hamradioshop.ro
Articole > Software pentru radioamatori Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Totul despre (Web)SDR

Dan-Ovidiu Toma YO3GGX

Acest document se adresează în mod special radioamatorilor sau celor neradioamatori dar interesaţi de domeniul recepţiei radio, pentru care domeniul SDR reprezintă ceva exotic, greu de înţeles. Cei care sunt deja familiarizaţi cu subiectul probabil că nu vor găsi multe lucruri noi şi/sau interesante în acest document, caz în care le recomand să citească documentele ce vor urma şi care vor aborda subiecte ceva mai tehnice şi poate mult mai interesante, cum ar fi:
- instalarea şi configurarea unui server WebSDR
- utilizarea WebSDR-ului pentru receptia semnalelor digitale (BPSK, QPSK, RTTY, etc.)

Experienţa mea în domeniul SDR nu este veche, facând cunoştinţă cu domeniul abia la sfârşitul anului 2010. Între timp am reuşit să trec prin construcţia şi utilizarea tuturor modelelor din gama Softrock, atât receivere cât şi transceivere, cât şi a aplicaţiilor software disponibile. Încerc prin scrierea acestui document să împărtăşesc din puţina experienţă acumulată în speranţa că tot mai multi radioamatori şi nu numai vor fi atraşi de acest subiect.

Orice sugestii de completare/corectare/ îmbunătăţire sunt bine-venite şi le aştept cu plăcere pe adresa de mail din semnătura.

Documentul este împărţit în următoarele capitole:

  • Ce înseamnă SDR
  • Cum funcţionează un radio-receptor SDR
  • Exemplu practic de radio-receptor SDR
  • Despre interfaţa de sunet
  • Aplicaţii utilizate în radio-recepţia SDR
  • Ce este şi cum se utilizează WebSDR-ul
  • Termeni specifici în domeniul SDR
  • Bibliografie

    Ce înseamnă SDR

    În conformitate cu (1), un Software-defined radio (SDR) este un sistem pentru comunicaţii radio ale carui componente care în mod tipic sunt implementate în hardware (de ex. mixere, filtre, amplificatoare. modulatoare/demodulatoare, detectoare, etc.) sunt în schimb implementate prin utilizarea unui software specializat instalat pe un computer personal (PC) sau un sistem integrat bazat pe computer. În acest articol mă voi rezuma la receptoarele radio folosind tehnologia SDR. Subiectul transmisiei va fi abordat într-un articol ulterior.

    Cum funcţionează un radio-receptor SDR

    Un receptor SDR clasic constă dintr-un PC echipat cu o interfaţă de sunet la care se adaugă o interfaţă radio. Un astfel de design permite mutarea procesării semnalului preponderent în software, ceea ce ofera posibilitatea demodulării unui număr nelimitat de standarde de modulaţie prin simpla extindere a aplicaţiei software.

    O schemă ideală de receptor SDR ar fi compusă dintr-un convertor analog-digital conectat direct la antenă urmând ca apoi întreaga procesare a semnalului să se facă în software. Tehnologia actuală permite o astfel de abordare, dar costurile la nivel de amator pot fi prohibitive. Ne vom rezuma la receptoarele SDR asa-zis clasice.

    Schema bloc a unui receptor SDR clasic este prezentată în figura următoare.

    Schema bloc a unui receptor SDR

    După cum se poate observa, ea se aseamană foarte mult din punct de vedere hardware cu cea a unui receptor cu conversie directă, dar functionarea cu cea a unui receptor superheterodină. Frecvenţa intermediară se află în domeniul frecvenţelor audio (uzual < 192KHz). Mixerul în cuadratură generează două semnale de frecvenţă joasă (notate uzual cu I şi Q) defazate cu 90⁰.

    Pentru a înţelege mai bine acest lucru, voi desena din nou aceeasi schemă bloc, la care voi adăuga şi componentele care sunt implementate în software.

    Schema bloc a unui receptor SDR

    În figura de mai sus blocul notat "DEMODULATOR" este implementat în totalitate în sofware. Frecvenţa oscilatorului local (F0) reprezintă centru benzii de frecvenţe pe care o va acoperi radio-receptorul SDR. În funcţie de placa de sunet utilizată, banda acoperită poate fi:
    - F0 ± 24KHz (pentru placi de sunet capabile de 48KHz)
    - F0 ± 48KHz (pentru placi de sunet capabile de 96KHz)
    - F0 ± 96KHz (pentru placi de sunet capabile de 192KHz)

    Exemplu practic de radio-receptor SDR

    Un exemplu de schemă practică de radio-receptor SDR este cel oferit de vestitul Softrock Lite, ajuns la versiunea 2. Detali complete despre acest receptor si despre modul cum poate fi construit se găsesc în (3). Toate informaţiile ce vor urma vor face referire la acest receptor, care este folosit şi în sistemele WebSDR pe care le-am instalat în Bucureşti (4) şi Breaza (5).

    Exemplu practic de radio-receptor SDR

    Acest radio-receptor SDR poate fi achiziţionat sub formă de kit de la următoarea adresă: http://www.kb9yig.com/ şi costă 20 USD la care se mai adaugă transportul spre România în valoare de 2 USD. Deoarece kit-urile produse de Tony (KB9YIG) sunt extrem de căutate, stocurile se epuizează destul de rapid (uneori "dispar" cu zecile în interval de câteva ore). Pentru afla din timp despre disponibilitatea unui nou lot de kit-uri, precum şi pentru suportul excelent oferit de o comunitate de radioamatori în creştere, vă recomand să vă înscrieţi în grupul Yahoo numit softrock40, accesibil la adresa: http://groups.yahoo.com/group/softrock40/.

    Radio-receptorul este extrem de simplu şi cu puţină îndemânare în lipirea componentelor SMD (doar circuitele integrate si condensatoarele ceramice de decuplare) poate fi montat în aproximativ 1-2h.

    Dupa ce montajul a fost realizat practic, acesta trebuie conectat la antenă, o sursă de alimentare (preferabil analogică) de 9-12V si la interfaţa de sunet a calculatorului, folosind de preferabil un cablu stereo având cele doua canale ecranate independent, pentru micşorarea diafoniei. Sursa de tensiune nu trebuie sa fie stabilizată. Montajul funcţionează la o tensiune de 5Vcc, stabilizată intern prin intermediul circuitului integrat 78L05.

    Despre interfaţa de sunet

    Internetul este plin de clasamente privind performanţele diverselor plăci de sunet folosite la recepţia SDR. Multe sunt făcute numai citind caracteristicile tehnice ale diverselor modele sau testându-le exclusiv în condiţii de laborator. Din punctul meu de vedere, dupa experimentele facute cu nenumărate tipuri de interfeţe de sunet, as recomanda ca fiind excelente din punctul de vedere al raportului preţ/performanţă următoarele:

    a. Asus XONAR-D1 (http://www.asus.com/Multimedia/Audio_Cards/Xonar_D1/, preţ în jur de 260RON). În Windows poate fi folosită cu drivere de tip ASIO (6) care permit o bandă de 192KHz/24 bit. În linux se utilizează driverul snd_virtuoso care permite 192KHz/16bit. Aceasta o consider interfaţa de top pentru realizarea unui receptor SDR clasic performant.

    b. Interfeţele de sunet integrate în placa de bază, bazate pe chipset Realtek (codec ALC 888, 883, etc). Acestea prezintă marele avantaj că cele doua intrari (Mic si Line-In) pot fi folosite independent astfel încât fără nici o investiţie suplimentară putem conecta două radio-receptoare SDR (de ex. pentru două benzi diferite) la acelaşi PC. Performanţele sunt foarte bune, obţinându-se o bandă de 96KHz/16 bit, atât în Windows (din pacate nu sunt disponibile drivere ASIO) cât şi linux.
    NOTA: Este obligatoriu ca interfeţele de sunet să posede intrare stereo. La majoritatea notebook-urilor existente intrarea de microfon este mono, deci nu pot fi utilizate în SDR.

    Eu personal nu recomand plăci de sunet Creative. Chiar dacă sunt încadrate în clasa superioară, performanţele în SDR sunt de cele mai multe ori mediocre datorita multiplelor prelucrari digitale si filtre pe care le poseda. Nu recomand nici interfeţele USB. Cele care oferă performante corespunzîtoare în SDR ajung la preţuri foarte mari care nu se justifică decât daca doriţi să utilizaţi radio-receptorul în regim portabil, cu un notebook.

    Am facut experimente cu o interfaţă USB model EMU-0202 USB. Sub Windows oferă performanţe bune folosind driverele ASIO (192KHz/24bit) dar datorită lipsei mixerului software de intrare calibrarea receptorului este mult mai dificilă. Suportul în linux lasă de dorit, fiind capabilă de numai 96KHz/16bit, adica la fel ca şi cele integrate bazate pe chipset Realtek. Mai mult, într-o comparaţie directă nu am observat nici o diferenţă între cele două. Interfeţele USB prezintă şi o instabilitate mai mare a driverelor, un alt motiv pentru care nu le recomand.

    Dintre caracteristicile importante ale unei plăci de sunet folosită pentru SDR aş enumera câteva:
    - banda de frecvenţe în care este posibilă captura. Aceasta va dicta banda acoperită de receptorul SDR în cazul în care acesta are un oscilator local pe o frecvenţă fixă (ex. Softrock Lite). Interfeţele ieftine oferă o bandă de 48KHz, cele din clasa medie 96KHz iar cele din clasa superioara 192KHz. Multe interfeţe au specificat faptul că suportăp o bandă de 192KHz, dar care se referă la redare, nu la înregistrare. Căutaţi parametrul care se referă la banda pentru ADC (Convertorul Analog-Digital)
    - raportul semnal/zgomot pentru intrare. Chiar daca în specificaţii multe depăşesc 100dB S/N, datorită modului în care sunt implementate circuitele externe din interfaţă, puţine sunt acelea care chiar ating aceste valori. Asus XONAR D1 este una dintre ele. În cazul Realtek, de cele mai multe ori, datorită integrarii circuitelor în placa de bază, aceste valori sunt imposibil de atins.
    - existenţa unor drivere stabile pentru sistemul de operare în care vor fi folosite. Atât XONAR cât şi Realtek stau foarte bine la acest capitol.
    - inexistenţa sau posibilitatea dezactivării filtrelor trece jos de pe intrarea audio. În general intrările de microfon (în special cele de la notebook-uri) au un filtru care taie toate frecvenţele peste 22KHz. În cazul Realtek, tocmai pentru reducerea costurilor aceste filtre nu exista, ceea ce prezinta pentru SDR un mare avantaj.

    Orice alte caracteristici senzaţionale (DSP, filtre digitale, etc) nu pot de cele mai multe ori decât să înrăutăţească performanţele plăcii de sunet in SDR.

    Ideea principală pe care trebuie să o aveţi în vedere este ca o interfaţa audio scumpă, cu performanţe excelente pentru muzică nu este neaparat bună (uneori chiar mediocră) în cazul utilizării în SDR.

    Aplicaţii utilizate în radio-recepţia SDR

    Mă voi rezuma în acest capitol la aplicaţiile pentru Windows, deoarece majoritatea radioamatorilor (în special din România) folosesc acest sistem de operare. În cazul linux-ului voi prezenta aplicaţia WebSDR, într-un capitol separat.

    Pentru interfaţa grafică extrem de simplu de utilizat si performantele deosebite, vă recomand aplicaţia numită HDSDR (provenită din WinRAD). Este gratuită şi poate fi descărcată de la adresa http://www.hdsdr.de/. Iată câteva din caracteristicile ei de bază:
    - afişarea pe o suprafaţă extinsă a spectrului şi/sau Cascadei (Waterfall-ului);
    - posibilitatea de zoom în Waterfall;
    - opţiune de Waterfall extrem de lent, extrem de utilă pentru detectarea diverselor patern-uri de zgomot sau monitorizarea benzii;
    - capabil să demoduleze: AM, ECSS, FM, SSB si CW;
    - functionalităţi de emisie în SSB, AM, FM sşi CW (nu vor fi detaliate în acest articol);
    - squelch, reducător de zgomot (DNR) , noise blanker, filtru trece bandă ajustabil, filtru anti-alias;
    - până la 10 filtre notch ajustabile manual;
    - înregistrare şi redare fişiere WAV pentru RF, IF şi AF;
    - manager de frecvenţe pentru benzile radio;
    - client DDE pentru interconectarea cu Ham radio de Luxe, Orbitron sau Wxtrack pentru controlul frecvenţei;
    - suport Omnirig (CAT) pentru a controla hardware adiţional;
    - suport pentru diverse initerfeţe hardware prin intermediul interfeţei ExtIO DLL;
    - crearea de profile pentru diverse seturi de setari.

    Interfaţa grafică este prezentată în figura următoare.

    WebSDR - Interfata grafica

    Nu voi intra în detalii de configurare. Cei care au nevoie de suport îmi pot scrie pe adresa de e-mail disponibilă la sfârşitul articolului.

    Alte aplicaţii SDR care pot fi utilizate atât pentru emisie cât şi recepţie sunt:
    - PowerSDR (http://www.flex-radio.com/products.aspx?topic=powersdr1x) - extrem de complexă, care oferă funcţionalităţi apropiate de cele ale unui transceiver clasic de top. A fost scrisă special pentru transceiverele SDR de la Flex Radio. Au aparut şi clone modificate care permit utilizarea lor şi cu alte transceivere (de exemplu cele de la Softrock):

    - PowerSDR-IQ (http://code.google.com/p/powersdr-iq/)

    - PowerSDR-sr40 (http://powersdr-sr40.sourceforge.net/)

    - Rocky (http://www.dxatlas.com/rocky/) - una dintre primele aplicaţii apărute. Posedă funcţionalităţi restrânse iar emisia este posibila numai in mod CW sau BPSK;
    - PebbleSDR (https://sites.google.com/site/pebblesdr/) - o aplicaţie care se auto-intitulează "suficient pentru a fi utilă" şi care este open source;
    - SDR-RADIO (http://sdr-radio.com/) - permite partajarea unui radio-receptor SDR prin Internet astfel încât să poată fi utilizat de mai multe persoane în acelaşi timp, asemănător cu WebSDR, dar faţă de acesta necesitând instalarea unui client local.

    Ce este şi cum se utilizează WebSDR-ul

    WebSDR este un proiect iniţiat de către Pieter-Tjerk de Boer, profesor asociat al universităţii Twente din Olanda. El face parte din grupul care se ocupă cu proiectarea şi analiza sistemelor de comunicaţii, în cadrul departamentului de Inginerie Electrică, Matematică şi Stiinţa Computerelor.

    Ideea acestui proiect este de a crea posibilitatea unui numar cât mai mare de utilizatori sa acceseze un radio-receptor SDR prin intermediul Internetului, folosind un simplu browser web (ex. Internet Explorer, Chrome, Firefox, etc.). Fiecare dintre utilizatori poate selecta în mod independent atât frecvenţa pe care doreşte să "asculte" cât şi alţi parametri de receptie cum ar fi: tipul de modulaţie (LSB, USB, CW, AM), lărgimea filtrului de recepţie (ex. 90Hz-3.69KHz pt SSB/CW), modul de afişare (tip spectru sau Waterfall).

    Aplicaţia este scrisă aproape în totalitate în Java şi este disponibilă gratuit ca versiune beta pentru cei interesaţi după agrearea unui acord de confidenţialitate. Dacă sunteţi interesat să o obţineţi puteţi scrie un mail către Pieter la adresa pa3fwm@amsat.org .

    Toate serverele WebSDR se auto-înregistrează în momentul startării la adresa proiectului - http://www.websdr.org/. Această funcţionalitate poate fi dezactivată din fişierul de configurare, dar măcar din respect pentru Pieter acest lucru nu este recomandat. Din acea pagină se pot accesa toate serverele WebSDR din lume accesibile în acel moment. Cel mai spectaculos dintre toate este bineînţeles cel al lui Pieter, care ruleaza o versiune înca nepublică a software-ului şi care controlează un receptor din noua generaţie, care foloseşte un convertor Analog Digital conectat direct la semnaluil RF din antena, urmând ca întreaga prelucrarea a semnalului să se facă exclusiv in software. Această abordare îi permite sa acopere o bandă extrem de largă, în acest caz bandă continuă de la 0 la 19.440MHz.

    Il puteţi accesa direct la adresa http://websdr.ewi.utwente.nl:8903/. Acesta ofera funcţionalităţi suplimentare cum ar fi RDS.

    Tot ce aveţi nevoie pentru recepţia radio folosind WebSDR este ca PC-ul (Windows sau Linux) să aibă instalat suportul pentru Java iar placa de sunet în care doriţi să se facă redarea audio să fie selectată ca implicită în sistemul de operare. Nu există posibilitatea în aplicaţia WebSDR (versiunea curenta 08) să fie selectată o altă placă de sunet decât cea implicită din sistemul de operare.

    Daca nu îl aveţi deja (lucru destul de puţin probabil ţinând cont de multitudinea de site-uri web care iî folosesc) poate fi downloadat de la următoarea adresă: http://www.java.com/en/download/index.jsp. Tot ce trebuie să faceţi este să apăsaţi butonul "Free Java Download" şi să urmaţi indicaţiile de pe ecran. Este recomandat ca la instalare ferestrele deschise de Internet Explorer, Chrome sau Firefox sa fie închise.

    Java setup

    După instalarea Java puteţi accesa unul din serverele WebSDR disponibile, de exemplu pe cel din Bucureşti la adresa: http://websdr2.yo3ggx.ro

    Dacă suportul Java nu este disponibil sau nu este corect instalat atunci veţi fi atenţionaţi printr-un mesaj pe ecran, iar Waterfall-ul nu va fi vizibil.

    Diversele servere WebSDR disponibile sunt completate de către administratorii lor cu diverse informaţii de interes, de aceea prezentarea lor poate să difere.

    De asemenea aplicaţia este astfel scrisă încât diverse module sunt poziţionate diferit pe ecran în funcţie de rezoluţia acestuia si de dimensiunile ferestrei active.

    Structura de bază a interfeţei grafice a unui server WebSDR este compusă din următoarele module:

    "Numele sau indicativul dumneavoastră de apel". Este recomandat ca la prima conectare pe acel server sa introduceţi această informaţie astfel încât administratorul sa-şi poată face o idee privind tipul si eventual locaţia utilizatorilor serverului. După introducerea textului apăsaţi ENTER. La o conectare ulterioară pe acelaşi server şi de pe acelaşi PC/browser această informaţie este păstrată, daca nu cumva aţi dezactivat cookie in browser.

    "Modul de afişare". Puteţi selecta afişarea Waterfall-ului pentru toate benzile disponibile ("all bands"), pentru toate benzile disponibile cu viteză scăzută cu excepţia celei curent selectate ("others slow"), a unei singure benzi (one band), sau fara afişarea nici unui Waterfall ("blind"). Daca posedaţi o legătura Internet de calitate puteţi selecta întotdeauna "all bands". În cazul unei legături Internet de foarte proastă calitate puteţi merge în extrema cealaltă, adica "blind", caz în care care frecvenţa de acord trebuie introdusă manual prin cifre.

    WebSDR Waterfall

    Acesta este Waterfall-ul prin intermediul căruia obţineţi o reprezentare grafică în timp real a benzii de recepţie. În imaginea de mai sus sunt reprezentate 3 benzi. Sub fiecare poate fi citită frecvenţa corespunzătoare (în KHz). Pentru selectarea unie anumite benzi/frecvenţe este suficient un click cu mouse-ul pe bara neagra în zona benzii/frecvenţei dorite. În funcţie de modul de lucru selectat veţi auzi în difuzorul PC-ului.

    Banda de audiofrecvenţă demodulată este reprezentată printr-un trapez si o linie verticală care corespunde frecvenţei de acord, indiferent de modul de lucru. Prin click cu mouse-ul pe laturile oblice si apoi "tragerea (drag)" acestora în stânga sau dreapta se pot obţine efecte de tip modificare lăţime de banda sau shift(deplasare). Două poziţii extreme posibile sunt prezentate în figurile următoare.

    În acest mod obţineţi o flexibilitate maximă în filtrarea zgomotului şi/sau a semnalelor parazite.

    Acest modul vă permite introducerea frecvenţei de acord cu o precizie mult mai mare (de 10Hz), lucru extrem de dificil folosind exclusiv interfaţa grafică. Valoarea frecvenţei este în KHz, cu două zecimale. Puteţi de asemenea selecta una din benzile disponibile, dar acest lucru se face oricum automat la introducerea manuală a frecvenţei. Textul din partea de jos a casetei se traduce prin "Sau faceţi acordul prin click/târâre cu mouse-ul pe scala de frecvenţe". Butoanele marcate cu + sau - permit acordul incremental al frecvenţei, după cum urmează:

    ---	-2.5KHz
    --	-500Hz
    -	-50Hz
    +	+50Hz
    ++	+500Hz
    +++	+2.5KHz
    

    Ţinând mouse-ul deasupra oricăruia dintre butoane este afişată într-o casetă valoarea respectivă.

    Modulul numit Bandwidth (bandă de trecere) permite selectarea modului de lucru şi a lărgimii de bandă pe care o dorim. Fiecare buton reprezintă o presetare a benzii după cum urmează:

    wider permite creşterea benzii cu câte 60Hz, indiferent de modul de lucru
    narrower permite scăderea benzii cu câte 60Hz, indiferent de modul de lucru
    CW-wide setarea unui filtru cu caracteristicile: 0.49 kHz @ -6dB; 0.95 kHz @ -60dB
    CW-narrow setarea unui filtru cu caracteristicile: 0.15 kHz @ -6dB; 0.61 kHz @ -60dB
    LSB setarea unui filtru cu caracteristicile: 2.49 kHz @ -6dB; 2.95 kHz @ -60dB doar banda laterala inferioara
    LSB-nrw setarea unui filtru cu caracteristicile: 1.79 kHz @ -6dB; 2.25 kHz @ -60dB doar banda laterala inferioara
    USB setarea unui filtru cu caracteristicile: 2.49 kHz @ -6dB; 2.95 kHz @ -60dB doar banda laterala superioara
    USB-nrw setarea unui filtru cu caracteristicile: 1.79 kHz @ -6dB; 2.25 kHz @ -60dB doar banda laterala superioara
    AM setarea unui filtru cu caracteristicile: 7.89 kHz @ -6dB; 8.35 kHz @ -60dB ambele BL, AM
    AM-nrw setarea unui filtru cu caracteristicile: 5.09 kHz @ -6dB; 5.55 kHz @ -60dB ambele BL, AM
    Textul din partea de jos a casetei se traduce prin "Sau trageţi cu mouse-ul de capetele benzii pe scala de frecvenţe".

    Setările pentru Waterfall.

    1. Selectarea vitezei (speed) de actualizare a Waterfall-ului între valorile încet (slow), medie (medium) sau rapidă (fast). Pentru o utilizare normală recomand poziţia încet (slow), care este de fapt şi cea implicită.
    2. Dimensiunea (Size) Waterfall-ului se referă la dimensiunea verticală a acesteia. Aceasta reprezintă de fapt ce interval de timp acoperă, în funcţie dă de viteza de actualizare aleasă. Dacă rezoluţia ecranului este suficient de mare, puteţi alege opţiunea mare (large).
      Celelalte valori posibile sunt medie (medium) sai mică (small). Valoarea implicită şi care satisface pe deplin în majoritatea cazurilor este medie (medium).
    3. Modul de afişare (View). Astfel putem alege să fie afişat spectrul (asemănător unui analizor de spectru) sau Waterfall-ul (opţiunea implicită). În cazul unor semnale slabe putem opta pentru mărirea contrastului Waterfall-ului (semnale slabe - weak sigs) iar în cazul unora extrem de puternice micşorarea contrastului (semnale puternice - strong sigs). Aceste setari nu au nici un efect asupra modului de demodulare si sau a semnalului audio.

    O opţiune interesantă este aceea de a face zoom (extindere) într-o anumită zona a Waterfall-ului. Acest lucru este posibil prin click direct pe Waterfall în centrul zonei de interes şi apoi prin folosirea rotiţei de scroll a mouse-ului pentru extinderea/comprimarea zonei. Acest lucru poate fi extrem de util în cazul recepţiei semnalelor CW sau a celor digitale. Recepţionarea şi decodificarea transmisiunilor digitale folosind WebSDR va fi tratată într-un document separat. În figura de mai jos se poate vedea spre exemplificare zona extinsă a transmisiunilor digitale (BPSK) din banda de 40m (7.035MHz, USB).

    Următorul modul este cel de S-metru. Indicaţiile sunt destul de clare, de la S1 la S9 +60dB.

    Din păcate cu setările default (utilizate de majoritatea serverelor WebSDR) indicaţiile nu sunt precise ci doar informative.

    Modulul Logbook permite salvarea în logul existent pe server a apelurilor pe care le recepţionaţi, aşa cum face de exemplu un radioamator receptor. Introduceţi numai indicativul pe care îl auziţi şi câteva cuvinte despre apel (de ex. CQ DX). Dacă aţi introdus callsign-ul dumneavoastră în primul pas, acesta va fi adaugat automat la fiecare apel salvat în log. În caz contrar numele (dacă există) sau adresa de IP de pe care s-a facut accesul sunt folosite pentru identificarea celui care a salvat apelul. În plus, data/ora, frecvenţa şi informaţiile DXCC sunt salvate şi ele tot automat.

    Ultimile 20 de lini din LOG-ul serverului pot fi afişate pe ecran dând un click pe here din "Click here to view the last 20 lines of the logbook" lines". Întregul log este afişat dând click pe here din "…, or here for the entire logbook". Dacă ţineţi apăsată tasta CTRL în timp de daţi click, log-ul va fi afişat într-o fereastră nouă.

    Un exemplu despre cum pot arăta liniile din logul serverului WebSDR este prezentat în continuare.

    Date		UTC    	freq		call		comments		dxcc country		heard by
    -------------------------------------------------------------------------------------------------------------
    20110405 	23:56	7008.4		OH8OR		rst 589			OH  Finland		4s7wp colombo
    20110406 	15:18	3705.2		yo3kaa		qtc yo			YO  Romania		YO3CDN
    20110408 	00:40	7025.5		fm/f6arc   	569 Martinique      	! FM  Martinique       	OE1EPU
    20111121 	05:19	14005.2		YO5AMF		verry nice		YO  Romania       :ffff:89.121.226.74
    20111121 	00:41  	3672.2		ea1hon 		saludos  		EA  Spain		ea1ho
    
    Pentru fiecare din benzile disponibile există o secţiune în care sunt afişaţi toţi utilizatorii conectaţi în acel moment, precum şi frecvenţa pe care aceştia au făcut acordul. Utilizatorii sunt identificaţi prin indicativ, nume sau adresa de IP, în funcţie de ce s-a completat în primul pas.

    În partea de sus a modulului este afişat numărul total de utilizatori conectaţi simultan.

    Modulul de chat permite trimiterea de mesaje între utilizatorii conectaţi în acel moment sau către administratorul serverului. Toate mesajele sunt salvate împreuna cu adresa de IP a celui care le-a postat, aşa că aveţi grijă ce scrieţi.

    Pentru a trimite un mesaj scrieţi textul dorit în câmpul alb si apoi apăsaţi "chatbox submit". Mesajul va fi afişat în fereastra principal.

    În partea de jos a paginii mai sunt afişate câteva informaţii tehnice, utile pentru administratorul serverului. Utilizatorul obişnuit le poate neglija.

    Pentru orice alte informaţii suplimentare referitoare la acest document îmi puteţi scrie pe adresa de e-mail.


    Termeni specifici în domeniul SDR

    - Waterfall (cascadă) - reprezentarea vizuală a spectrului receptionat unde pot fi observate toate transmisiunile care au loc în timp real în banda acoperită (48/96 sau 192KHz). Într-o reprezentare monocromă de exemplu, culoarea alb reprezinta semnal de amplitudine maximă in timp ce negru (sau de obicei albastru) reprezintă lipsa semnalului.
    - I şi Q - semnale de aceeasi frecvenţă, defazate la 90° (în cuadratură) obţinute prin mixarea semnalului de la antena cu cele de la oscilatorul local (la rândul lor în cuadratură). Acestea sunt semnalele care se introduc pe intrarea stângă şi dreaptă a interfeţei de sunet penrtru demodularea ulterioară în software.

    Bibliografie

    1. Wikipedia - Software-defined radio (SDR - N.A.) http://en.wikipedia.org/wiki/Software-defined_radio
    2. WB5RVZ Software Defined Radio Homepage http://www.wb5rvz.com/sdr/
    3. Softrock Lite II Project http://www.wb5rvz.com/sdr/sr_lite_ii/
    4. WebSDR server în Bucureşti (KN34bk) http://websdr2.yo3ggx.ro
    5. WebSDR îm Breaza - PH (KN24te) http://websdr.yo3ggx.ro
    6. ASIO - Audio Stream Input/Output http://en.wikipedia.org/wiki/Audio_Stream_Input/Output

    Bucharest, Nov 22th 2011 - © Dan Toma - YO3GGX - yo3ggx@gmail.com

    Dan-Ovidiu Toma YO3GGX

    Articol aparut la 28-11-2011

    36232

    Inapoi la inceputul articolului
  • Postat de Vasile YO7AWZ la 2011-11-29 18:30:17 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.114
    Excelentã ºi utilã prezentare dragã Dan.
    Vasile yo7awz

  • Postat de VE3GNO Daniel YO3GJC la 2011-11-29 21:11:55 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.48
    Dane
    De curand am inceput sa folosesc pentru spectrum scope+LPPAN softul lui Peter F5VNB, NaP3 este free si se poate descarca de pe http://www.telepostinc.com. Ca o remarca generala, pentru aplicatia mea LPPAN+E-MU0202, NaP3 este mult mai stabil si suportul este excelent, varianta PowerSDR a lui WU2X este cam cu bug-uri si nu am mai vazut de mult timp un update la ea. Problema mea mare este E-MU0202 care are disponibil un driver de Windows7 dar este un beta iar Creative este foarte lenta in a acorda suport ASIO pentru produsele lor. Interesant daca tu cu XONAR pe 96Khz daca ai reusit sa rulezi CWSkimmer-ul in paralel cu SDR-ul. Merita incercat.
    Multumesc pentru articol. Interesant si bine documentat ca intotdeauna. Imi pare rau ca nu am apucat sa ne vedem cand am fost in tara, poate dupa aproape 18 ani o sa apucam sa ne vedem data viitoare. 73 de VE3GNO Daniel

  • Postat de Dan YO3GGX la 2011-11-29 22:22:53 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.140
    Daniel,
    XONAR-D1 (PCI) in opinia mea merge mult mai bine decat EMU0202 (varianta USB). Are suport ASIO si merge la 192KHz atat in Linux cat si Windows.
    Este extrem de stabila in ambele sisteme de operare. EMO0202 abia merge la 96KHz/16bit in Linux.
    Am mai scris un articol despre utilzarea WebSDR la receptionarea transmisiunilor digitale care sper sa fie publicat in zilele urmatoare. Mai am in pregatire unul care prezinta pas cu pas instalarea si configurarea unui server WebSDR.
    In varianta rulata acum pe serverul meu am create interfete virtuale pentru fiecare din receptoare, astfel ca in paralel cu WebSDR-ul pot face inregistrarea completa a benzii si sa mai rulez si un alte receptoare SDR locale care sa faca stream audio pentru device-urile care nu suporta Java (ex. iPhone/iPad).
    Vreau ca pentru inceput cele doua frecvente uzuale: 3705 si 7130 sa fie disponibile ca niste Internet Radio pe orice device mobil.

    73 Dan YO3GGX

  • Postat de Daniel YO3GJC la 2011-11-29 23:24:56 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.48
    Dane
    Cum sta XONAR-ul la liniaritate pe 192KHz? Cat ai noise floor-ul? Eu ma gandeam sa incerc un E-MU 1212 dar am nevoie de doua sloturi PCIe in comp si pt asta ar trebui sa schimb MB-ul. Plus ca nici 1212-le nu e grozav la drivere. XONAR-ul are suport bun de W7x32?

  • Postat de Dan YO3GGX la 2011-11-30 10:57:49 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.140
    Daniel,
    Dupa catalog sta cam asa:
    Input Signal-to-Noise Ratio (A-Weighted): 112 dB
    Input THD+N at 1kHz: 0.0004% (-108dB) for Line-in
    24-bit A-D Converter for Analog Inputs:
    Cirrus-Logic CS5361* 1 (114dB SNR, Max. 192kHz/24bit

    Liniaritatea din cate am putut sa-mi dau seama este foarte buna mai ales daca din mixer volumul de intrare este fixat undeva peste 75% (pt. LineIn).
    Folosite ambele in windows (atat EMU-0202 cat si XONAR-D1), la 24bit/192KHz nu am putut observa nici o diferenta.
    In Linux XONAR este net superioara la toate capitolele si este printre putinele care suporta 19KHz cu driverele actuale.
    De altfel daca o sa te uiti pe serverele WebSDR disponibile vei observa ca cele mai performante folosesc interfata ASUS.

    Mai multe despre XONAR-D1 aici:
    http://www.asus.com/Multimedia/Audio_Cards/Xonar_D1/#specifications
    Daca mai aducem si pretul in discutie, atunci o consider cea mai buna la raport pret/calitate.

    73 Dan YO3GGX

  • Postat de vasile YO9FEH la 2011-11-30 14:02:07 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.208
    Eu cred ca este o mica eroare in articol !Receptorul se poate achizitiona cu 20$+shippingul de 2$ spre Romania !Dar vama,dar asigurarea transportului ?Apoi cum se pot plati cei 22$ din tara ? Astept daca se poate...completari !
    In rest articolul este facil oricarui radioamator care vrea sa se informeze si...eventual sa se doteze cu...asa ceva !
    73 Vasile !

  • Postat de Dan YO3GGX la 2011-11-30 15:39:34 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.140
    Buna Vasile. Nu este nici eroare. Atat costa. Este adevarat, nu exista optiunea de asigurare iar kit-ul vine intr-un plic foarte mic. Uneori l-am primit direct in cutia de scrisori.
    La valoarea declarata (20$) nu se plateste TVA. Cel putin mie nu mi s-a cerut niciodata pana acum.

    Comanda se face pe site-ul mentionat (www.kb9iyg.com) iar plata se poate face exclusiv prin Paypal. Sper ca am raspuns nedumeririlor tale.

    73 Dan YO3GGX

  • Postat de Stanescu Florentin YO3FEW la 2011-11-30 16:33:37 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.9
    off topic pt YO9FEH si numai.
    Eu am tot cumparat de pe amazon/ebay, din tari membre UE sau nu, adica si din SUA. Pt coletele venite din UE nu se percepe taxa vamala, ca de aia suntem membri.
    Pt cele non UE, adica SUA,China, etc se plateste vama, adica TVA-ul(24%) la suma integrala(adica valoarea DECLARATA a coletului + transportul) doar daca suma depaseste 100$. Daca stabilesti cu vanzatorul sa scrie adecvat, hi, hi, pe riscul tau, sau si mai ales daca la adresant apare pe langa nume si prenume adugirea pt radioamatorul indicativ YO...., si la descriere "produs (cu destinatie)radioamatoresc", vama e libera. Adica nu se plateste. Evident ca le-am lasat o copie xerox dupa autorizatie, si am avut si originalul la mine.
    Spre surprinderea mea, vamesii au fost amabili si draguti. Si de la al doilea colet deja ma stiau.

    Eu unul nu am cerut asigurare, desi am primit si produse de peste 200$. Iar pt ceva de 20+2$ jur ca nu voi cere ..
    Ma rog, opinia mea..

    Produsele au fost platite printr-un card de debit tip Master, eliberat de o banca din YO3. Pt ebay a trebuit sa il inscriu in sistemul PayPall. Am completat un formular electronic, banca emitenta a primit un cifru de verificare, pe care l-am introdus in mailul de la Pay Pall si gata.
    Cu acelasi card am platit direct in Franta, Germania,CT, LZ, fara nicio problema.

    Scuze pt off topic, dar sper ca am dat idei si altora.
    73*de YO3FEW

  • Postat de Daniel YO3GJC la 2011-11-30 22:15:36 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.48
    Dane
    Am auzit lucruri bune si de infrasonic quartet, multi le folosesc si sunt multumiti de ele. Ca pret aici e pe la 90USD
    http://store.auzentech.com/infrasonic-quartet-p46.aspx
    Eu inca sunt cu E-MU0202 dar ma gandesc sa renunt la USB sound card si sa trec pe ceva integrat. La mine E-MU0202 nu mananca resurse prea mult, atat memeoria cat si procesorul e suficient de puternice cat sa nu-mi dea probleme. Singura obiectie este driverul de w7x32 care nu este foarte stabil si am probleme sa rulez in acelasi timp NaP3 si CWskimmerul. Skimmerul nu stie sa ruleze cu driver ASIO si doar in 96Khz nu si in 192Khz. Asa ca ma tot gandesc ce sa pun in loc.

  • Postat de Dan YO3GGX la 2011-12-01 08:54:58 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.140
    Pune Asus si nu o sa-ti para rau. Mie imi pare de mult timp rau ca m-am bagat la un EMU-0202 USB sperand minuni. Cu banii aia luam 2 Asus-uri...
    73 Dan YO3GGX
    P.S. In acest moment banda de 80m de pe Websdr-ul de la breaza foloseste "acel" EMU0202 iar cea de 40m interfata Realtek integrata in mainboard. Daca le inversez nu observ absolut nici o diferenta... Te las pe tine sa tragi concluzia.:-)

  • Postat de vasile YO9FEH la 2011-12-01 12:50:39 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.208
    Multumesc mult pentru raspuns !Dan yo3ggx si Florentin yo3few ati fost prompti si la obiect !
    Sper sa pot folosi si eu experienta DVS.la trimiterea prin posta a unui TRCV IC 751A din SUA in tara !Multe multumiri si sa ne auzim in banda dupa 1 martie 2012 !La multi ani !
    73 ! Vasile !

  • Postat de Pisti YO5OYR la 2011-12-02 12:12:40 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.89
    Avem ceva solutii de adaugare a unei placi de sunet cu intrare stereo , exterioare adecvate scopului.Am vazut cite ceva pe net,dar daca a folosit cineva ceva de genu?

  • Postat de Pisti YO5OYR la 2011-12-02 12:14:27 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.89
    La un laptop ma refer

  • Postat de Dan YO3GGX la 2011-12-02 18:55:03 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.218
    Da se poate folosi o interfata USB audio.
    Daca va multumiti cu o banda de numai 48KHz puteti folosi o interfata ieftina care poate fi gasita pe eBay cu cativa euro. Ita un exemplu:
    http://www.ebay.co.uk/itm/USB-6-Channel-5-1-External-Audio-Sound-Card-S-PDIF-/190490619104?pt=LH_DefaultDomain_0&hash=item2c5a202ce0

    Este chiar modelul pe care il voi folosi la websdr-ul din Bucuresti pentru banda de 30m, deoarece interfata actuala are o problema cu unul din canale.

    La WebSDR-ul din Breaza pentru banda de 80m folosesc un EMU-0202 (care din pacate sub Linux nu merge la mai mult de 96KHz).

    73 Dan YO3GGX

  • Postat de constantin popescu KG6NK la 2011-12-09 03:09:10 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.190
    Salut Dan,
    Din cauza ca ai depus efort si ai instalat antene relativ decente rx -urile aud ceva, fata de alte receptoare la care m-am conectat si care erau surde....So , pentru efort si receptoare multumiri...
    Experienta mea cu SoftRock a fost o totala dezamagire, probabail si datorita faptului atunci am folosit o placa simpla de 16 bit.
    Practic nu stiai unde este inmaginea si unde este semnalul real....In plus la masuratori sensitivitatea lasa total de dorit.. ceva de ordinul microvolti....
    Ca pan adaptor ar putea fi ok , dar ca rx comparat cu ft 1000d nu are nici o sansa.....Cred ca Daniel VE3GNO,l-a vazut cind m-a vizitat in QTH..

    Pentru YO9FEH ,ca info: atunci cind cumperi placa, sa te decizi pe ce frq vrei sa receptionezi, ex 7 mhz,, 14 mhz, etc, caci pentru fiecare banda placa de rx trebuie sa vina cu X-TALUL corespunzator...Placutele sint la fel,, dar in functie de banda, difera X-talul si filtrul de intrare....

    73 DE KG6NK



  • Postat de Dan YO3GGX la 2011-12-14 10:32:55 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.2
    Buna Constantin.
    In priumul rand imi cer scuze pentru raspunsul intarziat dar nu m-am mai uitat peste acest thread in ultimile zile iar mesajele noi nu sunt semnalizate in nici un fel (inca).
    Cred totusi ca ai avut alte probleme cu receptoarele de la Softrock. Frecventa imagine poate fi atentuata puternic. In general aplicatiile ofera o functie de calibrare in acest sens care permite compensarea erorilor de nivel si faza din placa de sunet astfel incat atenuarea frecventei imagine sa fie foarte buna in toata banda.
    Eu am construit pe rand toate modelele de la Softrock si performantele obtinute mi s-au parut chiar spectaculoase considerand simplitatea circuitelor.
    Am facut comparatii cu un transceiver Yaesu FT-450AT si pot spune ca cel putin la sensibilitate diferentele sunt insesizabile. Nu ma refer la sensibilitatea absoluta {pe care nu am putut sa o masor in conditii de laborator) ci la cea subiectiva. Nu existau emisiuni pe care sa le pot receptiona pe Yaesu dar nu pe Softrock, chiar si cel Lite II, bineinteles folosind aceeasi antena.
    mai mult, in cazul SDR-ului posibilitatile de filtrare sunt mult mai bune ceea ce permite o si mai buna separare in cazul transmisiunilor CW sau chiar PSK.

    legat de achizitia unui Softrock Lite II, nu mai este nevoie sa te decizi ce banda doresti. In kit-ul actual sunt toate componentele necesare pentru a-l construi in oricare din benzi de la 160 la 20m. Au disparut benzile superioare (17-15-12-10m) care datorita utilizarii armonicilor la oscilator si scaderii sensibilitatii au fot scoase din "productie".

    73 Dan YO3GGX

  • Postat de Miki YO7CVL la 2012-01-27 11:41:31 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.235
    Spune-mi daca utilizezi pentru 10 MHz placa de sunet USB care spuneai ca intentionezi sa o folosesti la websdr-ul din Bucuresti. Te intreb pt. ca ma intereseaza sa o achizitionez si eu de pe ebay tot pentru a o folosi cu un notebook care nu are intrare stereo de microfon. Ma intereseaza daca ai facut ceva teste cu interfata si ce rezultae ai obtinut.
    Am deja un Softrock Lite II pe care l-am realizat in varianta 10 MHz si vgreau sa-l instalez la Pitesti dar nu functioneaza corect decat cu desktop-ul pe care insa il folosesc in mod curent pentru alte aplicatii.
    Felicitari pentru articol si popularizarea in YO a websdr.

  • Postat de Ilie YO3ILZ la 2012-02-16 10:42:02 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.30
    Asus XONAR-D1 a disparut din magazine. Cel putin din alea romanesti.
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Totul despre (Web)SDR"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    La acest articol nu sunt permise comentarii decat de la radioamatori YO autorizati.
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact