000Km) care apar pentru banda de 10m sau chiar 12m. Ca întotdeauna, primele benzi afectate de activitatea solară redusă sunt benzile de unde scurte superioare.

Un fenomen mai subtil și puțin conștientizat de radioamatori este că, pe măsură ce înaintăm către minimum solar, înălțimea medie a ionosferei se reduce. Aceasta are implicații asupra unghiului optim necesar pentru DX, pentru aceleași distanțe fiind necesare unghiuri mai reduse. O estimare empirică spune că pentru circuite aflate la peste 10000Km distanță, unghiul optim necesar se reduce cu 3-6 grade. Nu pare mult, însă aceasta poate fi o mare problemă dacă pentru amplasamentul de unde transmitem, orizontul este blocat la unghiuri reduse de diverse forme de relief. Evident și câștigul antenelor la asemenea unghiuri joase este mai redus. La unghiuri reduse, o variație a unghiului de plecare/sosire de 6 grade poate determina o reducere a câștigului antenei de 3-8dB. Putem compensa, mărind puterea de emisie de 2-6 ori, însă asta nu va ajuta recepția. Mai utilă ar fi însă, o antenă mai bună, amplasată la o înățime mai mare... Altfel spus, pentru anumite entități DX aflate pe circuite foarte dificile, vom avea nevoie fie de echipamante mai bune, fie de o șansă extraordinară. Evident, putem să așteptăm și următorul maxim solar...

O activitate solară în scădere va avea în mod inevitabil efecte defavorabile asupra activității amatorilor pasionați de DX-uri. Închiderea propagării în benzile superioare de unde scurte va determina probabil mai mult trafic DX, în benzile joase 80- la-30m. Evident aceasta va însemna că avem nevoie de antene mai bune pentru benzile joase, inclusiv antene de recepție mai bune. Aparent, amatorii de DX ce operează cu precădere în benzile de 160 și 80m nu au motive de îngrijorare legate de minimul spre care se îndreaptă actualul ciclul solar. Chiar și în anii de minim solar, radiația cosmică- galactică este suficientă pentru a menține noaptea un nivel de ionizare al ionosferei superioare, suficient pentru un MUF de minimum 2-3MHz. În practică însă, se pare că pe parcursul ultimului minim solar, dintre ciclurile 23 și 24, chiar și banda de 160m a fost afectată. Un studiu ad-hoc făcut de K9LA-Carl Luetzelschwab printre utilizatorii reflectorului Topband, părea să indice că numărul deschiderilor bune de propagare la mare distanță pe această bandă, a fost în mod surprinzător ceva mai redus decât în perioada imediat premergătoare minimului precum și perioada imediat următoare după minim.

Cum perspectivele următoarelor cicluri solare nu arată foarte încurajator, înseamnă că radioamatorii vor trebui să se bazeze mai mult pe abilitățile personale și pe calitățile și performanța echipamentelor utilizate (antene /transceiver /calculator/ soft-uri) decât pe propagare. O bună înțelegere a mecanismelor de propagare poate fi de mare ajutor pentru cei care aspiră la performanță.

O propagare foarte bună permite chiar și celor cu dotare tehnică precară să lucreze de multe ori DX-uri incredibile. Când propagarea se degradează însă, numărul celor care încă mai pot lucra DX-uri, se reduce drastic. Există însă (chiar și în YO) numeroși radioamatori care au cunoștințele tehnice și dotarea necesară să lucreze DX-uri chiar și în perioadele de minim solar și pentru care variațiile de propagare au efecte mai reduse. Prezența constantă a acestora în logurile marilor expediții DX, chiar și în perioadele de minim solar, demonstrează cu prisosință acest lucru. Faptul că avem astăzi acces pe internet la logurile expedițiilor DX (Clublog), precum și la statistici, este de mare ajutor pentru evaluarea nu doar a propagării dar și a capabilităților tehnice a diverselor stații.

Minimul solar spre care ne îndreptăm, va fi în același timp o bună ocazie pentru a ne reconsidera opiniile asupra utilității benzilor de unde scurte joase pentru DX. Pentru radioamatorii interesați doar de traficul local/național, schimbările cauzate de ciclul solar aparent nu sunt de interes. Trebuie menționat însă că legăturile la distanțe relativ scurte în banda de 40m vor fi afectate pentru că unghiurile mari de reflexie în această bandă vor deveni impracticabile. Altfel spus modul de operare NVIS devine foarte dificil chiar și în timpul zilei în banda de 40m la minimum solar, zona de tăcere putând acoperi o mare parte a țării. Aceasta este o consecință a scăderii frecvenței critice, chiar și ziua, cu mult sub 7MHz.

Deși noțiunile prezentate aici nu sunt complicate, pentru o înțelegere completă e necesară stăpânirea unui număr de noțiuni colaterale despre fizica solară și propagare. Literatura pentru radioamatori publicată la noi a fost extrem de deficitară la acest capitol, motiv pentru care am alocat un total de peste 170 de pagini problemelor de propagare, în volumele I și II ale cărții Radiotehnică Practică și Teoretică.

Există astăzi un număr considerabil de resurse disponibile pe internet, ce prezintă parametrii solari esențiali, care sunt reactualizații de câteva ori pe zi. Indiscutabil, este cu mult mai ușor astăzi decât acum 30-40 de ani. Mi-aduc aminte însă că și atunci când internetul nu exista, radioamatorii interesați ascultau buletinele WWV (când era propagare...), ce prezentau principalele date solare la fiecare oră, precum și buletinele DX și de propagare săptămânale transmise de W1AW. Ca elev și radioamator începător (receptor în 1975), mărturisesc că nu înțelegeam mare lucru din conversațiile purtate de vechii radioamatori YO8CF, YO8AP, YO8AHL și alții de la radioclubul YO8KAE din Iași, când vorbeau despre activitatea solară și propagare. Pur și simplu îmi lipsea baza teoretică necesară. Totul capătă însă sens pe măsură ce acumulăm cunoștințe. Deși toți cei amintiți mai sus sunt din păcate acum SK, cred că le-ar fi făcut o plăcere imensă să aibă acces la resursele de cunoaștere de astăzi. Pentru cei care doresc să aprofundeze cunoștințele legate de fizica solară, iată doar câteva materiale de mare utilitate ce pot fi găsite pe internet pe această temă.

1. David Hathaway The Solar Cycle NASA Ames Research Center 2015
2. Ilya Usoskin A History of Solar Activity over Millennia Living Rev. Solar Phys., 5, 2008
3. I. Usoskin, S. Solanki, G. Kovaltsov Grand Minima of Solar Activity During the Last Millennia Proceedings IAU Symposium No. 286, 2011.

Există însă multe ale materiale disponibile pe internet. O aplicație foarte interesantă ce permite vizualizarea densității și vitezei vântului solar, poate fi găsită pe saitul: http://www.swpc.noaa.gov/products/wsa-enlil-solar-wind-prediction 1-4
Aplicația permite vizualizarea sub formă de animație a vitezei și densității vântului solar pe durata precedentelor 5-6 zile precum și predicția pe 3-4 zile in avans.

Pe această temă, Dr. Tamitha Skov a prezentat la ARRL Hamvention Antenna Forum -Dayton 2016, un material foarte interesant: The Science of Predicting Space Weather and How it Affects Propagation. Ea a avut până recent și o emisiune online legată de vremea în sistemul solar (da... o prognoză meteo planetară legată de activitatea solară...) http://spaceweather.tv/. Deocamdată emisiunea a fost preluată de o altă echipă și reluarea acesteia va mai dura, însă emisiuni mai vechi mai pot fi găsite pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=gA1X11PeMhs

Ca radioamatori, pentru a ne putea desfășura cu succes activitatea în benzile de unde scurte, nu e necesar să devenim experți în fizica solară. Cred însă că este de mare utilitate măcar cunoașterea fenomenelor de bază care afectează propagarea.

Florin Crețu YO8CRZ

Articol aparut la 5-11-2016

1845

  • Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM la 2016-11-05 10:12:19 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.254
    YO8CRZ nu se dezminte nici de data asta, iată un articol concis, bine documentat și util, deși cam pesimist, nu-i vina sa. Am întâlnit de mai multe ori o expresie de genul „lăsați-mă să rămân prost” și îmi vine în minte de fiecare dată când întâlnesc cele mai aprofundate și documentate analize care ne arată că ... din rău va fi și mai rău. Indiferent în ce domeniu. Se poate motiva că de data asta sunt exacte. Vai, ce mai consolare. Dar ce să mai zicem, bine că știm ce ne așteaptă, poate va crește motivarea pentru „big gun” sau interesul pentru o ionosferă artificială, poate va fi nevoie și de susținerea financiară a radioamatorilor. Eu mă pot număra printre norocoși, am început activitatea imediat după maximul ciclului 20 și am prins ciclul 21 din plin cand pe 10 m reușeam legături cu America de Sud în DSB cu cca 20 W și conversie directă. După aceea, prin anii de declin ai ciclului 22 auzeam noaptea în bandă („Clubul Bufnițelor Române”, și le mai amintește cineva?) pe cei mai vechi ca mine, parcă și pe regretatul Andy YO3AC, spunând „de-aș mai prinde și ciclul următor!”, o prognoză imposibil de făcut, cu oricâte mijloace moderne. Dar este și ăsta un reper pe drumul nostru, „îți amintești cum era în ciclul nr ...?”, cum arăta și autorul articolului. Fie că pe viitor va crește puterea de emisie, fie că se va crea o ionosferă artificială, ce a fost nu va mai fi și parcă prea multe devin artificiale, este ca și cum în loc de un păstrăv prins într-un pârău iute de munte consum unul de crescătorie, este tot păstrăv, este și ieftin, dar ... totuși nu este păstrăv. Best DX & 73!

  • Postat de Morel 4X1AD la 2016-11-05 12:07:03 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.14
    Nu cred ca trebuie sa confundam pesimismul cu realismul bazat pe observatii statistice indelungate si aprofundarea cunostintelor despre mecanismelor propagarii ionosferice.


    Aceasta este situatia, viata noastra este dependenta de Soare si tot ceea ce putem sa facem este sa ne adaptam si sa cautam solutii inedite, creative. Acestea sunt posibile in primul rand prin dobandirea de cunostinte tehnice pentru o intelegere mai buna a fenomenelor naturale legate de propagare si evident ridicarea nivelului de tehnicitate al radioamatorilor.


    Este foarte important sa cunoastem istoria activitatii solare si evolutia propagarii, dar e bine sa nu ne pierdem timpul cu prea multe nostalgii si amintiri lacramoase despre ciclul X sau Y. Sa nu uitam ca in perspectiva istorica (sute de ani), au mai fost perioade "glaciare" ale activitatii solare (vezi perioadele Oort, Wolf, Sporer, Maudner si Dalton).


    Cine are microbul radioamatorismul in gene, nu va ridica cu usurinta mainile sus ci va cauta sa-si imbunatateasca eficienta antenelor prin investirea de mai multe eforturi in cautarea solutiilor decat in gasirea de motive de ce sa nu avansam in materie de antene. La bloc este intr-adevar destul de dificil (nu intotdeauna imposibil, vezi: http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=749 ), insa sunt nu putini radioamatori care locuiesc la curte sau care poseda o a doua locatie in mediul rural, insuficient exploatate.


    Contrar unor pareri populiste, amplificatoarele de putere sunt necesare in actuala conjunctura "galactica" si a cresterii neincetate a densitatii de zgomot man-made, insa ponderea antenelor trebuie sa vina clar pe primul loc in pofida greutatilor economice, a legislatiei lipsa, a vecinilor obtuzi si, nu de putine ori, a propriei noastre comoditati.


    TNX YO8CRZ pentru aprofundarea problemelor propagarii ionosferice in ambele volume ale lucrarii "Radiotehnica teoretica si practica", prima care dupa decenii de empirism calificat abordeaza aceasta chestiune la un nivel superior in literatura tehnica pentru radioamatori in lb.romana.


    Apropo guru Carl (K9LA), iata si recenta lui declaratie: http://www.arrl.org/news/maybe-a-solar-minimum-can-be-too-deep-for-160-meters.


    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Postat de Miki YO5AJR la 2016-11-05 12:23:48 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.244
    Am studiat multe descrieri despre propagare si tot ce este in aceasta tema vasta dar acest articol concentrat de la YO8CRZ este extrem de cuprinzator pentru care multumesc. La inceput de drum in radioamatorism am avut sansa sa "gust" din propagarile de exceptie din anii 57 - 60 care nu vor mai apare in ciclul meu de viata, a ramas o nostalgie dulce amara. Sunt indragostit de banda 160m (dupa unii "banda mazochistilor), am citit mult despre propagarea in "Gentleman, band" 160m si aproape toti autorii conchideau ca in aceasta banda predictiile nu sunt posibile doar cu mare aproximatie. Totusi - un lucru e aproape cert, cand pe benzile superioare propagarea este scazut, pe 160m de regula se imbubatateste si asta rezulta parca si la expunerea lui Florin YO8CRZ. Big gun? Da este necesar dar eforturile sa putem acoperi o reciprocitate in aria audibilitati al propriului Big gun si la receptie, este enorm. In ori ce rau (predictii sumbre) exista si un bine - facem eforturi tehnice considerabile pentru a balansa aceste predictii al propagarii folosind imaginatia si inventivitatea tehnica, esenta de fapt al radioamatorismului. Multumesc Florin de articol, chiar daca are elemente sumbre pentru viitor, viitor care pentru cei peste 70 de ani nu mai este asa de lung...hi. 73 de YO5AJR MIKI

  • Postat de Vasile YO6EX la 2016-11-05 12:45:53 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.106
    Un articol binevenit. Eu fac parte dintre fericiti... am prins ciclul 19 ca radioamator receptor, cand cu un RX 0-V-1, am facut mii de receptii in AM si CW, din peste 200 de tari... Ca emitator, am scapat doar ciclul 22 din cauze de QRL.. Acum sper doar sa mai apuc si ciclul 25...

  • Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM la 2016-11-05 14:17:24 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.254
    Nu pot fi inlocuite niciodata experientele traite - pentru ca fiecare traiește in prezentul lui, nu al altora - cu consemnările istorice gen Oort, Wolf, Sporer, Maudner, Dalton etc. Ce a fost poate aduce cel mult o consolare, nimic altceva. Este adevărat, depindem de Soare, nu degeaba a fost venerat ca zeitate supremă. Influența ciclurilor solare a fost presupusă de prin sec. XVII, dar prima confirmare a făcut-o astronomul Herschel în 1801 urmărind bursa grâului pe perioade lungi, nu existau rapoarte meteorologice pe intervale mari de timp și observând aceleași periodicități pe care le simtim si noi. El a stabilit că anii cu pete multe caracterizează o activitate mai intensă a Soarelui, conducând la o climă mai blândă. Cât privește ciclul Maudner, citeam într-o istorie a Marilor Descoperiri Geografice că, în prima jumătate a mileniului care abia s-a terminat, clima era mult mai blândă ca acum, de exemplu vița de vie era cultivată până în pen. Scandinavă iar Groenlanda era, cu adevărat, o țară „verde”. Abia în a doua jumătate a mileniului a început să se poarte carpete pe pereți și covoare pe jos, nu din motive decorative ci pentru încălzire. Cum o fi fost propagarea acum 800 de ani? Poate că vor constata cei care vor mai apuca, dacă și aici este vreo ciclicitate, podgorii în Suedia sau parcuri înverzite în Groenlanda. 73!

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu YO3AOE la 2016-11-05 18:10:27 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.81
    Foarte bun!,concentrat dar totusi suficient de detaliat articolul,desi predictiile pe termen lung sint cum sint,adica pesimiste,macar stim cum stam si ne putem orienta mai usor.In ceea ce priveste propagarea imediata,in sensul de in timp real,acum ceva vreme dadusem pe Internet peste prezentarea unei statii de radioamator olandez specializat numai pe receptii,din pacate nu ii mai stiu indicativul,chiar imi pare rau ca nu l-am memorat nicaieri fiindca nu l-am mai putut re-gasi.Avea-si mai mult ca sigur ca inca mai are-hi!-o instalatie absolut impresionanta de receptie de banda foarte larga,in sensul de incepind de la L.F. si pina la sateliti,desfasurata pe peretii unei intregi camere mari,iar afara,incepind de pe casa si terminind cu marginile curtii-si ea foarte mare-o colectie de diverse antene potrivite cu specificul instalatiei interioare.Acolo in shak-ul lui,pe linga multe altele,chiar mai sus in dreapta lui-a operatorului-se putea observa un ecran mare de monitor color pornit,pe care erau afisate si din cind in cind se modificau ca inaltime niste coloane verticale inegale diferit colorate care reprezentau toate benzile noastre din gama de unde scurte,deci era evident un grafic in timp cvasi-real al evolutiei propagarii.Intrebarea mea ar fi daca acel program era transmis si captat de undeva de la o institutie specializata,si daca da,care ar fi aceea,sau era un program al lui incropit acolo pe loc si bazat pe receptia continua a unor balize de pe diferite benzi,astfel ca se facea un fel de statistica a receptiei pe banda larga?

  • Postat de Berni YO2CMI la 2016-11-05 19:13:30 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.30
    @YO3AOE Presupun ca te referi la shack-ul lui NL6777. 73

  • Postat de Gabi YO3CEN la 2016-11-05 21:25:23 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.1
    Sincer sa fiu, pe mine nu m-a interesat niciodata activitatea solara si influenta acesteia asupra propagarii undelor radio fiindca nu am cum sa influentez activitatea solara si nici propagarea. Teoretic pot sa 'ajut' propagarea slaba prin folosirea unor antene mai eficiente sau prin folosirea unor puteri mai mari de emisie.
    La bloc nu am cum sa construiesc antene mai eficiente (oricum nu mai am acces pe terasa) si sunt obisnuit sa lucrez cu maxim 100w.
    Inainte de aparitia 'dx-cluster' aveam obiceiul sa caut cu VFO-ul prin benzile de radioamatori dupa DX. Acum ma ajuta internetul la vanat dx-uri si 'studiat' propagarea in Europa de est.

    Sincer sa fiu, nu prea inteleg ce se poate scrie despre propagare unde radio (pentru radioAMATORI) in 170 de pagini: 'Literatura pentru radioamatori publicată la noi a fost extrem de deficitară la acest capitol, motiv pentru care am alocat un total de peste 170 de pagini problemelor de propagare, în volumele I și II ale cărții Radiotehnică Practică și Teoretică.'

  • Postat de Adrian YO3HJV la 2016-11-05 22:48:46 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.186
    Felicitari pentru articol si multumiri pentru timpul daruit comunitatii pentru cele doua carti! Un exemplu de radioamator progresist! 73!

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu YO3AOE la 2016-11-06 00:05:43 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.81
    Pt.YO2CMI-Da,draga Berni,exact despre el vorbeam,si iti multumesc! pentru re-amintirea indicativului lui,il pierdusem si nu-l mai gaseam.La ceea ce are omul acolo,eu cred ca el mai are si o alta menire (principala-hi!) in afara celei de radioamator de receptie,fiindca in mod normal iti trebuie o avere consistenta ca sa-ti poti permite asa ceva,iar diversitatea aparaturii denota faptul ca asculta nu numai benzile noastre de radioamatori,ci si multe altele...

  • Postat de Kelemen Adrian -Emil YO2AQB la 2016-11-07 07:20:14 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.21
    Am lucrat ca receptor YO2-1081 din 1958 cu un 0v1 si o antena LW numai pe 20 de metri ,ajungand in YODXCLUB ,am lucrat in concursuri ca receptor in care se copia numarul si am trecut in LOG 60.000 de de receptii .Acum am vreo 83.000 de QSO-uri .De cand lucrez ca emitator am lucrat cu 50 de watti cu A412SL si un preselector cu un PA cu 2xGU50 crezand vreo 25 de ani, ca scot 100 de watti.HI! cu antene LW si GP sau acum cu doua LW si de vreo cativa ani cu un IC-725 si vechiul meu preselector,trscv , facut cadou de Berni YO2CMI.Cu toata propagarea proasta am lucrat DX-uri in tot acest timp.HI!.Din pacate desi sunt un optimist incorigibil si mi-am pastrat simtul umorului, trebuie sa constat ca n-o sa apuc nici minimul ultimului ciclu.HI!Toate cele bune, noroc si sanatate .73Ady

  • Postat de Nic YO4LHR la 2016-11-11 18:06:09 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.132
    Multumesc DR OM Florin. Un articol extrem de "competent". Cochetam cu aceste informatii dar intr-un mod foarte amatoricesc. Si ca sa vedem ce diferenta este intre propagarea de acum doi ani si cea de acum am sa pun un link. La sfarsitul lunii (CQWWCW) vom vedea diferenta.
    Cu stima, Nic
    https://www.youtube.com/watch?v=n6eih-UKAnE
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "O perspectivă asupra ciclului solar 24"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    La acest articol nu sunt permise comentarii decat de la radioamatori YO autorizati.
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact