Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti
Despre o unitate de măsură

RL - Return Loss: pierderile de retur

Cristian Colonati YO4UQ

Literatura de specialitate și echipamentele de măsură profesionale din radioelectronică nu mai promovează ca parametru și unitate de măsură SWR-ul, raportul de unde staționare (VSWR sau ISWR) și valorile acestuia în diverse situații: filtre, antene, etc.

În locul acestuia se regăsește parametrul RL - Return Loss, în traducere “pierderile de retur”. El nu a intrat încă în mod curent în lumea radioamatorilor dar este bine cunoscut în industrie. Este bine însă să reamintim câteva elemente de bază.

Pe o linie de transport de RF avem la capătul ei o sarcină Z0. Dacă sarcina are aceiași valoare cu impedanța caracteristică a liniei toată puterea transportată pe linie va fi transferată pe sarcină. În cazul în care sarcina Zs are o impedanță, mai mare sau mai mică, diferită de Z0, o parte din energie va fi reflectată înapoi spre sursă - generator.

Unda directă de la generator la sarcină și unda reflectată de la sarcină la generator se vor interfera și vor crea undele staționare de tensiune și de curent. Cu cât diferența între Z0 și Zs este mai mare și amplitudinea undelor staționare este mai mare.

Din valorile maximă și minimă ale tensiunii undelor staționare pe linie se determină VSWR - Voltage Stationary Wave Ratio sau RUS - Raportul de Unde Staționare în tensiune. Aceiași măsurătoare făcută pentru curent este ISWR, dar cea pentru tensiune este mult mai ușor de determinat. VSWR și ISWR au aceiași valoare și se regăsesc ambele sub denumirea generică de SWR.

Tensiunea și curentul sunt foarte rar măsurate direct în linia de transmisie în afara laboratoarelor specializate. Aparatura de măsură a raportului de unde staționare, SWR-metrul pentru radioamatori folosește circuite de cuplare direcționale pentru a crea tensiuni proporționale cu puterea transmisă din fiecare direcție și o scală specială pentru conversia tensiunilor la SWR.

SWR-ul este un model pe care radioamatorii îl folosesc pentru a defini relația dintre Z0 și Zs și există tabele de conversie între SWR și puteri.

Se pune întrebarea dacă nu ar fi mai realist să încecăm să afișăm direct puterea directă și cea reflectată?

În acest sens inginerii angajați în tehnologiile de RF sunt mai preocupați direct de eficiența sistemului, să măsoare cât din puterea livrată de un generator printr-o linie de transport este transmisă la sarcină și cât va fi reflectată. Se gândește direct în termeni de putere iar în laboratoare se folosesc instrumente complexe pentru a măsura direct puterea. De fapt se urmărește în esență determinarea puterii reflectate și prin măsuri adecvate, diminuarea acesteia.

Puterea reflectată sau pierderile de retur RL - Return Loss se măsoară în dB. Pierderile de retur și SWR sunt de fapt același lucru dar exprimarea este diferită.

 

RL=10.[log(Pref/Pdir)]                    [dB]                [1]        sau

 RL=10.log(Pref) - 10.log(Pdir)       [dB]      [1’]    unde

Pdir = puterea directă, puterea sursei

Pref = puterea reflectată

log = logaritm în baza 10

Deoarece Pref nu poate fi niciodată mai mare decât Pdir, RL este întotdeauna negativ.

Cu cât RL este mai negativ cu atât mai mică este cantitatea de energie reflectată.

Dacă toată puterea este transferată în sarcină atunci când Zs=Z0 atunci RL=∞ dB.           

Dacă toată puterea este reflectată, ca de exemplu un circuit deschis cu Zs=∞, atunci RL=0 dB. În tabelul anexat, sunt date exemplificativ, o serie de valori RL funcție de Pdir și Pref. De notat că RL depinde numai de raportul puterilor și nu de valoarea absolută a puterilor vehiculate.

RL se calculează și direct din diferența puterilor exprimate în dBm (decibeli miliwatti cu referință la 1mW) sau în dBw (decibel watti cu referință la 1W). În acest caz RL=Pref - Pdir deoarece logritmul este deja în conversia la dBm sau dBw. Valoarea în dB se obține prin scădere.

Exemplu:

-          Exprimarea puterii în dBm:

P(dBm)=10.log[P(mW)/1(mW)]

P(mW)=1000mW          P(dBm)=10.log(1000/1)=30dBm

P(mW)=100mW            P(dBm)=10.log(100/1)=20dBm

P(mW)=10mW              P(dBm)=10.log(10/1)=10dBm

-          Dacă Pdir=100mW=20dBm și Pref=10mW=10dBm atunci

-          RL=Pref(dBm) - Pdir(dbm)=10 - 20 = − 10dB

 

În mod identic se calculează în watt sau kwatt. Toate măsurătorile și calculele trebuie făcute ăn aceleași unități de măsură.

Cu cât valoarea lui RL este mai negativă cu atât fracțiunea de putere reflectată este mai mică. Valorile negative crescătoare ale lui RL sunt în același sens cu cele mai scăzute valori ale SWR.

Conversia între RL și SWR.

-          Conversia înapoi de la RL la raportul puterilor Pref/Pdir se face cu formula:

Pref/Pdir = 1/log(0,1.RL)                                               [1]

-          Ecuația de calcul al SWR pornind de la puterea directă și reflectată este:

SWR = (1 + (Pref/Pdir)1/2)/(1 - (Pref/Pdir)1/2)             [2]

-          O altă legatură între RL și SWR se poate face cu relațiile:

Pref/Pdir = ((SWR-1)/(SWR+1))2                                      [3]

și cu relația [1] se poate scrie:

RL = 10.log(((SWR-1)/(SWR+1))2)                                 [4]

Cu relațiile 3 și 4 se poate construi imediat un tabel de calcul Excel din care să rezulte conversia între cele trei elemente importante: RL, Pref/Pdir, SWR precum și graficul de corelare între SWR și RL.

SWR

RL(dB)

Pref/Pdir

1,01

-46,1

0,00002

1,1

-26,4

0,00227

1,2

-20,8

0,00826

1,3

-17,7

0,01701

1,4

-15,6

0,02778

1,5

-14,0

0,04000

1,6

-12,7

0,05325

1,7

-11,7

0,06722

1,8

-10,9

0,08163

1,9

-10,2

0,09631

2

-9,5

0,11111

3

-6,0

0,25000

4

-4,4

0,36000

5

-3,5

0,44444

6

-2,9

0,51020

7

-2,5

0,56250

8

-2,2

0,60494

9

-1,9

0,64000

10

-1,7

0,66942

Vă întrebați la ce folosește parametrul RL în activitatea noastră? Analizoarele de antenă moderne de tipul „miniVNA”, care funcționează prin eșantionarea formei undei staționare, împreună cu programe adecvate care prelucrează valorile memorate ale eșantioanelor pot afișa pe ecranul PC o multitudine de parametrii și grafice pentru antenele măsurate printre care SWR și RL. Despre echipamentul miniVNA și performanțele acestuia într-o expunere viitoare. În captura de ecran pentru o măsurătoare făcută la o antenă de 7MHz cu miniVNA se văd traectoriile similare pentru cele două mărimi SWR și RL.


 


 

Cristian Colonati YO4UQ

Articol aparut la 30-1-2010

1539

  • Postat de Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP la 2010-01-31 06:24:00 (ora Romaniei) de la adresa 92.83.253.18
    scurt, clar, practic. multumim.

  • Postat de Agu Romica YO9FDX YO9FDX la 2010-01-31 07:53:56 (ora Romaniei) de la adresa 82.208.167.19
    Un articol concis, cu explicatii clare si la obiect,pe intelesul tuturor(spun eu). Multumim si mai asteptam si alte articole.

  • Postat de Morel 4X1AD la 2010-01-31 09:26:21 (ora Romaniei) de la adresa 84.232.208.227
    Foarte bun articol, informativ, scurt si la obiect. As adauga ca folosirea “Return loss” in industrie/stiinta este mai potrivita conceptelor generale in care sunt educati inginerii de RF sa gandeasca, la nivel de sisteme complexe si linii de instrumentatie calibrate in valori logaritmice (dB) si nu liniare, precum SWR-ul la radioamatori. Masuratorile in dB sunt mai indicate cand e vorba de eficienta sistemelor, de exemplu cand avem valori mari negative ale RL, respectiv SWR-ul se apropie de 1, atunci acuratetea citirii schimbarilor este mai mare in dB, evident pentru cazuri in care o schimbare de 0.1dB conteaza (rar la radioamatori). In universul proiectarii de sisteme si componente RF, in definirea comportamentala a obiectelor testate, parametrii des folositi de ingineri sunt cei de tip S, T, Z, Y, ABCD si H, iar unitatea folosita este in proportie covarsitoare decibelul, dB. In radioamatorism, decibelul se foloseste uzual in omniprezentul (si foarte putin precisul) S-metru si mai des in referirile asupra amplificarii si atenuarii. Pentru antene, un SWR-metru de calitate este deobicei suficient in scop informativ si mai ales accesibil ca pret. Insa, un analizor de antena (de exemplu cel prezentat anterior de YO4UQ) este un pas inainte in profesionalizarea masuratorilor si permite o mai buna intelegere a comportarii si reglarii antenelor functie de spatiu, inaltime, obiecte inconjuratoare, materiale folosite, distante intre elementi, sisteme de adaptare, calitatea solului etc.. Nu ma pot abtine sa nu reamintesc in final radioamatorilor aflati la inceputurile activitatii lor, ca valorile reale ale SWR sunt obtinute DOAR la bornele antenei si nu la capatul cablului coaxial, a carui pierderi denatureaza serios masuratoarea. Fiti suspiciosi cand aveti un SWR apropiat de 1, mai ales cand folositi 20-30-40m de cablu coaxial. 73 de Morel, YO3/4X1AD.

  • Postat de Valerică Costin YO7AYH la 2010-02-01 17:59:43 (ora Romaniei) de la adresa 86.122.229.202
    In comentariile articolului “Antena dipol multiband”(http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=443) intrebam ce semnificatie are parametrul RL. Raspunsul a venit promt de la Cristian, YO4UQ. Acum, cand am citit acest articol concis si cuprinzator, sunt complet edificat. Multumesc Cristian pentru articol!

  • Postat de Dan Z . (neradioamator) la 2010-02-01 19:00:00 (ora Romaniei) de la adresa 89.43.150.145
    Domnule Cristian Colonati, va multumesc pentru articolul plin de imformatii tehnice pe care il publicati . Dumneavoastra si ceilalti autori care scrieti atat de interesant sunteti florile rare ale acestui domeniu atat de minunat . Cu toate ca sunt in varsta intineresc citind articolul dumneavoastra . Felicitari !

  • Postat de Nick YO4RSS la 2010-02-06 17:48:17 (ora Romaniei) de la adresa 92.85.150.100
    Da, o treaba interesanta,dar mai ales ,de pus in practica.Multumim pentru articol.
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "RL - Return Loss: pierderile de retur"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    Daca nu sunteti radioamator introduceti: NU SUNT RADIOAMATOR
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro