Articole > Radioamatorism - opinii Litere mici Litere medii Litere mari         Tipariti

QSL-urile... ieri, azi, maine... daca vor mai fi!

Iulius I. Suli YO2IS

Radioamatorismul, in esenta lui un hobby-sport conservator, nu a putut ramane in afara influentei mentalitatilor tarilor si societatilor unde a fost si este practicat.

Noile tehnologii, eficienta economica si de ce nu democratizarea au determinat aparitia noilor modalitati de confirmare a unei comunicatii de radioamator fie ea unilaterala -SWL sau bilaterala - QSO. Asa a aparut E-QSL, LOTW, logul ONLINE si probabil vor mai apare si altele...recunoscute sau nu de marile asociatii de radioamatori din lume.

Din 1957 incoace adun QSL-uri scrise de mana sau tiparite pe hartie si diferite materiale ca panza, piele, pluta s.a., fiecare cu istoria sa, reprezentand pentru mine o placuta amintire a ceace am realizat altadata si de ce nu un motiv de mandrie ca radioamator.

Exista si categoria celor care nu colectioneza QSL-uri din varii motive, cel mai ades din categoria "Gica-contra", uneori din dorinta expresa de-a nu face placere celora care le colectioneaza, sorteaza si apoi le expun in spatiul destinat statiei sau la...serviciu!

Costurile traficului de QSL sunt minore, fata de ceace se cheltuie pe echipamente, am in colectie QSL-uri "home-made" facute pe foaie de caiet cu stampila din guma de sters ...de la radioamatori pasionati, unii chiar din tarile asa zis bogate !!. Iata ce scria intre altele, cu multi ani in urma, pe un fluturas atasat QSL-ului sau, vestitul W5RU, Roy :Alciatore din New Orleans, Louisiana :

......................
"The QSL card which the ham finds in his mail is the document of a worthwhile contact, tangibile proof of his accomplishment.
....................
QSL cards make ME happy. Won't you help by sending me YOUR card ?.
Thanks and may you be rewarded for your kindness and consideration"

Zilele trecute am auzit, in FM local pe 2m, o discutie despre cel care a fost YO2BC alias YR5HC anno 1936 !, ing. Honae Constantin, unul dintre putini radioamatori timisoreni care au fost activi inainte de razboi, cu care am avut placerea sa colaborez in anii 70-80 cand era interesat de undele ultrascurte, satelitii OSCAR 7, 8 si mai apoi si de...EME.

Subiectul discutiei auzite era de fapt un QSL a lui YO2BC scos la vanzare pe E-bay de un american ( probabil mostenitor al celui caruia i-a fost destinat QSL-ul ?! ) care solicita pretul de 10.99 $.

Se pare totusi, ca cineva cauta de fapt informatii despre indicative cu sufix de doua litere inca alocabile pentru YO2 !, practica care are un penibil precedent cand a fost realocat indicativul YO2BZ, la putin timp dupa trecerea in nefiinta a arhi-cunoscutului titular...

Curios, am accesat si eu site-ul in cauza constatand ca...sunt un OM bogat !...pretul unui QSL din anii 70 ajunge la aproape 100 $...Pai la cele cateva zeci de mii de QSL-uri din colectia mea...oare cat ar valora QSL-ul meu de SWL din 1957 primit din Goa?

De mai bine de doua decenii trimit QSL-urile mele pe chetuiala proprie, ani de zile am fabricat QSL-uri singur, cu matrita din linoleum, cu matrita de multiplicator, cu "pile" pe la micile tipografii s.a., nestiind, ca probabil asa voi contribui involuntar la bunastarea vreunui unui radioamator istet care le va vinde la "second hand" !

Momentan NU vand si NU cumpar QSL-uri si nici altceva care include manopera mea !

Revenind la YO2BC, conf.ing. Honae Constantin, fost director al celei mai vestite scoli tehnice din Timisoara, Scoala Tehnica de Energie Electrica la care au invatat multi radioamatorii vestiti din oras, YO2BB, YO2BM, ex. YO2BD si altii.

O perioada de timp a fost conferentiar, titular de disciplina, in Politehnica timisoareana, multi conducatori de intreprindere i-au fost elevi sau studenti, ii vizita cu placere ca sa-si mai rezolve cate o problema de materiale pentru constructiile sale de radioamator.

Isi aduce aminte de el si YO2LAB, Carol, care lucra ca electrician la tramvaie si care il considera mentorul sau in radioamatorism. Locuia singur la marginea orasului, in cartierul Mehala intr-o casa saracacioasa, folosea echipamente de constructie proprie sau militare modificate de el, era telegrafist perfect.

In gradina langa casa avea un pilon de 15m cu rotire "armstrong" unde tronau ca un "Pom de Craciun" beam-urile cu 3 elemente full size pentru 10, 15, 20m , linia de transmisie era o "panglica" de 300 Ohm introdusa (protejata de intemperii) in tuburi bergmann din PVC!.

Aveam sa invat de la el cum se pot face elementi pentru antenele de UUS din sarma de aluminiu recuperata de la resturile funiilor de 400 KV! Era un aluminu ecruisat destul de rigid, de aproape 6mm diametru, ideal chiar si la elementii unui Yagi pentru 2m.

Ultimele straturi amplasate langa inima de otel a cablului aveau sarma de cca 2.5mm pe care nea Costy a folosea la confectionarea (utilizand un ingenios un dispozitiv actionat manual!) plasei de sarma pentru reflectorul antenei parabolice de 6m... destinata pentru EME, dar care din pacate, a fost distrusa de o vijelie!

Facea trafic intens in modurile A (2m-10m) si B (70cm-2m) cu un ansamblu de antene cu polarizare circulara rotibile in AZ-EL cu motorase de stergator de parbiz Dacia, comandate de un montaj electronic cu temporizare care permitea , timp de 15 minute, o urmarie aproape perfecta a satelitilor fara interventie umana. Liniile de transmisie si defazare ale antenelor erau confectionate tot din panglica de 300 Ohmi "ascunsa" in tuburi de plastic.

Desi la o varsta inaintata era in continuare un nonconformist, ne vizita uneori acasa pentru o discutie radioamatoriceasca iar ca sa ne supere aprindea cate o tigara "National" sau..trabuc "de Cuba" desi nici el si nici noi nu eram fumatori!

Era bun prieten cu YO2BU pe care la atras spre traficul prin sateliti si pe UUS. Avea o vasta biblioteca de electronica si radioamatorism, multe carti erau primite de la radioamatori din SUA sau fosti colegi de scoala plecati in America.

In curte tinea un Trabant si...un catel, se gospodarea singur si avea mainile batatorite de munca... se pricepea la orice!

A murit in imprejurari ciudate, fiul sau rezident in Serbia a donat echipamentele unui club local... de unde, cum era si "normal" la noi, sau risipit in cele "patru zari".

Intr-o scriere cu caracter retrospectiv despre radioamatorismul romanesc, cel care a fost ing. Vasile Ciobanita, YO3APG, il aminteste pe ing. Honae Constantin ca fiind membru in conducerea AAUSR la reorganizarea din 1948... apoi devine YO2BC dar in mod curios nu mai apare in lista celor autorizati publicata in revista "Radioamatorul" nr. 1 din 1957.

Reapare ca radioamator SWL!, YO2-1108 la inceputul anilor 60... il intalneam surprizator in 80m CW in 29 oct 1965 ca YO2AIJ avand autorizatie de clasa a III-a!

Avea sa-l pomeneasca si cel care a fost YO3GK, Cezar Pavelescu, autorul primei carti din Romania care trata emisiunile de amator cu banda laterala unica (BLU), azi SSB !

Eram vecini in Drumul Taberei, folosea un receptor militar Super-Pro, un excitator SSB tranzistorizat facut in DL, un final HM cu GK-71 si un GP monoband 20m. Facea trafic indeobste in SSB 20m, nota zilnic datele de propagare si cele meteo, fiind extrem de pedant, gata sa ajute radioamatorii tineri.

Mi-a facut cadou QSL-uri din colectia personala din perioada interbelica, cand facea trafic de radioamator cu indicativul YR5PP cu receptor Schnell O-V-2, emitator Hartley, si eterna antena filara...

Primul QSL primit a fost cel al Scolii de posta din Timisoara, YR5SP pe care l-am donat radioclubului scolar YO2KJO, apoi cel de la YR5HC, hc de la Honae C-tin ...si unul de la YR5XJ, ing, Dan Constantin rezident la Cliscauti, jud. Hotin care dupa refugierea in Banat avea sa devina YO2BU, unul din primi sefi ai Radioclubului regional AVSAP Banat, mentor al multor tineri radioamatori timisoreni si nu numai.

De fapt buna parte din elita radioamatorismului timisorean de dupa razboi provine dintre cei care sau refugiat din teritoriile romanesti din rasarit, subiect insuficient tratat de cei care au scris despre radioamatorismul din Timisoara.

Revenind la tema din titlu, imi aduc din pacate aminte de QSL-urile masluite ale unui YO3... gasite intre QSL-urile sosite la YO2KAB de la FRR! Erau contrafaceri ale indicativelor si logo-ului expeditiilor organizate de fundatia YASME, tiparite profesional doar pe fata, verso-ul avand datele scrie la masina de scris!...un fals grosolan... care ma face sa inteleg de ce ARRL nu are inca un radioamator YO acreditat sa valideze QSL-uri pentru diplomele americane. Probabil se va inventa curand si un soft care sa "sparga" LOTW-ul... E-QSL nefiind in general acceptat pentru validarea performantelor.

Pare de necrezut dar azi e real, un iranian cere 10$ plus SASE pentru o confirmare in RTTY, majoritatea DX-expeditilor se incheie cu venituri importante, trecute sub tacere! iar acum infloreste comertul cu QSL-uri de mana a doua... sau cu cele contrafacute.

A devenit radioamatorismul, asa zis de "performanta" o activitate destinata doar celor cu dare de mana?, uneori intovarasiti intr-un carusel de fabricat QSO-uri de tip "eu tie si tu mie"...cu plata la urma!

Au apus vremurile cand cel care a fost YO3CR, Ilias Vasile, cernea sita cu cei doreau un acces fraudulos in clubul de performanta YODXC. Se pare ca azi nu mai este timp/chef pentru respectarea scarii valorilor in YO, "over 300 DXCC" este telul fiecarui novice, care se pare lesne realizabil intr-un an!, urmeaza logica intrebare... si pe urma incotro ?

Recent ARRL a sarbatorit un secol de la infiintare si este in plin avant si modernizare, de departe nu au probleme de genul "what's next ?"...se pare ca la noi e inca altfel!

YO2IS
ing. prof. Suli I. Iulius
Timisoara, 13 ianuarie 2014

Iulius I. Suli YO2IS

Articol aparut la 2-2-2014

3559

La acest articol nu se (mai) primesc comentarii

Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact