Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

ANTENÃ DIPOL MULTIBAND

Valerica Costin YO7AYH

 

 

1. ANTENA W0W0

Cu peste 30 de ani în urm? m-am hot?rât s?-mi confectionez o anten?. Singura documentatie tehnic? de care dispuneam la momentul respectiv era revista Sport si Tehnic?. Acolo am g?sit un articol scris de regretatul George Craiu, YO3RF. Consider c? acest articol înc? este de actualitate pentru multi radioamatori si de aceea îl reproduc în totalitate:

 

“Anten? multiband

Alegerea unei antene de emisie este totdeauna o problem? dificil? pentru radioamatori. Antenele de tip G5RV si W3DZZ sunt binecunoscute radioamatorilor nostri si multi le-au cunoscut si le folosesc. Mai putin cunoscut? este antena pe care o prezent?m mai jos denumit?, dup? cel care a descris-o prima oar?, W0WO.

 

Un fir de litz? de anten? obisnuit? de circa 41 m lungime, o panglic? de 300 omi f?r? lungime determinat? si câteva izolatoare de anten?, este tot materialul necesar. Construit? f?r? nici o dificultate în circa dou? ore si cu un cost minim, antena este gata s? lucreze pe patru benzi: în  pentru 3.5 MHz, în  pentru 7 MHz, în  pentru 14 MHz si în  pentru 28 MHz.

 

Cred c? nu exist? radioamator care s? nu fi construit m?car odat? un “Hertz”, cea mai simpl? anten? de emisie; lungimea fizic? a firului radiant si distanta de la un cap?t la care se leag? fiderul, sunt de cele mai multe ori singurele cunostinte tehnice pe care se bazeaz? amatorul si acestea nu ca rezultat al vreunui calcul, ci luate de la un prieten care i s-a l?udat c? Hertzul lui “merge formidabil” pe toate benzile.

 

Antena W0WO este relativ asem?n?toare cu un Hertz, cu deosebirea c? alimentarea ei se face cu linie bifilar? de 300 ohmi, în loc de un fider monofilar cu impedanta de 600 ohmi. Punctul de leg?tur? al fiderului pe firul radiant este diferit la cele dou? antene si pentru întelegerea problemei s? urm?rim considerentele de mai jos.

 

Teoria si practica indic? faptul c? în lungul unui fir orizontal de anten?, având lungimea de , distributia impedantelor este ca cea din fig.1, unde se vede c? la capete exist? o valoare maxim? de 3600 ohmi, iar la mijloc 72 ohmi. Pe acest grafic putem reprezenta deci distributia impedantelor în lungul unui fir rezonant de anten? de .

 

Lungimea fizic? a antenei o determin?m cu formula cunoscut? L=142.65/f(MHz) pentru frecventa de baz? , sau pentru lucrul pe frecvente armonice superioare: L=[149.96(N-0.05)]/f(MHz), unde N este num?rul de .

 

Pentru frecventa 7.050 MHz (a doua armonic?) lungimea este:

 

Verificând cu prima formul? frecventa din banda de 80 m la care corespunde aceast? lungime de anten?, g?sim: f=142.65/41.47=3.44 MHz.

 

Observ?m c? frecventa este putin sub limita inferioar? a benzii. Am precizat îns? de la început c? orice anten? folosit? pe mai multe benzi reprezint? un compromis.

S? vedem ce se întâmpl? dac? inscriem aceste dou? antene pe graficul din fig.1?

 

 
 

Fig. 1 Impedanta de-a lungul unei antene dipol                                                                  

 

Curba impedantei pentru 3.5 MHz este reprezentat? de linia frânt? BNG. Curba impedantei pentru 7 MHz este reprezentat? de linia frânt? BKF. Cele dou? curbe se întretaie în punctul A, care pe scara logaritmic? a impedantelor are valoarea de 265 ohmi, iar pe scara lungimilor 13.65 m de la un cap?t. Am determinat astfel pe firul antenei un punct care prezint? aceeasi impedant? pentru ambele benzi. Trasând pe baza aceluiasi rationament curbele pentru benzile superioare 14 MHz si 28 MHz se obtin curbele BIDMF si BHCJDLE. Constat?m c? toate curbele trec prin acelasi punct A, frecventele de acord fiind 14300 MHz si 28800 MHz. Punctul de impedant? comun? de 265 ohmi se poate considera practic 300 ohmi, deoarece în?ltimea de la sol si obiectele învecinate afecteaz? caracteristicile electrice ale oric?rei antene. Cuplând deci o panglic? de TV de 300 ohmi la 13.65 m de la un cap?t al antenei, realiz?m adaptarea liniei de alimentare si deci un transfer maxim de energie pe toate cele patru benzi.

 

Analizând graficul, constat?m c? antena nu functioneaz? pe banda de 21 MHz, deoarece din cauza neadapt?rii raportul de unde stationare este foarte mare. Mai constat?m c? o anten? Hertz lucreaz? bne, cu fiderul adaptat, doar pe banda pentru care a fost “t?iat?”, punctul de cuplaj al fiderului cu antena fiind acolo unde curba antenei taie orizontala de 600 ohmi.

 

Realizarea practic? a antenei W0WO este simpl?, vezi fig.2.

 
 

Fig.2 Antena W0WO, realizare practic?

 

Portiunile mai îngrosate în fig.2 ale firului de anten?, lâng? izolatori, reprezint? faptul c? firul a fost trecut pe dup? izolatori si apoi readus si cositorit. Panglica de 300 ohmi se cositoreste cu câte un fir la fiecare sectiune a antenei. Acest punct de leg?tur? se închide etans (eu nu l-am închis) într-o cutie de material plastic.

 

La emit?tor linia se va cupla prin intermediul unui filtru Pi, sau preferabil simetric, care s? realizeaze adaptarea între iesirea etajului final si linia de alimentare.

 

În lips? de spatiu disponibil pentru a întinde o anten? de 41.47 m se refac calculele dup? aceleasi principii pentru instalarea unei antene mai scurte, renuntând la banda de 80 m. În acest caz antena va avea 20.45 m lungime si panglica se va atasa la 6.80 m de la un cap?t. Frecventele de rezonant? vor fi: 7 MHz, 14.160 MHz si 29.00 MHz.

Trebuie s? subliniem faptul c? antena se utilizeaz? pentru puteri pân? la 500 W si functioneaz? pe fiecare band? cu un raport de unde stationare care nu dep?seste 1:2.

 

Acesta a fost articolul scris de G. Craiu, YO3RF.

 

Comentarii despre modul în care a functionat antena W0WO

a) Am construit antena W0WO exact asa cum este ar?tat în fig.2. În loc de litz? de anten? am utilizat conductor masiv din cupru neizolat, cu diametrul 2.5 mm. Antena a fost ridicata la 9 m deasupra a dou? blocuri de locuinte; un stâlp a fost amplasat be blocul meu si cel?lalt pe bloul vecin. Este adev?rat c? necesit? un spatiu destl de mare pentru instalare. Sub anten? erau amplasate antene de receptie TV, deci nu pot spune c? în?ltimea antenei a fost de 9 m fat? de un plan cu potentialul zero.

Ca linie de alimentare am utilizat un conductor bifilar, cu conductoare masive din cupru, care avea forma si dimensiunile aproximativ egale cu cele ale unei panglici TV de 300 ohmi.

Cu aceast? configuratie de anten? am efectuat peste 15000 de leg?turi radio. Statiile cele mai îndep?rtate au fost din Australia, Japonia, USA, Brazilia, etc.

Receptia era foarte bun?, auzeam aproape orice. Este adev?rat c? în anumite cazuri am produs TVI. Am colaborat îns? cu locatarii din cele dou? blocuri, peste care trecea antena si i-am rugat s? m? anunte imediat ce îi deranjam. Eliminarea TVI-ului era simpl?, mergeam cu cet?teanul respectiv la antena lui de receptie TV si cur?tam contactul dintre cablul de coborâre si antena. Dup? aceast? operatiune TVI-ul disp?rea complet.

Nu am dep?sit niciodat? mai mult de 100 W input în etajul final al unui FT-250 (100 W în curent continuu).

Când atingeam cu buzele carcasa metalic? a microfonului simteam pisc?turi, acest fenomen cred se producea din cauza radiofrecventei radiat? de linia bifilar? de alimentare a antenei.

 

Pentru c? iesirea din FT-250 este pentru cablu coaxial a fost necesar s? utilizez un cuplor de anten? în care s-a intrat cu coaxial si s-a iesit cu bifilar. Cu acest cuplor de anten? am realizat totdeauna un raport de und? stationar? de 1:1 pe portiunea de cablu coaxial dintre emit?tor si transmatch. Nu am m?surat raportul de und? stationar? la iesirea din transmatch, dar cred c? aveam unde reflectate, pentru c? mai multi locatari din blocul meu mi-au spus c? m? auzeau în radioreceptoare (RFI) sau în alte aparate de redare a sunetului.

 

b) Pentru c? linia bifilar? s-a deteriorat si ca s? elimin RFI-ul am schimbat linia bifilar? cu un cablu coaxial de 50 de ohmi. Între cablul cablul coaxial si anten? am introdus un balun cu raportul de impedante de 6:1. Dup? aceast? operatiune RFI-ul a fost eliminat complet. Cu un transmatch cu intrare si iesire pentru cablu coaxial puteam face reglajele astfel ca pe portiunea dintre emit?tor si transmatch s? nu am unde reflectate, deci un SWR de 1:1. Am amplasat un reflectometru si dup? transmatch si cel mai prost SWR a fost de 2.5:1 pe banda de 3.5 Hz. Pe 7 MHz SWR-ul era mai bun, 1,5:1, iar pe 14 MHz SWR-ul era perfect, 1:1.

Când am utilizat cablul coaxial nu am mai simtit pisc?turile la atingerea cu buzele a carcasei metalice a microfonului.

 

Noua configuratie a antenei, cu cablu coaxial si balun 6:1, este cunoscut? sub denumirea de FD4. Dimensiunile antenei FD4 sunt usor diferite fat? de cele ale antenei W0WO: lungimea total? a antenei FD4 este de 41.5 m, iar bratul scurt are lungimea de 13.8 m.

 

 

2. Anten? dipol alimentat? lateral fat? de centru

Denumirea în limba englez? a acestei antene este “Off Center Fed Dipole”, prescurtat antena OCF, adic? dipol alimentat lateral fat? de centru.

Antenele W0WO si FD4 sunt antene dipol alimentate lateral fat? de centru.

Schema de principiu a acestei antene este ar?tat? în Fig.2.

 

 
 


Fig. 2 Schema de principiu a unei antene dipol OCF

 

Lungimea fizic? a antenei, pentru frecventa de baz?, se determin? cu formula:

 

                                                                                         (1)

 

unde L rezult? în metri dac? frecventa  se m?soar? în MHz.

 

Dac? antena se dimensioneaz? pentru frecvente armonice superioare, atunci lungimea fizic? a antenei se determin? cu formula:

 

                                                                      (2)

 

unde N este num?rul de  (jum?tati de lungimi de und?); L rezult? în metri dac?  se m?soar? în MHz.

 

Între lungimile calculate cu cele dou? frecvente vor exista mici diferente.

Lungimea anenei se va calcula cu una dintre formulele mentionate mai sus, de exemplu cu formula (2). Lungimea obtinut? cu formula (2) se introduce în formula (1) si se obtine frecventa de baz? (fundamental?) pe care antena va lucra la rezonant?. Un exemplu de calcul a fost mentinat la punctul 1.

 

Având calculat? lungimea L a antenei se pot afla lungimile D1, D2 si D3. Se calculeaz? mai întâi lungimea D3. În manualul “The ARRL Antenna Book” se d? urm?toarea formul? pentru D3:

 

                                                                                                (3)

 

Apoi rezult? usor dimensiunile D1 si D2:

;                                                                 (4)

Dac? pentru o lungime de anten? de m (asa cum a fost calculat? la punctul 1) se aplic? formula (3), rezult? D3=6.92 m si D1=13.80 m. S-a obtinut exact lungimea bratului scurt al antenei FD4, care este aproximativ egal? cu lungimea bratului scurt al antenei W0WO.

 

Alimentarea antenei se face cu o linie bifilar?.

 

În cazul în care se utilizeaz? un transformator de simetrizare (balun) cu raportul de impedante de 6:1, amplasat imediat lâng? punctul prin care se face alimentarea antenei, linia de alimentare se înlocuieste cu un cablu coaxial de impedant? 50 ohmi de orice lungime.  

 

O descriere complet? a acestui tip de antene este f?cut? de c?te L. B. Cebik, W4RNL, în trei articole consecutive, la urm?toarele adrese de internet: http://www.cebik.com/gup/gup9.html, http://www.cebik.com/gup/gup10.html, http://www.cebik.com/gup/gup11.html.

La aceste adrese pot fi g?site si diagramele de radiatie ale antenei pe toate benzile de unde scurte, diferite grafice, precum si impedantele antenei pe diferite benzi de frecvent?.

Remarca principal? a autorului este c? acest tip de antene “pur si simplu functioneaz?, dar nu semnificativ mai bine decât un dipol de aceeasi lungime”. Autorul mentioneaz? c? dac? configuratia amplasamentului impune o astfel de anten?, atunci s? o utiliz?m f?r? rezerve (în sensul c? dac? linia de alimentare ar fi mai convenabil s? nu fie în centrul dipolului ci lateral, atunci s? utiliz?m aceast? anten?).

 

3. Antene OCF produse de Buckmaster Antennas – USA

 Pentru c? antena mea W0WO, devenit? apoi FD4, s-a deteriorat si pentru c? nu mai puteam s? m? urc pe cele dou? blocuri de locuinte oricând doream eu, am hot?rât s? cump?r tot o anten? OCF si în momentul în care o voi obtine s? o înlocuiesc pe cea veche. Am cump?rat o anten? nou? de la Buckmaster, care permite un input maxim de 3 kW PEP, dar nu am mai avut permisiunea s? o mai instalez, pentru c? între timp se reparase hidroizolatia celor dou? blocuri.

 

Firma american? Buckmaster Antennas produce antene OCF în 3 variante, pentru 300 W, 3 kW si mai nou pentru 5 kW PEP, vezi saitul de la adresa (http://hamcall.net/7bandocf.html).

 
 

FIG.3 Antenele OCF de 3 kW si respectiv 300 W poduse de Buckmaster

Aceste antene sunt multiband si lucreaz? pe benzile de 80 m, 40 m, 20 m, 17 m, 12 m, 10 m si 6 m, asa cum rezult? din graficul prezentat în fig.4 si din tabelul 1.

 

 
 

Fig. 4 Graficul SWR-ului pentru antena OCF produs? de Buckmaster

 

Tabelul 1 prezint?, pentru diferite frecvente, urm?torii parametrii ai antenei: SWR-ul, RL (nu stiu ce este acest parametru), impedanta Z, reactanta X, rezistenta de radiatie R si unghiul de faz?. Aceleasi date pot fi g?site la adrsa: http://hamcall.net/adocflong.txt .

Lungimea unui brat al antenei este de 45 feet (13.72 m) iar a celuilalt de 90 feet (27.43 m), lungimea total? fiind de 135 feet (41.148 m).

 

Constructia antenei este remarcabil?. Este utilizat un conductor litzat flexibil compus din 65 de fire din cupru, fiecare în parte fiind cositorit, având diametrul total de 2.05 mm (12 gage). Conductorul este izolat în manta din PVC.

 

Balunul cu raportul 6:1 este închis ermetic într-o cutie din PVC care are în partea de jos un fel de “fust?” ce previne ca apa s? intre în conectorul mam? SO239. La partea superioar? a cutiei, în care este montat balunul, este prev?zut un surub din inox cu ajutorul c?ruia s? poat? fi ag?tzat de un stâlp, în cazul în care antena se instaleaz? ca un V întors.

 

La izolatorii de la capete cât si la cel central, conductorul antenei este trecut prin tevi scurte din inox care apoi au fost ambutisate ca s? previn? smulgerea conductoruli de pe izolatori (vezi imaginea din fig.3).

 

Pentru alimentarea antenei se va utiliza un cablu coaxial cu impedanta caracteristic? de 50 ohmi. Produc?torul antenei sustine c? nu au fost raportate probleme de radiatie a radiofrecventei pe exteriorul ecranului cablului coaxial (curenti de linie de mod comun).

 

Antena poate fi instalat? orizontal sau ca un V întors. Pentru instalarea ca V întors trebuie ca unghiul de la vârf s? fie în jur de 1200.

 

 

Tabelul 1

f

[kHz]

 

SWR

RL

Z

[]

X

[]

R

[]

Unghiul

de

faz?

[grade]

Observatii

3500

1.020

-40.90

53.20

0.000

53.20

0.000

 

3550

1.040

-34.15

51.80

0.000

51.80

0.000

 

3600

1.040

34.15

46.50

0.000

46.50

0.000

 

3650

1.170

-22.12

45.47

-5.800

45.10

-7.329

 

3700

1.380

-15.94

53.61

17.70

50.60

19.28

 

3750

1.570

-13.08

64.60

25.40

59.40

23.15

 

3800

1.740

-11.37

76.05

29.00

70.30

22.42

 

7000

1.200

-20.83

 45.49

7.900

44.80

10.00

 

7050

1.330

-16.98

51.61

13.90

49.70

15.63

 

7100

1.470

-14.41

58.62

20.00

55.10

19.95

 

10100

7.750

-2.254

331.1,

169.9

284.2,

30.87  

Nu lucrati cu antena pe aceast? band?

10150

7.620

-2.293

273.4,

187.2

199.3,

43.21

14000

1.420

-15.21

34.20

0.000

34.20

0.000     

 

14050

1.360

-16.33

36.20

0.000

36.20

0.000

 

14100

1.300

-17.69

38.40

0.000

38.40

0.000

 

14150

1.230

-19.73

40.90

0.000

40.90

0.000

 

14200

1.180

-21.66

43.60

2.900

43.50

3.814

 

14250

1.150

-23.13

46.19

4.200

46.00

5.217

 

14300

1.120

-24.94

47.89

4.300

47.70

5.151

 

14350

1.100

-26.44

50.49

5.400

50.20

6.140

 

18050

1.300

-17.69

60.79

10.90

59.80

10.33    

 

18100

1.380

-15.94

60.10,

-16.10,

57.90

-15.54

 

18150

1.470

-14.41

58.08,

-19.80,

54.60

-19.93

 

18200

1.560

-13.20

54.79

-22.40

50.00,

-24.13

 

21000

3.840

-4.631

23.91,

-18.70

14.90,

-51.46  

Nu lucrati cu antena pe aceast? band?

21100

3.990

-4.449

17.77

-11.90

13.20,

-42.04

21200

4.170

-4.249

13.29,

-5.500

12.10,

-24.45

21300

4.300

-4.115

10.60

0.000

10.60

0.000

21400

4.340

-4.076

10.10

0.000

10.10

0.000

21450

4.330

-4.086

10.80

0.000

10.80

0.000

24850

1.630

-12.41

76.48

16.40

74.70

12.38    

 

24900

1.570

-13.08

75.69,

-12.20

74.70,

-9.276

 

24950

1.510

-13.84

73.99,

-10.80

73.20,

-8.394

 

25000

1.450

-14.72

71.70,

-6.500

71.70,

-6.500

 

28000

1.020

-40.09

49.20

0.000

49.20

0.000    

 

28300

1.030

-36.61

53.30

0.000

53.30

0.000

 

28600

1.040

-34.15

50.40

0.000

50.40

0.000

 

28900

1.220

-20.08

38.50

0.000

38.50

0.000

 

29200

1.570

-13.08

35.48

9.800

34.10

16.04

 

29500

1.980

-9.660

54.79

32.10

44.40

35.87

 

29700

2.280

-8.173

80.56

45.90

66.20

34.74

 

50000

1.510

-13.84

30.60

0.000

30.60

0.000    

 

50300

1.450

-14.72

30.90

0.000

30.90

0.000

 

50600

1.650

-12.21

27.60

0.000

27.60

0.000

 

50900

2.090

-9.051

27.89

11.30

25.50

23.90

 

51150

2.480

-7.426

37.62

26.20

27.00

44.14

 

 

Preturile antenei sunt: 191.21$ pentru cea de 300 W, 276.21$ pentru antena de 3 kW si 424.96$ pentru cea de 5 kW. Antena poate fi cump?rat? online, mergând la adresa http://hamcall.net/7bandocf.html.

 

Informatii despre aceste antene pot fi solicitate la info@buck.com.

Valerica Costin YO7AYH

Articol aparut la 27-10-2007

16672

  • Postat de Marian - YO7CEG - la 2007-10-27 08:40:09 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.231
    Daca verificam dimensiunea fiecarui brat - element de antena, constatam ca sunt identice cu VS1AA ( care este antena mama - la care coborarea, fiderul este monofilar ) cat si cu FD 4, care in punctul de alimentare a antenei foloseste balun 1:6 iar coborarea, fiderul este cablu coaxial 50 ohmi. Este adevarat ca-n punctul de alimentare, impedanta antenei, este de sute de ohmi iar cablu pangliga simetric are impedanta similara iar acesta este unul dintre motivele ptr. autorul a utilizat acesta metoda de alimentare, totusi cartile de specialitate nu recomanda alimentarea unei antene asimetrice - cum este si aceasta - cu cablu simetric, direct - asa cum se realizeaza aici. Daca folosesti ceva simetric, trebuie sa folosesti simetria peste tot, sau sa efectuezi corect transformarile impuse, simetric <=> asimetric.

  • Postat de Cristian YO4UQ la 2007-10-27 16:27:56 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    Foarte frumoasa si nostalgica expunere draga valerica. Si eu am lucrat cu un W0WO cu un G807 si un Rx BC348 prin anii '60! Am migalit un transmatch pentru alimentare simetrica si drept reflectometru am folosit doua beculete de lanterna lipite pe un segment de panglica de 300 ohmi cuplat la coborare. Ce vremuri! si ce legaturi frumoase... fara poluarea EM din zilele noastre. Sanatate si succese draga Valerica.

  • Postat de Ion YO8RXK la 2007-10-27 21:42:56 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.61
    Articolul este reusit si nu conteaza sursa de inspiratie,din moment ce s-a realizat antena,chiar daca simpla.Eu daca voi construi-o,voi folosi,trafo de adaptare asimetric pentru 14 si coaxial de 75 ohmi!Multe73!

  • Postat de Dican Tiberiu YO5BXI la 2007-10-28 00:34:06 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.103
    A fost una dintre primele mele antene (acu mai bine de 30 de ani) ; Am lucrat in telegrafie cu 1-2 Watt, toata Europa in banda de 80m. Eram bucuros pt fiecare noua tara in parte si pentru incurajarile de atunci, trebuie sa-i multumesc mult regretatului nostru prieten, YO3RF - Dl.George Craiu. Ce erau pe vremea aceea reflectatele ? Eu cred ca nici nu existau (Hi).

  • Postat de Dan YO9CWY la 2007-10-28 07:09:27 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.138
    Folosesc o versiune foarte apropiata ca dimensiuni (13,5 si 27,95m), DL1BU, alimentata cu 18m panglica + balun + 8m coax + Z-match. Functioneaza bine pe toate benzile. Cu ceva adaugiri la Z-match functioneaza satisfacator si in banda de 160m, suficient ca sa mai scot cativa multiplicatori in concursuri. Este un compromis multumitor, avand in vedere simplitatea si performantele. Articolul este documentat si interesant. 73's

  • Postat de Valericã Costin YO7AYH la 2007-10-28 18:56:14 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.18
    Mi-a fãcut plãcere sã aflu cã si alti colegi radfioamatori au utilizat antena W0WO. Multumesc celor care au apreciat aceastã expunere!

  • Postat de Ionel Muresan YO5LI la 2007-10-29 15:26:48 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.206
    O antena potrivita"ridica"eficacitatea transceiverului la dublu...indiferent de aparatele de care dispunem si este recomandat sa te descurci printre formule si grafice. Regretatul George,(YO3RF)statea inconjurat de unele cladiri inalte si nu imi amintesc daca areusit sa si instaleze acest tip de antena. Draga Valerica,daca te-ai ocupat de acest model,ar fi interesant de amintit,in cazul cand exista,o apreciere a sensibilitatii fata de actualele poluari radioelectrice din aglomeratiile urbane.Ma gandesc la cele doua metode de alimentare:simetrica,cu cablu se 3oo ohmi si asimetrica,cu cablu coaxial de 59075 ohmi,pe diferitele benzi de lucru. Cu exceptia antenelor mai sofisticate,,pentru multi "old hami"tot batranul Hertz ramane simbol sau amintire placuta. Mi- facut placere sa-ti citesc articolul,73

  • Postat de radu nasui YO2MCQ la 2007-10-29 19:12:49 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.51
    Din cate am inteles e cam neplacut sa lucrezi cu panglica TV deoarece se deterioreaza usor.Nu se poate adapta cumva aceasta schema la un cablu coaxial , dar sa nu compromit performantele antenei(ma refer la un balun montat acolo sus - 6:1).Multumesc pentru intelegere!

  • Postat de Mircea YO4SI la 2007-11-02 02:23:33 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.9
    Frumoasa si binevenita amintirea celui care a fost YO3RF, ing. George Craiu! Acum, inaintea concursului "Memorial YO". Si eu, in anii "60, am trecut de la traditionalul Hertz, la W0WO. Hertz-ul era pentru 7 Mhz. Am masurat campul la cateva strazi distanta, la putere redusa, cu un rx dotat cu instrument pentru acord. Am dat jos antena, am masurat si taiat firul ( 'litza' de antena, 40 bani metrul, hi ), am conectat un izolator si panglica. Am calcat iar regulamentul si am emis cateva minute cu putere redusa. In acelas loc, pe aceeasi strada. Campul era net superior pentru W0WO. Am constatat si apoi in trafic. In fond, la Hertz energia este injectata intre pamant si acel punct al radiantului. Pe cand la W0WO, in radiant. Chiar daca excentric. W0WO ma asteapta la cuscrii mei la Campulung Muscel unde merg vara. In pod. Sub tzigle. Un pod mare cu doua balcoane . Antena a fost la inceput ptr. 7. Apoi am lungit bratele si le-am scos in exterior, in zig-zag. Si merge bine si in 3,5. Poate ne auzim la vara cu ea, draga Valerica. Multumim pentru frumosul si de ce nu, utilul articol. Nici eu nu stiu ce reprezinta acel parametru RL din Tabelul 1... Stie cineva ? 73 !

  • Postat de Valericã Costin YO7AYH la 2007-11-02 10:11:43 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.18
    Pentru cã Mircea, YO4SI, a întrebat "cine stie ce semnificatie are parametrul RL", mentionat în articol, am încercat si eu din nou sã înteleg ce reprezintã. Nu am înteles, dar cred cã am înteles semnificatia celorlati parametri. Cel mai probabil SWR, Z, X si R reprezintã respectiv raportul de undã stationarã, impedanta, reactanta si rezistenta prezente la intrarea în balunul cu raportul de impedante 6:1. Îti multumesc Mircea poentru cã m-ai fãcut sã-mi clarific gândurile!

  • Postat de Cristian YO4UQ la 2007-11-04 09:16:35 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    Parametrul RL defineste Return Loss - pierderile pe retur si se exprima in dB

  • Postat de Valerica Costin YO7AYH la 2007-11-04 10:18:22 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.18
    Lui Cristian, YOUQ. Aveti dreptate, este vorba despre “Return Loss”. M-am documentat pe internet si am vãzut cã “return loss” este raportul dintre puterea relectatã Pr si puterea transmisã Pt. Pentru un maximum de putere transmisã, “return loss” (pierderile pe întoarcere) trebuie sã fie minime. Aceasta înseamnã cã raportul Pr/Pt va fi minim. Dacã acest raport este exprimat în decibeli atunci numãrul respectiv va fi un numãr negativ dar cu o valoare absolutã maximã. O pierdere pe întoarcere de -40 dB este mai bunã decât una de -20 dB. Multumesc Cristian pentru info (ajutor)! 73’s

  • Postat de Dinescu-Craciun Stefan YO4-052/CT la 2007-11-06 09:16:23 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.169
    Frumos si util articol. Oare se mai gaseste in ziua de azi linie bifilara? Voi folosi totusi un balun 6:1

  • Postat de Valericã Costin YO7AYH la 2007-11-06 13:39:07 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.18
    Lui Dinescu-Crãciun Stefan. Nu stiu vreo sursã de cablu bifilar în România. Dar la saitul de la adresa mentionatã mai jos se poate cumpãra online linie bifilarã de 300 ohmi, la pretul de circa 30$ pentru 100 feet (30.48 m): http://www.dxengineering.com/products.asp?ID=170 Îti recomand totusi sã folosesti cablu coaxial si balun cu raportul 6:1.

  • Postat de Zoli YO2CPV la 2007-11-07 10:56:10 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.66
    Am realizat o astfel de antena de circa 21m. cu balun de adaptare 1/4 realizat artizanal pe tor de ferita (tor cu dismetrul de 50 mm. bobinat cu 2x12 sp Cu Em 1,5 mm. Surpriza: desi antena era pentru 7, 14, 28 mhz. datorita efectului de lungire datorat spirelor din adaptor a rezonat (masutat cu grid-dip-ul) in foarte multe frecvente, incepind de la 2,1 mhz pina la 50 Mhz. reducind la 10+10 pire bobina de pe tor, antena rezoneaza foarte bine in benzile de 3,5; 7; 14; 18; 24; 28 Mhz (RUS sub 1,1) in 21, 50 mhz merge mai prost (totusi RUS este sub 1,3). Cu aceasta antena (alimentata cu cblu coax de 75 ohmi, lucrez in prezent cu p putere de 70-80 W.(si merge foarte bine). Aviz amatorilor !

  • Postat de daniel YO8RRT la 2012-07-18 09:50:16 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.90
    salut, mai tineti cont ca puteti avea SWR 1:1 si antena sa nu radieze nimic asa ca nu mai faceti aprecieri ale performantelor antenei dupa acest parametru.Chiar trebuie sa persistati in greseala la infinit?
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "ANTENÃ DIPOL MULTIBAND"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    La acest articol nu sunt permise comentarii decat de la radioamatori YO autorizati.
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact