LZ1JZ  QSL PRINT
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

PROIECTAREA UNUI TRANSFORMATOR ELECTRIC DE MICÃ PUTERE

Valerica Costin YO7AYH

 

 

În Fig. 1 este ar?tat? schema de principiu a unui transformator electric.

 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Fig. 1. Schema de principiu a unui transformator electric

 

Transformatorul prezentat are o înf?surare primar?, notat? cu P si trei înf?sur?ri secundare, notate cu S1, S2 si S3. Se fac urm?toarele notatii:

 

U1= valoarea efectiv? a tensiunii aplicat? înf?sur?rii primare, [V];

I1= valoarea efectiv? a curentului prin înf?surarea primar?, [A];

U21= valoarea efectiv? a tensiunii obtinut? la bornele secundarului S1, [V];

U22= valoarea efectiv? a tensiunii obtinut? la bornele secundarului S2, [V];

U23= valoarea efectiv? a tensiunii obtinut? la bornele secundarului S3, [V];

I21= valoarea efectiv? a curentului prin înf?surarea secundar? S1, [A];

I22= valoarea efectiv? a curentului prin înf?surarea secundar? S2, [A];

I23= valoarea efectiv? a curentului prin înf?surarea secundar? S3, [A];

 

La constructia transformatoarelor se folosesc în cele mai multe cazuri tole laminate la rece, cu continut de siliciu, de tipul E + I, ar?tate în Fig. 2, care sunt aranjate întretesut. Sunt standardizate urm?toarele tipuri de tole: E4; E5; E6.4; E8; E10; E12.5; E14; E16; E18; E20; E25; E32. Se mai folosesc si miezuri spiralate si toroidale.

 

De exemplu, pentru tipul de tol? E18 dimensiunea "a", mentionat? în Fig. 2, este a=18 mm.

 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Fig. 2; Pachet de tole E + I aranjate întretesut

 

Toate înf?sur?rile se amplaseaz? una peste alta, pe coloana central?, care are l?timea 2a.

 

Se consider? urm?torul exemplu de calcul:

 

U1= 240 V;

U21= 10 V; I21= 5 A

U22= 12 V; I22= 2 A

U23= 24 V; I23= 1 A

 

Se reaminteste c? valorile efective ale curentilor I21, I22 si I23 de 5A, 2 A si respectiv de 1 A sunt valori în regim de durat?.

 

Mai întâi trebuie s? afl?m puterea consumat? în cele 3 înf?sur?ri secundare:

[VA] (1)

 

Randamentul al acestor transformatoare, construite în regim de amatori, este cuprins între 75% si 95%. În exemplul de fat? consider o realizare mai îngrijit? si presupun un randament de 85%, adic? . În acest caz, puterea în primar este dat? de formula:

 

[VA] (2)

 

Acum trebuie aflat? aria A a sectiunii miezului magnetic (a coloanei centrale a pachetului de tole). Aceasta se afl? cu formula:

 

(3)

 

unde aria A este dat? în [cm2] iar puterea P1 în [VA]. Coeficientul factorului este cuprins între 1.3 si 1.9, depinzând de solicit?rile transformatorului. Am considerat o solicitare medie, pentru care am ales un coeficient de 1.6. În acest caz aria sectiunii coloanei centrale a miezului transformatorului va fi:

 

[cm2]

 

Este preferabil ca sectiunea coloanei centrale a transformatorului s? fie de form? p?trat?. De aceea, în exemplul nostru se încearc? alegerea tolei de tipul E20, la care dimensiunea 2a=2x20 mm=4 cm. Grosimea 2b (vezi Fig.2) a pachetului rezult? usor:

 

[cm] (4)

 

Pentru c? grosimea unei tole este 0.35 mm = 0.035 cm rezult? num?rul total de tole:

 

tole (5)

 

Urm?torul pas este s? afl?m num?rul de spire pe volt n0, care înseamn? s? afl?m câte spire sunt necesare ca la bornele acestora (înseriate) s? se obtin? tensiunea de 1 V. Pentru acest lucru este nevoie de formula tensiunii induse într-o înf?surare:

 

(6)

 

unde:

*valoarea efectiv? a tensiunii induse în înf?surarea respectiv?, [V];

[Hz], frecventa tensiunii;

*num?rul de spire al înf?sur?rii respective;

valoarea maxim? a fluxului magnetic în miezul transformatorului, [Wb] (weber). Dar:

 

(7)

 

unde:

valoarea maxim? a inductiei magnetice (sau a densit?tii de flux magnetic) în miezul transformatorului, [Wb/m2] care se numeste tesla, [T];

A= aria sectiunii miezului magnetic, [m2].

 

Folosind ecuatiile (6) si (7) se poate calcula num?rul de spire pe volt, n0:

 

(8)

 

Din experient? (vezi Fig.3 si comentariile aferente), pentru inductia magnetic? maxim? se utilizeaz? valoarea Bm=0.9 [T]. În acest caz rezult?:

 

[spire/volt] (9)

 

Dac? în ecuatia (9) aria A se m?soar? în cm2, rezult? pentru n0 urm?toarea relatie:

 

[spire/volt] (10)

 

În exemplul ales avem A=17 [cm2]; atunci rezult?:

 

[spire/volt]

 

Cunoscând pe n0 se poate afla num?rul de spire al tuturor înf?sur?rilor:

 

spire (în primar)

spire (în secundarul S1)

spire (în secundarul S2)

spire (în secundarul S3)

 

Urm?torul pas este s? calcul?m diametrele conductoarelor pentru toate înf?sur?rile. Pentru efectuarea acestui calcul trebuie s? alegem o densitate de curent prin conductoare, care poate fi cuprins? între 2 A/mm2 si 8 A/mm2. Unii autori aleg pentru prima înf?surare, cea amplasat? lâng? miez, o densitate mai mic? si pentru cele exterioare o densitate din ce în ce mai mare, pentru c? se presupune c? acestea sunt mai "ventilate" si nu se înc?lzesc prea mult.

Eu sunt adeptul alegerii aceleasi densit?ti de curent pentru toate înf?sur?rile. În exemplul prezentat am ales o densitate de curent mic? de 2 A/mm2. Cu aceast? valoare temperatura înf?sur?rilor va fi în limite normale. Se poate scrie:

 

[A/mm2] (11)

 

unde:

I = valoarea efectiv? a curentului prin conductor, [A];

d= diametrul conductorului f?r? izolatie, [mm];

aria sectiunii conductorului [mm2]

 

Efectuând calculele în relatia (11), unde densitatea de curent este 2 A/mm2, se obtine:

 

(12)

 

Curentul din primar se afl? din relatia:

 

[A] (13)

 

Diametrul conductorului din primar va fi:

 

[mm]

 

Utilizând tabelul 1, unde sunt date diametrele standard pentru conductoarele de cupru, pentru diametrul conductorului din primar se alege o valoare imediat mai mare ca 0.55 mm. Se obtine astfel d1=0.6 mm.

 

În mod asem?n?tor se obtine:

 

mm; din tabelul 1 se alege dS1=2 [mm]

 

mm; din tabelul 1 se alege dS2=1.2 [mm]

 

mm; din tabelul 1 se alege dS3=0.8 [mm]

 

 

Tabelul 1

Diametrul conductorului, "d" [mm]

Num?rul de spire/cm2 cu izolatie între straturi ()

Num?rul de spire/cm

F?r? izolatie

Cu izolatie

0.05

0.068

13250

147

0.06

0.082

10250

120

0.07

0.092

8330

106

0.09

0.113

5970

87

0.1

0.123

4460

80

0.12

0.149

31900

66

0.15

0.18

2260

55

0.18

0.21

1730

47.5

0.20

0.231

1465

43.4

0.25

0.285

978

35

0.30

0.337

722

29.6

0.35

0.394

530

25.3

0.40

0.444

350

22.5

0.45

0.501

277

19.9

0.50

0.551

224

18.1

0.60

0.659

162

15.1

0.70

0.759

125

13.1

0.80

0.872

95.5

11.4

0.90

0.972

78

10.2

1.0

1.027

65

9.3

1.2

1.291

40.5

7.7

1.4

1.491

30.2

6.7

1.5

1.595

26.5

6.2

2.0

2.1

15.5

4.75

 

Urm?torul pas ar fi s? se fac? un calcul ca s? se constate dac? num?rul de spire obtinut se poate amplasa în fereastra transformatorului. Pentru aceasta se va tine cont de grosimea carcasei transformatorului. Apoi, cu datele din tabelul 1, în special luând în considerare num?rul de spire/cm2 cu izolatie între straturile spirelor, se va face calculul respectiv. Nu mai prezint acest calcul, îi las pe cei interesati s?-l fac?.

În situatia în care num?rul de spire nu încape în fereastra pachetului de tole alese, atunci se alege un alt tip de tol?, imediat mai mare, în cazul nostru se va alege tola E25. Se va reface obligatoriu tot calculul si cu sigurant? c? num?rul de spire va avea loc în noua fereastr?.

 

Imediat dup? relatia (8) s-a f?cut mentiunea c? din experienta practic? s-a ales pentru inductia magnetic? maxim? (densitatea de flux magnetic maxim?) valoarea Bm=0.9 [T]. O justificare a alegerii acestei valori este explicat? în continuare.

 

 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Fig.3. Curbele inductiei magnetice B si a permeabilit?tii relative în functie de intensitatea câmpului magnetic H

 

În Fig.3 sunt reprezentate curbele inductiei magnetice B în miezul magnetic si al permeabilit?tii relative a materialului feromagnetic din care este confectionat miezul magnetic, în functie de intensitatea câmpului magnetic H.

 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Fig.4. Intensitatea câmpului magnetic H în interiorul unui solenoid (bobin? lung?)

 

În Fig. 4 este ar?tat un solenoid care are lungimea "". Prin conductorul solenoidului trece curentul cu valoarea "". Num?rul de spire al solenoidului este N. În acest caz, intensitatea H a câmpului magnetic în interiorul solenoidului, chiar dac? are sau nu miez feromagnetic, este dat? de relatia:

 

[A/m] (14)

 

Din relatia (14) rezult? c? unitatea de m?sur? pentru H este (amper-spir?)/metru. Întrucât cuvântul "spir?" indic? doar c? valoarea curentului din formla (14) este multiplicat? cu num?rul N de spire si pentru c? de fapt cuv?ntul "spir?" nu este o unitate de m?sur?, rezult? c? unitatea de m?sur? pentru intensitatea câmpului magnetic este amper/metru, [A/m].

 

Intensitatea H a câmpului magnetic se mai numeste si "fort? de magnetizare".

 

Revenind la Fig.3 se observ? c? pentru valori mici ale lui H, sub 400 A/m, cresterile mici ale lui H produc cresteri mari pentru inductia magnetic? B (densitatea de flux magnetic). Acest proces este ar?tat de panta abrupt? a curbei B=B(H). Pentru valori ale lui H peste 400 A/m se observ? c? cresterile lui H produc cresteri din ce în ce mai mici pentru B. Când H a crescut de la zero la valoarea H1 (400 A/m) se vede c? densitatea de flux magnetic a crescut de la zero la valoarea B1 (0.9 T). Dac? H este dublat de la H1 (400 A/m) la H2 (800 A/m), atunci densitatea de flux magnetic nu mai creste cu aceeasi cantitate, ci creste de la B1 (0.9 T) la B2 (1.15 T). O crestere în continuarea a lui H de la H2 (800 A/m) la H3 (1200 A/m) produce o crestere si mai mic? a lui B, de la B2 (1.15 T) la B3 (1.2 T).

Din cele prezentate, cât si din Fig.4, se observ? c? o crestere în continuare a lui H nu mai produce nici-o crestere a lui B, curba lui B devine practic orizontal?. Aceste fenomen se numeste "saturatia miezului magnetic", se spune c? miezul magnetic s-a saturat.

 

În Fig.3 fenomenul de saturatie începe de la valoarea H=400 A/m, unde curba lui B începe s? fac? un cot. În practic? nu este economic s? se magnetizeze miezul peste limita la care începe s? apar? saturatia (dincolo de cotul curbei), pentru c? o crestere a num?rului de amperi-spir? va produce o crestere nesemnificativ? a densit?tii de flux magnetic B (a inductiei magnetice B).

 

În formula (8), pentru determinarea num?rului de spire per volt, s-a folosit pentru inductia magnetic? maxim? valoarea Bm=0.9 T. Cu aceast? valoare a rezultat pentru num?rul de spire per volt relatia n0=0.0050/A, unde A este m?surat în m2. Dac? aria sectiunii miezului se m?soar? în cm2 atunci rezult? n0=50/A.

Multi consider? num?rul 50 de la num?r?torul expresiei lui n0 ca fiind frecventa retelei, dar nu este adev?rat, este doar o coincident?.

 

Dac? pentru o fort? de magnetizare de 400 A/m rezult? o inductie magnetic? mai mare, de exemplu Bm=1 T, atunci pentru num?rul de spire per volt rezult? o valoare mai mic?:

 

sau n0=45/A, dac? A este m?surat în cm2.

 

În cazul în care materialul din care sunt f?cute tolele are o inductie magnetic? mai mic? de 0.9 T, pentru o fort? de magnetizare de 400 A/m, atunci pentru n0 rezult? valori mai mari, de pân? la 60/A.

 

Cele mai uzuale materiale magnetice au valoarea inductiei magnetice de 0.9 T la începerea procesului de saturatie. De aceea pentru num?rul de spire pe volt este cunoscut? relatia n0= 50/A.

 

Analizând Fig. 3 se poate verifica formula inductiei magnetice B (a densit?tii de flux magnetic) în functie de intensitatea H a câmpului magnetic:

 

[T]

 

Mai trebuie mentionat c? în functie de sarcinile celor 3 secundare, tensiunile respective pot avea o anumit? abatere de la valorile nominale. Dac? sarcina este mai mic?, este posibil ca tensiunea s? fie mai mare si invers.

Valerica Costin YO7AYH

Articol aparut la 18-9-2007

48830

  • Postat de Marius Iacob Ioan la 2007-09-18 16:45:19 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.90
    Foarte instructiv articolul.Arunc o provocare:cum se calculeaza un transformator cu 2 coloane si unul cu miez toroidal??? Foarte greu am gasit ceva formule ptr trafo cu 2 coloane, dar ptr toroidal mai nimic. 73!Marius

  • Postat de Florentin F./YO9CHO la 2007-09-18 21:59:29 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.46
    Felicitari Costin pentru prezentare! Ma bucura cand citesc articole legate de bazele electrotehnicii sau electronicii fiind un amator de radioamatorism HOME-MADE. Sper sa nu ai parte de un comentariu de genul: "in 2007 cred ca este cazul sa cumparam transformatoare de cat sa...". Ma intrebam...oare cum poate un radioamator adevarat sa considere ca radioamatorismul inseamna "shopping" la Carrefour-ul din coltz... Eu raman la ideea ca adevarata satisfactie este, ca dintr-un calcul matematic abstract, sa poti realiza CU MAINILE TALE o "chestie" care MERGE.¨ Poate ca sunt eu prea romantic intr-un secol pe care totdeauna il condamnam ca ar fi al banului. Ei dar m-am intins la vorba ca de obicei si este cazul sa dam cuvantul altora. 73!

  • Postat de Alex Farkas YO5AMF la 2007-09-19 09:26:19 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.198
    Felicitari Costin pentru articol! Asemenea articole sunt necesare, in primul rand pentru tineri radioamatori, dornici sa construieasca ceva si multe ori trebuie sa sape adinc sa gaseasca condensat ceea ce ii trebuie pentru rezolvarea unor probleme. Si .... vorba cu bancuri: "nu exista bancuri vechi, pentru un nou nascut orice banc este nou". Exista pe net programe pentru dimensionarea transformatoarelor, dar... aplicind programul respectiv se pierde intelegerea fenomenelor. deci esentialul. 73 si succes ptr "home made" Alex

  • Postat de Valericã Costin YO7AYH la 2007-09-20 11:42:00 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.18
    Pentru Marius, Calculul transformatoarelor cu douã coloane este acelasi ca si al celor cu 3 coloane. Singura deosebire este cã la cel cu douã coloane se ia în considerare aria sectiunii unei coloane (care este egalã cu aria celei de a doua coloane). Deasemenea si calculul transformatoarelor cu miez toroidal se face la fel ca si cel pentru transformatoarele cu 3 coloane. Se va lua în calcul aria sectiunii transversale a miezului toroidal. O deosebire ar fi cã tabla în spiralã, confectionatã din fier cu continut de siliciu, laminatã la rece, care constituie miezul magnetic toroidal, poate permite o inductie magneticã maximã cuprinsã între 1.2 [T] si 1.75 [T]. Cu aceste valori va rezulta un numãr de spire per volt cuprins între 37.5/A si 25.7/A, unde A este mãsurat în cm2. Dificultatea constã în faptul cã nu cunoastem valoarea inductiei magnetic maxime decât în cazul în care aceastã valoare a fost precizatã de furnizorul tablei din care se face miezul. Nu stiu cum se calculeazã transformatoarele cu miez toroidal din feritã. M-au bucurat comentariile postate de Florentin F/YO9CHO si Alex Farkas YO5AMF. Le multumesc! 73’s

  • Postat de Dobrescu Dan YO3CNN la 2007-09-29 20:37:13 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.72
    AM LUCRAT DE LA ZERO ,MAI MULTE TRANSFORMATOARE DE RETEA.SI AM REUSIT SA FAC CEVA DE BUNA CALITATE .DUPA PAREREA MEA ,ACEST ARTICOL ,AR TREBUI, SA FIE PREZENT PERMANENT PE RADIOAMATOR .RO .ESTE FOARTE UTIL ,PENTRU ORICINE ,CHIAR DACA NU ESTE RADIOAMATOR.FELICITARI SINCERE ,PENTRU AUTOR .DAN DOBRESCU YO3CNN.

  • Postat de NICOLAE STELIAN YO9AYM la 2007-10-09 08:03:16 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.73
    FELICITARI COSTIN PENTRU ARTICOL ASA CEVA NU INTILNESTI MEREU CIND AI NEVOIE.AM BOBINAT SI EU SI STIU CIT AM ALERGAT DUPA FORMULE .

  • Postat de Ion YO8RXK la 2007-10-21 22:09:50 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.152
    Chiar daca aceste formule[o parte]se vor regasi,chiar si in unele vechi abacuri,articolul este bun,atat constructorilor electro debutanti,cat si avansatilor!Multe 73..Ion!

  • Postat de vali 9 la 2008-04-17 10:44:38 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.246
    pune bomle ceva care sa arate si calculul la toroidal tot asa practic cu poze

  • Postat de panait dorinel (neradioamator) la 2009-01-11 18:16:58 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.149
    NU INTELEG FACTORUL DE PROPORTIONALITATE DINTRE PUTERE SI SARCINA

  • Postat de gongo NU SUNT RADIOAMATOR la 2009-01-26 14:53:56 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.200
    pentru vizualizare/salvare pagina cu caractere corecte utilizati Internet explorer si in bara de unelte view/encoding/ setati Central European (ISO)

  • Postat de Valericã Costin YO7AYH la 2009-02-01 16:29:05 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.18
    Pentru GONGO: Multumesc pentru info! Nu stiam acest lucru. Cu salutari, V. Costin

  • Postat de Help (neradioamator) la 2009-03-08 01:44:37 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.22
    Am facut fizica clasica, multa chimie fizica si am sfirsit studiind stiinta vietii. Deci nu pot decit sa va admir superbul articol. Tuturor specialistilor de aici, va rog, un sfat UTIL: am vreo citeva aparate la (Tensiune 110 Volts; inteleg, Intensitatea nu e mult diferita intre malurile Atlanticului; puterea aparatelor e mica, sint casnice, desigur); Din ele as vrea sa folosesc cel putin 2 (Curatitor de covor cu spuma si Combina muzicala-am multe casete). Citiva ani in urma , in Buc am dat peste (dar nu am cumparat atunci) Transformator 110 la 220 Volts, fabricat in Canada (nu stiu daca se mai gasesc acolo sau altundeva). Sint bune de folosit? Cineva a spus 'cu el, aparatele ar avea puterea mult micsorata' dar ca n-ar transforma mult intensitatea curentului. in caz ca se mai gasesc de vinzare, sa cumpar? (costau vreo 4 mil acum vreo 6 ani). Daca nu mai sint pe unde le-am vazut absolut din intimplare, cum ati rezolva problema- acum devenita prioritate pentru mine. Daca nu se gasesc IMPORTATE ca atare, se pot construi la comanda? As comanda sau importa chiar. Va multumesc pentru raspuns profesional. Cu stima pentru constructori in ale curentului.

  • Postat de Cojocariu Lucian-Nicolae (neradioamator) la 2009-05-07 13:12:07 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.128
    In indrumarul de calcul al trandformatorului este inclus si un tabel cu diametrele standardizate ale conductorului de cupru izolat cu email.As vrea sa aflu din ce standar sunt preluate diametrele pentru ca am consultat institutia de standardizare din romania sa imi furnizeze standardul in care sunt precizate diametrele si ei mi-au zis ca nu pot sa imi furnizeze documentul cu standardul.As vrea sa intru in posesia unui astfel de standard.

  • Postat de gigi berlogea (neradioamator) la 2009-12-15 15:02:59 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.86
    e bun,dar s-a complicat prea mult cu acele calcule cu radicali

  • Postat de gheorghe sabau (neradioamator) la 2010-01-27 16:08:51 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.188
    am un transformator pe care vreau sa il fac la 12v pentru acumulator masina.Am tolele:a=16mm,2a=32mm,3a=48mm,2b=45mm.Cum obtin nr de spire si dimensiunea miezului.Cineva zicea ca sunt 14cm2,dar nu stiu cum a calculat.Va rog cine ma poate ajuta,Multumesc.

  • Postat de Avram (neradioamator) la 2010-03-24 21:57:41 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.4
    As dori sa vad un tabel cu diametru sarmei de bobinaj si intensitatile corespunzatare. Multumesc.

  • Postat de adrian (neradioamator) la 2010-10-30 01:16:59 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.47
    am gasit in diferite manuale densitatea curentului in firul de cupru ca fiind de3,2A/mm2,este o marime corecta?si o alta curiozitate:a incercat cineva circuitul lui steven mark?ma intereseaza detaliile constructiei

  • Postat de duesak YO3CNN la 2010-12-12 11:19:34 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.163
    Stiu calculul la bobinarea transformatorului dar nu stiu bobinarea practica.

  • Postat de duesak YO3CNN la 2010-12-12 11:20:08 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.163
    Stiu calculul la bobinarea transformatorului dar nu stiu bobinarea practica.

  • Postat de Liviu S (neradioamator) la 2012-02-20 20:37:04 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.98
    BUna ziua, Gasesc articolul foarte bun. Am aceeasi parere ca trevuie sa cauti mult pina gasesti formule si nomograme care dimensioneaza acestea si poti si termina proiectarea trafo in aceeasi zi. In alte parti un software ( in India, care se ofera spre vinzare oriunde in zilele astea ) costa cam $2xxxUSD o licenta. Ei, vad eu, au interest sa imbine si partea comerciala facind bani pentru ingineri sau proiectanti cu partea educationala de a experimenta. la fel cum faceti dvs. acolo. Intimplarea face ca eu am facut parte dijn Cercul de Radio de la Palatul Pionierilor din anii 197x cind eram un pionier si am construit si eu acestea cam cu aceleasi formule sau din Revista Tehnium de atunci. Si am mers. Piese de pe la "Dioda" de pe Academiei sau Unirea etaj 3. Cind am fost mai mare ma duceam pina la Mag Bucur Obor ca idee. Va sugerez sa continuati si poate le aratati si celor tineri de astazi ca se poate invata si face si bani din acestea si acolo nu numai in Asia. Tot ca idee in Silicon Valley( zona San Jose,CA) am vazut tineri de 16 ani proiectind PCBuri pe bani si care conduceau un BMW cind ieseau de la serviciu prin anii 199x. Cu stima.

  • Postat de mircea YO8RXU la 2012-03-09 01:57:42 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.153
    sub titlul "calculul transformatorului de retea 220 v" este postat un articol care cuprinde tabele foarte utile necesare unei asemenea constructii

  • Postat de Petriot (neradioamator) la 2012-05-05 16:19:02 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.40
    Un articol util excelent . Iti multumesc !

  • Postat de mira ionut ciprian (neradioamator) la 2013-02-23 07:49:22 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.70
    multumesc pentru informatii, proiectul dupa parerea mea este complet.
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "PROIECTAREA UNUI TRANSFORMATOR ELECTRIC DE MICÃ PUTERE"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    La acest articol nu sunt permise comentarii decat de la radioamatori YO autorizati.
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact