Cezar Werner YO3FHM

Ma numesc  Cezar Werner (YO3FHM) si sunt responsabilul radioclubului YO3KXL, devenit cunoscut din 1998 pentru promovarea comunicatiilor packet-radio (AX25 si TCP/IP) in Bucuresti.

Pasiunea a devenit profesie, lucrand ca administrator de retea din 1999.
Gateway-ul packet-radio / Internet sustinut de YO3KXL este printre cele mai populare sisteme de acest fel din tara si unicul din Bucuresti, oferind adrese de mail gratuite tuturor utilizatorilor, un BBS bine aprovizionat cu mesaje de interes deosebit si acces catre mai multe noduri DX-Cluster.
Se cuvine aici sa precizez ca in afara de YO3KXL, in Bucuresti au mai functionat gateway-ul YO3KWT (primul gateway Internet / packet-radio din tara) sustinut de Stefan Bordeanu - YO3DP si BBS-ul lui Petre Endrejevschi - YO3CTW.

In urma cu doua zile am primit de la Norbert, YO2LGU, o notificare in legatura cu articolul postat pe situl FRR de YO3UQ. Pentru cei care nu stiu cine este Norbert -YO2LGU, le pot preciza ca este un tanar pasionat de domeniul IT si electronica. Norbert a lansat un gateway packet-radio /Internet - YO2KJO in 1996.

In  afara de aceasta, Norbert mai indeplineste si functia de administrator al spatiului de adrese IP alocat Romaniei pentru uzul radioamatorilor (subnetul 44.182.0.0/16), cam din aceeasi perioada. In termeni consacrati, aceasta functie se numeste "coordonator de IP-uri".  Intrucat in 2002 YO2LGU s-a mutat in Danemarca, incepand un doctorat in
domeniul compatibilitatii electromagnetice, si-a exprimat dorinta de a renunta la aceasta calitate.

Precizez ca inainte de a publica aceasta replica, am citit si apreciat corespunzator si celalalt articol postat de YO4UQ, referitor la posibilitatea utilizarii link-urilor radio de mare viteza fabricate industrial, in vederea crearii unor retele locale intre radioamatori si
accesului acestora catre Internet. Perspectiva pare incurajatoare, dar se cuvin si in acest caz unele comentarii.

OK. Prezentarile fiind facute, sa trecem la subiect.

In primul articol, dl. Colonati se refera la radioclubul YO3KXL ca si cand ar apartine de Universitatea Politehnica Bucuresti. Ei bine, YO3KXL este un club particular, ridicat prin eforturile mele si ale bunului meu amic, Mihai Stanciu – YO3HAM. Proprietari suntem amandoi, responsabil sunt eu. UPB imi asigura colocatia echipamentelor si accesul la Internet, dar YO3KXL nu este patronat de UPB.

Mai departe, citez din articolul lui YO4UQ:

"Nu exista nici evidenta si nici transparenta pentru statiile YO posesoare
de adrese IP gratuite din clasa 44.0.0.0 si nici a domeniilor, de asemeni
gratuite,  de forma [indicativ].ampr.org. Cred ca este unul din motivele
care au determinat o situatie de necunoastere si lipsa de initiativa în
acest segment din partea radioamatorilor YO."

Vin aici si-l contrazic, prin urmatoarele argumente:

- Evidenta exista, si este chiar foarte bine organizata.

Oricine o poate consulta, accesand resursele oferite de forul coordonator al retelei AMPRNet: ftp://ftp.ucsd.edu/hamradio/amprhosts . In aceasta lista, existau astazi, 28 Noiembrie 2003, un numar de 50565 de inregistrari in DNS-ul de la ucsd.edu, pentru domeniul ampr.org. Din acest total, 134 sunt hosturi din Romania (hosturi din subnetul 44.182.0.0/16 alocat tarii noastre).

- Transparenta exista si ea, doar ca in lumea asta, mai trebuie sa si ceri ca sa ti se dea, sa mai si bati ca sa ti se deschida. Mai concret, pentru cineva care doreste sa se ocupe de comunicatii packet-radio, era sufficient sa ia legatura cu pasionatii din zona pentru a ajunge apoi imediat in miezul problemei. La fel si in acest caz, transparenta a fost asigurata prin anunturi in revista si situl FRR, prin mediatizari facute la emisiunea
QTC, informari in cadrul simpozioanelor anuale, etc. Cei care ar fi avut dorinta
de a se descurca independent, ar fi realizat acest lucru printr-o simpla cautare cu Google. Resursele oferite de UCSD prin situl lor pun la dispozitie si lista coordonatorilor de IP-uri din fiecare tara (de altfel, amintita de YO4UQ).

Chiar in prima pagina de la www.ampr.org , curiosii pot observa subtitlul "Who is my local AMPRNet coordinator?" care pointeaza spre lista amintita: http://hamradio.ucsd.edu/coord.html .
Daca ar fi fost citita, s-ar fi observat imediat urmatoarea inregistrare:

                      44.182/16 Romania YO2LGU Norbert Hanigovszki

Cui sa pui atunci primele intrebari referitoare la problemele de alocare a IP-urilor in subnetul AMPR romanesc, decat coordonatorului abilitat ?!

- Motivele pentru care radioamatorii YO nu s-au implicat in activitatile de comunicatii digitale sunt altele, nu lipsa informatiilor referitoare la subiectul si tehnologia in sine. Aici e vorba de lipsa de finante. Ca sa realizezi comunicatii digitale de calitate, este nevoie de echipamente pretentioase. Daca pentru un schimb de pachete la 1200bps este nevoie de un transceiver cel putin cu canale pilotate de cuarturi, de un modem capabil,
de un calculator si o antena care sa fie bine acordata (echipamente care la un loc pot valora mai mult de 500 USD per total), atunci pentru transfer de date de la 9600 bps in sus sunt necesare echipamente din ce in ce mai pretentioase si foarte greu de realizat in conditii de amator. Pretul acestor echipamente este in continuare prohibitiv. Cine nu stie despre ce este vorba, se poate aventura intr-o incercare sortita esecului, avand ca urmari demoralizarea temporara sau definitiva.

Veti spune "Bine, dar cum au realizat altii asemenea performante ?!" .

Raspunsul e simplu: au avut sponsori, indiferent ce ar insemna acest lucru. Mijloace materiale asigurate direct, sau achizitionate prin finantari separate, tot acelasi lucru
inseamna. Din nefericire, la noi in tara, cei mai multi radioamatori traiesc la limita decentei, visand in continuare ca va veni si o zi cu soare in care sa poata cumpara un transceiver industrial. Nu o spun cu rautate, o spun cu  regrete sincere.

In decembrie 1998, am lansat YO3KXL. In Ianuarie 1999, aveam 43 utilizatori. In vara aceluiasi an, statisticile BBSului indicau un numar de 151 utilizatori, iar actualmente, sunt in jurul catorva sute, atat din tara cat si din strainatate. Datorita specificului retelei AMPRNet, comunicatiile se fac prin incapsulari de date (tunele IP-IP, AX-IP, AX-UDP, etc.). Din motive de securitate, majoritatea furnizorilor de servicii Internet (ISP)
filtreaza asemenea pachete de date, permitand numai traficul standard si in general,
numai a retelelor care deservite direct de acestia. In aceasi situatie am fost pus si eu, ca administrator al gateway-ului YO3KXL. Ca urmare, au fost necesare manevre administrative care implicau un contact direct cu autoritatile care administreaza AMPRNet.

Intrucat Norbert se implicase in activitati care in acel moment nu-i ofereau timpul necesar rezolvarii imediate a multiplelor probleme aparute, am avut o intelegere cu el in urma careia am preluat formal atributiile de coordonator de IP-uri pentru spatiul YO.

O astfel de munca nu presupune doar evidente scriptice, ci si experienta clara in domeniul administrarii de retele, precum si mult timp pierdut pentru efectuarea operatiilor necesare inregistrarii sau stergerii din circuitul AMPRNet al diverselor hosturi si gateway-uri romanesti, negocieri cu echipa AMPRNet in vederea rezolvarii
altor tipuri de probleme specifice, etc.

Din toamna lui 1999 si pana in prezent, am asistat si ajutat toti colegii radioamatori care au dorit sa aiba o prezenta in reteaua AMPRNet. Din lista hosturilor YO inregistrate in
DNS-ul UCSD, public in continuare doar indicativele operate direct de mine:

44.182.30.1     yo3kxl.ampr.org yo3kxl
44.182.30.2     yo3kxl-6.ampr.org yo3kxl-6
44.182.30.11    yo3ham.ampr.org yo3ham
44.182.30.12    yo3fhm.ampr.org yo3fhm
44.182.30.13    yo3fhm-6.ampr.org yo3fhm-6
44.182.30.14    yo3guq.ampr.org yo3guq
44.182.30.15    yo3gqo.ampr.org yo3gqo
44.182.30.18    yo3acx.ampr.org yo3acx
44.182.30.27    yo3fc.ampr.org yo3fc
44.182.30.30    yo3fwc.ampr.org yo3fwc
44.182.30.31    yo6fwm.ampr.org yo6fwm
44.182.30.41    yo3ru.ampr.org yo3ru
44.182.30.41    yo9fld.ampr.org yo9fld
44.182.30.66    yo3glh.ampr.org yo3glh
44.182.30.75    yo3gwm.ampr.org yo3gwm
44.182.34.1     yo3rh.ampr.org yo3rh
44.182.40.1     yo4kca.ampr.org yo4kca
44.182.40.12    yo4nf.ampr.org yo4nf
44.182.40.13    yo4hw.ampr.org yo4hw
44.182.40.55    yo4grh.ampr.org yo4grh
44.182.40.100   yo4gjo.ampr.org yo4gjo
44.182.45.1     yo4gab.ampr.org yo4gab
44.182.45.20    yo4fyq.ampr.org yo4fyq
44.182.45.21    yo4csg.ampr.org yo4csg
44.182.45.22    yo4ape.ampr.org yo4ape
44.182.45.23    yo4gjw.ampr.org yo4gjw
44.182.45.24    yo4si.ampr.org yo4si
44.182.45.25    yo4dij.ampr.org yo4dij
44.182.45.26    yo4dft.ampr.org yo4dft
44.182.50.1     yo5kai.ampr.org yo5kai
44.182.51.1     yo5kaq.ampr.org yo5kaq
44.182.51.2     yo5dge.ampr.org yo5dge
44.182.51.3     yo5cbx.ampr.org yo5cbx
44.182.51.4     yo5bwd.ampr.org yo5bwd
44.182.51.5     yo5dc.ampr.org yo5dc
44.182.51.6     yo5obt.ampr.org yo5obt
44.182.51.7     yo5bwy.ampr.org yo5bwy
44.182.51.8     yo5cdf.ampr.org yo5cdf
44.182.51.9     yo5odj.ampr.org yo5odj
44.182.53.1     yo5kud.ampr.org yo5kud
44.182.57.1     yo5kav.ampr.org yo5kav
44.182.60.1     yo6bkg.ampr.org yo6bkg
44.182.60.10    yo6kyz.ampr.org yo6kyz
44.182.60.251   linux.yo6bkg.ampr.org linux.yo6bkg
44.182.70.1     yo7jyl.ampr.org yo7jyl
44.182.80.1     yo8kcw.ampr.org yo8kcw
44.182.80.12    yo8rgj.ampr.org yo8rgj
44.182.81.1     yo8kgl.ampr.org yo8kgl
44.182.82.1     yo8kom.ampr.org yo8kom
44.182.82.70    yo8sal.ampr.org yo8sal
44.182.82.71    yo8ror.ampr.org yo8ror
44.182.82.72    yo8row.ampr.org yo8row
44.182.82.73    yo8rgb.ampr.org yo8rgb
44.182.82.74    yo8sik.ampr.org yo8sik
44.182.82.75    yo8rla.ampr.org yo8rla
44.182.82.77    yo8sed.ampr.org yo8sed
44.182.82.129   kom-9k6-gw.ampr.org kom-9k6-gw
44.182.82.193   kom-axip-gw.ampr.org kom-axip-gw
44.182.82.200   mugur.ampr.org mugur
44.182.82.201   yo8tea.ampr.org yo8tea

Din pacate, din toti solicitantii mai sus publicati, foarte putini au fost cei care au folosit in mod real adresele alocate. Autoritatile AMPRNet efectueaza zilnic o operatiune de verificare si triere a spatiului de adrese alocat, in asa fel incat tabelele de rutare ale echipamentelor folosite sa nu fie incarcate inutil. In urma acestor operatiuni, rezulta in permanenta adrese care nu mai sunt operationale, coordonatorul de IP-uri din
arondismentul caruia fac parte fiind solicitat sa ia legatura cu sysopii  respectivi si sa stabileasca clar daca adresele in cauza vor fi sau nu eliminate temporar din circuit.

O vreme, m-am straduit sa intretin o lista cu toti sysopii de gateway-uri romanesti, pe care i-am contactat personal, atat telefonic cat si prin mail. Din pacate, interesul acestora a scazut mult, ramanand doar cativa veterani entuziasti, multumita carora Romania inca mai are o prezenta in reteaua AMPRNet. Datorita faptului ca multi au renuntat, au mai ramas inregistrate in circuitul international numai urmatoarele subretele (situatie la data
 redactarii prezentului articol):

44.182.21.0/24 subnet gateway: yo2tm.ampr.org      44.182.21.1
Sysop: Marius Petrescu (YO2LOJ), Timisoara mpetrescu@online.ro
44.182.82.0/24 subnet gateway: yo8kom.ampr.org    44.182.82.1
Sysop: Eduard Mugur Burceag (YO8SED), mugur@iasi.roedu.net
44.182.20.0/24 subnet gateway: yo2kjo.ampr.org      44.182.20.1
Sysop:  Norbert Hanigovski (YO2LGU), Timisoara, norbert@danfoss.com
44.182.22.0/24 subnet gateway: yo2bt.ampr.org        44.182.22.1
Sysop:  Adrian Popa (YO2BT), Arad, yo2bt@yo2bt.dntar.ro
44.182.30.0/24 subnet gateway: yo3kxl.ampr.org       44.182.30.1
Sysop: Cezar Werner (YO3FHM), Bucuresti, cezar@kxland.cjb.net

Vali, sysop-ul de la YO4GAB, si-a oprit  masinariile inca din primavara, intrucat se pare ca in Constanta, in ciuda dotarii foarte bune pentru comunicatii packet-radio a radioamatorilor din zona, nu prea exista interes. Aceasta situatie s-a amplificat imediat dupa decesul regretatului YO4HW. Inca mai sper ca in Constanta se va pune ceva pe picioare in acest sens. Este pacat de echipamentele pe care baietii de acolo le au in dotare, stand degeaba cu ele pe masa sau uitate prin cine stie ce colt al locuintei.

Mai stiu de existenta altor catorva gateway-uri, la Cluj (YO5KUD), Craiova, Brasov, Miercurea-Ciuc, Bacau si Bistrita. Din pacate, sysopii acestora nu m-au mai contactat de foarte multa vreme (desi ma cunosc) si neavand nici un fel de date din partea lor, nu am putut sa efectuez operatiile necesare introducerii lor in circuitul AMPRNet. Ii invit pe aceasta cale, atat pe ei cat si pe altii care poate au pornit sau intentioneaza sa porneasca astfel de masinarii, sa ma contacteze  macar pentru a-mi semnala intentiile lor si a putea pastra in acest fel evidenta necesara.

Dupa cum puteti vedea, exista o evidenta, exista transparenta, exista 2 oameni care se ocupa de pastrarea ordinii in acest sens, dar situatia nu este deloc asa de placuta precum o infatiseaza YO4UQ. Daca radioamatorii care au pornit asemenea instalatii si-au pierdut treptat interesul, atunci ce as mai putea spune de incepatori ?!

Continui analiza textului lui YO4UQ, citandu-l in continuare:

"Se propune ca fiecarui indicativ YO sa i se aloce in mod organizat adrese
 IP si cate un nume de domeniu, indiferent daca acestea sunt utilizate
imediat sau ulterior. Asa cum fiecare ham YO are o adresa fizica, asa trebuie sa
aiba si o adresa electronica" .
Domnule Colonati! Nu suntem in Matrix !! Citez textul trimis de Norbert:

" Nu vad sensul alocarii unor adrese IP pentru toate indicativele. Cine
vrea adresa o solicita de la SysOp-ul local. Cred ca e cel mai simplu. Ce sens
are sa se risipeasca efectiv niste adrese? Cati dintre radioamatori
folosesc radio-packet? Dar cati folosesc efectiv TCP/IP, adica au acasa instalat
NOS sau Flexnet sau mai stiu eu ce sistem..." .

Recomandarile autoritatii AMPRNet spun clar ca spatiul de adrese trebuie gestionat cu economie. Nu sunt agreate inregistrarile inutile, acestea oricum fiind sterse in cazul in care sunt gasite inactive, tocmai pentru a nu incarca inutil tabelele de rutare si unicul DNS care raspunde de domeniul ampr.org .
In continuare, inserez comentariile facute de Norbert, in legatura cu textul lui YO4UQ.

" O alocare precum cea propusa de 4UQ nu are sens din urmatoarele motive:
1. Necesita modificarea adreselor deja alocate.
2. Nu are sens alocarea unor adrese pe judete. Internet-ul nu functioneaza

nici pe criterii geografice nici pe criterii administrative.
3. Sens are alocarea subclaselor pe gateway-uri. Cand cineva instaleza un
gateway, primeste o subclasa pe care o va administra si va avea  autoritatea

de a aloca adrese in aceasta subclasa. Cred ca peste tot in lume se aplica

acest sistem si mi se pare normal sa se delege aceasta activitate administratorilor

de gateway-uri.
4. Nu-i chiar asa mare lucru treaba cu ampr.org. Cred ca se face o
confuzie. Aceste adrese nu sunt reale. Adrese IP de tip 44.xxx.yyy.zzz

NU sunt rotate prin internet. Faceti un traceroute si veti intelege.

Ele functioneaza prin incapsulare, procedura prea lenta pentru aplicatiile

de mare viteza amintite."

In completarea replicii lui Norbert, voi traduce aici (fara a avea pretentii de lingvist) textul pe care cei care au avut curiozitatea, l-au putut vedea in paginile puse la dispozitie pe situl www.ampr.org .

" Daca sunteti un radioamator care are nevoie de o adresa IP, contactati
 coordonatorul local de IP-uri. Radioamatorii se afla intr-o situatie speciala in comparatie cu restul utilizatorilor din Internet. Incercam sa ne construim

propria retea bazata pe comunicatii radio. In acest sens, conectivitatea radio

este mai importanta decat conectivitatea prin Internet.  Structura actuala a
AMPRNet este compusa din mai multe subretele partial sau total izolate, aflate

in aproape fiecare tara, cu precadere in marile orase din lume. O parte dintre

aceste subretele dispun de link-uri radio catre retele adiacente, dar fara alte

conexiuni; altele sunt complet izolate, iar cateva sunt conectate cu altele,

folosind niste "tunele" virtuale prin Internet. Aceasta este o retea in dezvoltare,

iar situatia subretelelor se schimba zilnic.
Exista un singur router care gestioneaza aceste tunele, dispunand de o banda
redusa, amplasat la UCSD (University of California, San Diego) si care este
administrat de Brian Kantor. Acest router asigura o conectivitate minimala
intre Internet si _unele_ parti din AMPRNet. Rolul sau primar este de a
permite radioamatorilor care experimenteaza conexiuni prin AMPRNet,
oportunitatea schimburilor de informatii si accesului la unele resurse Internet.
AMPRNet _NU_ este proiectata si _NU_ trebuie folosita ca o modalitate de a
evita cumpararea de servicii de acces la Internet de la un furnizor (ISP) local.

Este, in acest punct al evolutiei sale, o retea experimentala pe care nu ar trebui

sa va bazati pentru a dezvolta si intretine comunicatii permanente si consistente.

La fel ca si radioamatorismul, este o aventura a unor pasionati si nimic mai mult."

Dl. Colonati, in al sau articol, spune:

"Este o poarta legala, performanta si gratuita de a genera accesul la
imensele resurse ale Internetului beneficiind de adrese IP reale."

Ultimul paragraf din textul celor de la UCSD, tradus de mine, reliefeaza exact
contrariul. Iar eu vin si spun, la fel ca si Norbert, ca spatiul de adrese AMPRNet este vizibil din Internet doar partial, intr-o masura foarte mica, tocmai datorita caracterului de experiment impus de autoritatea ce gestioneaza acest spatiu de adrese.

Altfel, evident, radioamatorii ar fi gasit cu siguranta cai de evitare a platii ISP-istilor locali. Ar fi aproape exact cum procedeaza piratii din Africa, Asia si tarile arabice, folosind spatiul de frecvente alocat radioamatorilor, in scopuri personale .

Inainte de a incheia aceasta replica si trecand peste alte aspecte ale textului lui YO4UQ pe care nu mai are rost sa le evidentiez inutil (de exemplu, maniera eronata prin care noteaza bitii de subnet - nu exista 44.182.001.x, ci 44.182.1.x !! ) nu ma pot abtine sa nu continui prin comentarea urmatoarelor pasaje.

" Cele câteva servicii limitate ca viteza nu se mai ridica la nivelul
dorintelor multor operatori. Din punct de vedere tehnic acesta situatie

este în curs de schimbare profunda iar noile tehnolgii de comunicatii

digitale de de banda larga vor revolutiona procuparile rdaioamatorilor

printr-un salt la viteze de 1Mbps la 11 Mbps si chiar mai mult

(în lumina familiei de standarde IEEE 802.11x). La aceste viteze vor fi

posibile comunicatii multimedia, de voce, date si video, dar mai ales

o conexiune puternica la Internet care va permite navigarea WEB.
 [..........]
asimilarea de catre ham-ii specialisti a unor componente si materiale care
sa permita diminuarea costurilor investitionale initiale (antene, PC-uri
second hand reechipate, surse de alimentare, etc);
 [.........]
Va fi posibila negocierea si cumpararea fluxului de Internet (de la ISP
seriosi), pentru întreaga comunitate de radioamatori, a retelelor YO din
clasa 44, chiar daca aceasta furnizare se face în mai  multe puncte, la
preturi promotionale ce vor diminua substantial cheltuielile de utilizare
si exploatare. Cu cât vom fi mai multi cu atât va fi mai ieftin. "

Ca serviciile de viteza mica nu se mai ridica la nivelul dorintelor noastre, sunt de acord. Nici mie nu-mi convin, dar as vrea sa vad si eu cati dintre  radioamatorii dintr-o arie geografica care poate fi acoperita de echipamente wireless ar putea sa-si permita sa plateasca acele echipamente. In acest sens, ma voi folosi de estimarea pe care tot dl. Colonati a realizat-o in articolul anterior celui comentat in prezent, cel despre care am avut si am o parere foarte buna, dar extrem de rezervata datorita aspectelor financiare
implicate.

Astfel, am presupus urmatoarele date de intrare:

 - raza de lucru a echipamentelor wireless: 6Km;
 - pretul unui access point:                           356 USD;
 - pretul echipamentului la utilizator:           167 USD;
 - pretul unui modem CATV:                         85 USD;
 - pret abonament servicii internet:                 41 USD/luna;
 - tip abonament:                                      128 Kbps trafic permanent;
 - numar de utilizatori interconectati:              10

Asa cum un foarte bun amic al meu spune, "Sa calculam!". Rezultate primare:

- amortizarea acces-pointului: 356/10 =   35.6 USD/utilizator
- pretul echipamentului unui utilizator:     167 USD
- amortizarea modemului CATV: 85/10 = 8.5 USD/utilizator
Rezultate estimative finale:

 - costul platit o singura data de fiecare utilizator ptr echipamente:
   35.6+167+8.5 = 211.1 USD
 - pretul abonamentului lunar: 41 / 10 = 4.1 USD

Ei bine, tinand cont ca banda totala presupusa ar fi de 128kbps, inseamna ca daca fiecare utilizator ar folosi concomitent accesul la Internet, ar reveni (tot teoretic) o banda de 128/10 = 12.8 kbps per user. Aceasta ar oferi o viteza de transfer de 12.8/8 = 1.6 Kb/sec .... hmmm.... care e cam mica chiar si pentru un browsing Web la limita decentei. Presupunand ca numai 5 utilizatori ar iesi pe internet concomitent, am avea o viteza de aprox. 3.2Kb/sec, adica la limita decentei.

Cred ca nu ar mai avea nici un sens sa ne gandim ce s-ar intampla daca doar unul din utilizatorii din retea ar incepe sa descarce fisiere multimedia (mp3, filme), sa incerce un
voice-chat sau sa participe la vreun joc multiuser...

In conditiile in care firme CATV precum Astral furnizeaza canale de 128Kbps
(viteza aprox 16Kb/sec) la pretul de 41 USD/luna (pret care include chiria  modemului CATV si TVA-ul), cred ca eforturile radioamatorilor de a crea LAN-uri wireless vor fi sortite de la bun inceput esecului, exceptand cazul in care vor putea achizitiona echipamentele la un pret modic, conexiunea la Internet sa aiba o banda minima de 256kbps pentru 10 utilizatori iar pretul abonamentului sa fie partial sponsorizat.

Cum nu prea se gasesc filantropi in Romania, nu cred ca exista multe sanse sa se realizeze acest lucru.

In incheiere, cu riscul de a-i dezamagi pe colegii entuziasti, trebuie sa mentionez ca

ISP-istii din Romania nu se dau in vant sa sponsorizeze conexiuni la Internet. Exista o serie care au facut asemenea acte, dar conditiile tehnice de furnizare a serviciilor mi s-au parut cam indoielnice, exceptand beneficiarii care au avut, la randul lor, ceva de oferit in schimb. Practic, chestia cu sponsorizarea este un soi de barter mascat, in cele mai multe cazuri. Ori, radioamatorii, se stie foarte bine, nu prea au multe de oferit.

In concluzie, cine doreste adrese IP din spatiul AMPR romanesc, este invitat sa ma contacteze la adresa cezar@kxland.cjb.net .  In limita cunostiintelor mele, voi incerca
sa ofer raspunsuri pertinente tuturor celor interesati, macar de as vedea ca vor deveni mai multi activi... !

Cezar Werner YO3FHM

Articol aparut la 17-6-2004

14396