|
|
|
Tehnici moderneDAB - Digital Audio Broadcasting
Acest sistem a fost dezvoltat de un grup european de broadcast-eri si de producatori de echipamente de telecomunicatii (BBC Research and Development este pionul central al acestui grup), denumirea completa a protocolului utilizat fiind EUREKA 147 DAB, ulterior standardizat prin interventia ETSI (European Telecommunications Standards Institute).
Standardul ce defineste DAB este ETSI-SN-300-401 Ed.II.
De altfel, BBC a fost si investitorul major in reteaua digitala terestra, in Anglia existand o acoperire nationala in acest format.
Eureka 147DAB este considerat de multi ca fiind cea mai importanta inovatie in domeniul radiodifuziunii, de la introducerea transmisiunilor stereofonice in modulatie de frecventa. Prin modul in care este implementat, ofera o multitudine de avantaje, deopotriva pentru ascultatori cat si pentru posturile de radio.
Iata cateva din facilitatile oferite:
Sa revenim la standardul Eureka 147 DAB si sa discutam putin despre cele 3 elemente incorporate si care il definesc:
Aceasta flexibilitate permite transmisia cu un flux scazut a pasajelor ce contin doar informatie vocala si cu un flux crescut (192kbit/s sau mai mult) atunci cand se transmit pasaje muzicale ce se cer redate cu fidelitate maxima, la calitatea oferita de compact disc.
Banda ocupata de DAB Multiplex presupune trei elemente distincte:
Pentru transmisia DAB Multiplex sunt folosite o serie de procedee digitale de corectie si de recuperare a datelor, in vederea reducerii la minim a deteriorarii semnalului util. Astfel, semnalul receptionat este de calitate inalta si nu contine erori decelabile chiar si in conditii dificile de receptie.
DAB Multiplex prezinta o rata de aproximativ 3Mbit/s, din care 2,3 Mbit/s sunt alocati MSC. Luand in considerare faptul ca transmisia de date prezinta redundanta in scopul corectarii erorilor, "incarcarea" utila a datelor este in zona 0,6-1,7 Mbit/s.20
O alta metoda de sporire a protectiei la erori este intercalarea intre doua simboluri a unei parti dintr-un alt simbol, in asa fel incat sa se realizez un spatiu de garda.20 Este de subliniat faptul ca echipa de studiu a avut in ipoteza reducerea interferentelor tip multipath, in asa fel incat sistemul sa se preteze la transmisie simultana pe aceeasi frecventa de catre mai multe emitatoare, fara perturbarea reciproca.
Astfel este posibil (cazul retelei nationale BBC), sa existe un singur canal multiplex pe plan national iar receptia sa fie neintrerupta si nealterata la trecerea dintr-o zona intr-alta.
In Bucuresti, programele digitale sunt transmise pe frecventa de 233,936 Mhz.
Articol aparut la 17-7-2005 10255 |
|
Am vazut la Friedrichshafen la standul DAB, receptoare cu pret care varia intre 200-750 de Euro. Ce program este emis in Bucuresti pe 233MHz ?
Morel, pe frecventa listata se transmite, deocamdata, doar Radio Romania. Se preconizzeaza intrare in curand a Radio ProFm si Radio Romantic. Pe un singur canal DAB se pot transmite destule programe distincte. La achizitia receptorului trebuie sa fii atent sa receptioneze banda L. Adrian
salut!!subiectul asta este f interesant dar din pacate nu stiu f multe despre cum functioneaza sistemul asta..daca stiti si aveti articole mai detaliate despre tot ce inseamna broadcasting si modul de functionare pls pls sa mai postati ca tare e interesant..10x a lot :)
DAB (Digital Audio Broadcasting) este termenul generic utilizat pentru difuzarea numerica (digitala) a emisiunilor radiofonice fie pe cale terrestra, satelitara sau a cablului. Tehnica de difuzare DAB are doua componente : compresia semnalului analogic in MPEG si difuzarea numerica a acestuia prin sistemul Digicast. Compresia audio este bazata pe tehnologia MPEG care inlatura din semnal frecventele inaudibile pentru urechea umana, micsorand astfel dimensiunile acestuia de 10 ori si pastrand in acelasi timp o calitate a sunetului apropiata de a unui CD audio. Sistemul digital de difuzare, Digicast : O data semnalul micsorat el este transformat in cifre si difuzat sub forma de date impreuna cu alte informatii prin intermediul unei frecvente radio clasice din UHF. Sunt anulate astfel problemele clasice legate de distorsionarea sunetului, paraziti, etc. Ecourile de propagare, ecranarile, nu mai sunt elemente de distorsiune ci ele intaresc semnalul receptionat. Difuzarea in sistemul DAB se face in bloc, fiecare bloc fiind de fapt un buchet de programme asociate : ex : Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical. Tehnica numerica de transmisie permite fluxuri audio importante cu debite ce pot atinge pana la 1,7 Mbits pe secunda. Este un fel de internet dar transmis prin eter. Contrar transmisiei analogice, unde un program de radio are propriul sau emitator, aici mai multe programme de radio folosesc acelasi emitator. Pentru acoperirea unei zone echivalente celei FM cu semnal DAB, costurile sunt mult mai reduse. DAB permite de asemenea folosirea mult mai usoara a unei retele de izofrecventa (aceeasi frecventa peste tot in tara) cu relee sincronizate, lucru ce determina o economie frecvente analogice. Conferinta Europeana a Postelor si Telecomunicatiilor a rezervat benzile III si L pentru Radiodifuziunea Digitala DAB. Ascultatorul trebuie sa-si procure insa un decodor digital sau eventual un radioreceptor digital capabil sa transforme semnalul numeric receptionat in semnal analogic. Cautarea posturilor nu se mai face numai dupa frecventa ci si dupa nume: Ex: daca vrei Radio PRO FM scrii din start pro fm si se duce direct la tinta. Iata canalele din banda III pentru transmisiile terrestre: 5A 174.928 MHz 6A 181.936 MHz 7A 188.928 MHz 8A 195.936 MHz 9A 201.928 MHz 10A 209.936 MHz 10N 210.096 MHz 11D 222.064 MHz 12C 227.360 MHz 13B 232.496 MHz 13F 239.200 MHz 5B 176.640 MHz 6B 183.648 MHz 7B 190.640 MHz 8B 197.648 MHz 9B 204.640 MHz 10B 211.648 MHz 11A 216.928 MHz 11N 217.088 MHz 12D 229.072 MHz 13C 234.208 MHz 5C 178.352 MHz 6C 185.360 MHz 7C 192.352 MHz 8C 199.360 MHz 9C 206.352 MHz 10C 213.360 MHz 11B 218.640 MHz 12A 223.936 MHz 12N 224.096 MHz 13D 235.776 MHz 5D 180.064 MHz 6D 187.072 MHz 7D 194.064 MHz 8D 201.072 MHz 9D 208.064 MHz 10D 215.072 MHz 11C 220.352 MHz 12B 225.648 MHz 13A 230.784 MHz 13E 237.488 MHz Iata si canalele din banda L pentru transmisiile terrestre: LA 1452.960 MHz LC 1456.384 MHz LE 1459.808 MHz LG 1463.232 MHz LI 1466.656 MHz LK 1470.080 MHz LM 1473.504 MHz LO 1476.926 MHz LB 1454.672 MHz LD 1458.096 MHz LF 1461.520 MHz LH 1464.944 MHz LJ 1468.368 MHz LL 1471.792 MHz LN 1475.216 MHz LP 1478.640 MHz Exemple de receptoare : Receptor auto : Blaupunkt - Woodstock DAB 54 – comercializat de la 1 iunie anul curent de catre Blaupunkt cu o interfata bluetooth necesara interoperabilitatii cu agendele electronice PDA. Caracteristici tehnice: Capteaza banda III (174 - 240 MHz) si banda L (1452 - 1492 MHz). Sensibilitate in banda III : -90 dBm Sensibilitate in banda L : -90 dBm Alte game de unde AM, FM cu RDS Fonctionalitate MP3 inclusa. Pretul este cuprins intre 396 si 499 €. Receptor de casa: Pure Digital - DRX 702ES Acest receptor este o bijuterie a tehnicii. Are 99 de memorii pe gama de frecventa, in plus cautarea alfabetica din DAB este disponibila si in FM classic, Mai mult, este echipat cu o connexiune USB care permite actualizarea (upgrade) liste radio (firmware) si de asemenea conectarea la un computer. Caracteristici tehnice : Are Banda III (174 - 240 MHz) si banda L (1452 - 1492 MHz). Sensibilitate in banda III : -100 dBm Sensibilitate in banda L : -98 dBm AM / FM cu RDS Pret orientativ : intre 400 si 499 €. Cred ca in Romania mai degraba ar fi nevoie de dezvoltarea televiziunii digitale terrestre, fiindca in acest moment domeniul televiziunii este mult mai precar decat cel al radiodifuziunii. DAB este tehnologia viitorului in domeniul radiodifuziunii. Acest sistem va inlocui treptat radioul analogic pe unde ultrascurte. De cealalta parte se afla DRM-ul sistem inventat pentru reactivarea frecventelor pe unde medii si lungi la o calitate asemanatoare FM-ului. Procedeul DAB, dezvoltat in Europa in cadrul proiectului EUREKA, este actualmente introdus in numeroase tari. Toate statele europene inclusiv Australia (Commonwealth) au adoptat ca sandard sistemul DAB pentru inlocuirea transmisiei pe unde ultrascurte. De asemenea cateva tari asiatice dezvoltate precum Singapore, Taiwan, Corea de Sud, China, India precum si Canada, Mexic, Paraguay au ales acest sistem. Printre lideri, singura exceptie o fac SUA care au introdus propriul lor standard digital intitulat IBOC (In Band On Channel). Se pot obtine informatii asupra acestui sistem pe situl Departamentului Federal pentru Comunicatii (Federal Communications Division); pentru partea tehnica consultati « iBiquity Digital Corporation ». Anglia e tara unde sistemul DAB poate fi considerat cel mai raspandit, utilizat cu preponderenta de catre BBC. Peste 85 la suta dintre camine receptioneaza in jur de 400 de radiouri in format digital. Un sondaj recent arata ca in jur de o treime din englezi cunosc radiodifuziunea digitala iar numarul receptoarelor digitale a depasit anul acesta in vanzari radiourile clasice. Prin tehnologia DAB 10 programme de radio pot fi emise printr-o singura frecventa. In postarea de mai inainte v-am prezentat canalele rezervate in Europa pentru transmisiile digitale. Fata de receptia clasica unde chiar si in conditii de semnal slab se poate asculta ceva, in cazul DAB ori calitatea auditiei ori este impecabila ori auditia nu exista deloc. Fadingul (pierderea intensitatii sunetului), fenomen caracteristic receptiei in unde ultrascurte dispare iar intensitatea sonora a semnalului DAB ramane constanta. Daca semnalul primit de la emitator este prea defectuos pentru a fi exploatat de catre receptor, receptia inceteaza totalmente. In acest caz, daca zona e deservita si de un releu in FM, receptorul trece automat pe receptie analogica. In momentul in care semnalul intalneste obstacole ca de exemplu cladiri, munti etc, acestea pot chiar ajuta la intarirea calitatii semnalului, pentru ca are loc fenomenul de multiplicare de semnal. Undele ultrascurte in acest caz sufera perturbatii considerabile. O serie de servicii conexe pot fi propuse prin sistemul DAB cum ar fi de exemplu : titlul piesei ce se difuzeaza, imaginea copertei CD-ului difuzat, etc. Un mare numar de receptoare actuale ofera functiuni suplimentare interesante care ne fac sa apreciem din nou radioul: butonul "pauza" prin care precum la real player putem sa stopam auditia continuand s-o inregistram pentru a o asculta mai tarziu, butonul "programare" pentru inregistrare a emisiunii preferate, ceva in genul codului de inregistrare ce functioneaza in prezent pe teletextul anumitor televiziuni. Cateva aspecte tehnice ale DAB, pentru cei interesati de amanunte : Asadar semnalele analogice trebuie mai intai numerizate (digitalizate) adica transformate in lanturi de numere "0 si 1"; Pentru ca emisia sa fie optima, semnalul trebuie tratat in 3 etape : Mai intai sunetul trebuie filtrat si curatat de frecventele imperceptibile pentru urechea umana (ceva in genul mpeg3-ului). Acest procedeu se cheama MUSICAM (Masking Pattern Adapted Universal Subband Integrated Coding And Multiplexing) si antreneaza o importanta comprimare a sunetului original. Apoi, informatiile suplimentare (gen texte si imagini plus codul de post respectiv) sunt adaugate la semnal destinat multiplexului digital. Textul si imaginile sunt adaugate semnalului de baza prin procedeele intitulate Dynamic Label si MOT (Multimedia Object Transfer). In plus mai exista si o optiune ce permite servicii de date care nu au nici o legatura cu radioul respectiv : acest serviciu se cheama "NPAD" (Non Programme Associated Data). Exemplu: informatii despre mersul trenurilor, taxi, etc. Ajuns in acest stadiu, semnalul poate fi acum amestecat intr-un multiplex - imaginati-va la gramada amestecate Radio Romania Actualitati, Radio ProFM, Radio Romantic, Radio Romania Muzical… unde toate formeaza impreuna un flux omogen. Am ajuns si la ultima etapa in care acest flux unitar este "taiat" in mici bucati "impletite"; In acest moment se introduce o protectie contra erorilor (Protection Level) care va permite mai tarziu reconstituirea fiecarui post de radio amestecat acolo. Cu cat bucatile impletite sunt taiate mai marunt, cu atat protectia contra erorilor este mai buna. Acum toate aceste bucatele pot fi puse intr-un bloc de frecventa unic 1,5 MHz, ele fiind repartizate pe 1536 de subfrecvente purtatoare. Acest proces de modulare se cheama COFDM - Coded Orthogonal Frequency Division Multiplex. Sensibilitatea la paraziti este prin acest procedeu mult redusa. Se transmit in eter. Acum la ascultator acasa, receptorul repune ordine in semnalul numerizat primit. Sunt verificate toate bucatelele primite, ordinea temporala si absenta erorilor. Procedeul de decodificare se cheama "Viterbi-Decoder". In fine datele numerice sunt transformate acum in semnal analogic perceptibil pentru urechea umana.
Salutare si felicitari pentru informatiile impartasite. Se spune despre DAB ca va fi viabil - dupa Bucuresti - in marile orase din tara, incepind cu anul 2007 (inca nu se stie exact cind). Ca detinator al unei licente radio, pun intrebarea fireasca pt. noi - cei din domeniu: cit ne-ar costa difuzarea programelor prin acest sistem? Si prin inetrmediul carui operator? V-as ramine recunoscator daca ati avea informatii legate de acest aspect. Multumiri, Adora Craiova
Am dat din intamplare peste un receptor DAB,adus din ext.,i,am administrat diverse semnale...,dar acest aparat afisa...doar lipsa semnalului!Apropo de ce o parte[!?]a omenirii au trecut direct la tel.mobil si nu intai la pagger?73,Ion.
de ce trebuie sa aiba si banda L,daca canalul pe care sunt transmise posturile in buc este in banda III ? |
Scrieti un mic comentariu la acest articol!Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "DAB - Digital Audio Broadcasting"Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
|
|
Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro |