Articole > Umor pe teme ham radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

CAVITĂŢI DE REZONANŢĂ PENTRU UNDE SCURTE

Pacaleala de 1 aprilie

Gheorghe Oproescu Tavi YO4BKM

1. Despre circuite acordate.

Circuitele acordate se împart, după modul cum sunt realizate elementele reactive, în două mari categorii: circuite cu constante concentrate la care bobina (care crează inductanţa L) şi condensatorul (care crează capacitatea C) sunt entităţi fizice bine individualizate (concentrate) în cadrul circuitului şi circuite cu constante distribuite la care inductanţa şi capacitatea apar pe toată lungimea conductorilor. Orice conductor posedă o inductanţă şi o capacitate dependente de forma şi dimensiunile sale dar, la frecvenţe până la maxim zeci de MHz, valorile inductanţei şi capacităţii proprii sunt neglijabile faţă de valorile care sunt necesare in circuitele acordate pe astfel de frecvenţe şi care sunt asigurate de o bobină şi un condensator zise concentrate. Numai la frecvenţe ridicate se folosesc circuite cu constante distribuite, dar nu din necesităţi legate de asigurarea unor parametri speciali, ci din imposibilitatea reducerii sau anulării inductanţelor şi capacităţilor proprii ca să lase loc pentru cele concentrate. Această necesitate a fost satisfăcută de-a lungul anilor în diferite moduri, dependente de frecvenţa dar şi de nivelul tehnic. Iar istoria arată nişte inversări surprinzătoare. Text Box:  
a) capacitate variabilă   b) inductanţă şi capacitate variabile
Figura 1. Circuite acordate cu constante distribuite [4]


D
acă Hertz a emis şi recepţionat unde radio pe frecvenţe până la 455 MHz folosind acum peste 150 de ani circuite acordate cu constante distribuite, exploatarea practică a undelor radio a explodat în domeniul frecvenţelor la care se folosesc circuitele cu constante concentrate, adică de la sute de kHz până la 100-200 de MHz, trecerea la frecvenţe foarte ridicate apărând abia după anul 1940. În orice aparat de radio pe unde scurte, fie el receptor, fie el emiţător, observăm bobine cu dimensiuni din ce în ce mai mici, pentru a putea înghesui într-o cutie comod de manipulat din ce în ce mai multe funcţiuni. Dacă acum 80 de ani bobinele se confecţionau pe carcase dolofane, de diametru mare, pentru un factor de calitate Q cât mai ridicat (există un raport optim între diametrul şi lungimea unei bobine pentru care Q este maxim), miniaturizarea de azi a împins bobina spre un regim de slăbire fie la dimensiunile unei scobitori fie bobine extraplate. Norocul este că se poate compensa această pierdere de calitate, deci şi de câştig, cu circuite active ultraminiaturizate şi ele în comparaţie cu vechiul tub electronic. Circuitele acordate LC cu constante concentrate nu mai funcţionează stabil la frecvenţe de peste 200 MHz, la care orice bucată de conductor, oricât de scurt, are o inductanţă şi o capacitate proprie a căror valoare realizează acordul pe frecvenţele dorite fără a mai fi necesare bobine sau capacităţi suplimentare. Este primul pas spre circuitele acordate cu constante distrubuite figura 1 [4], utilizabile până la cca 1 GHz. Un caz particular şi simplificat îl reprezintă liniile acordate Lecher, de fapt un conductor îndoit în formă de U cu distanţa dintre braţe mult mai mică decât lungimea de undă, peste care se plimbă o traversă de scurtcircuitare pentru acordarea în frecvenţă. Pentru frecvenţe peste 1 GHz se folosesc cavităţile de rezonanţă de diferite forme: cilindrice, toroidale, paralelipipedice, sferice. Limitele arătate mai sus nu sunt categorice, există cazuri practice unde se pot folosi cavităţi de rezonanţă începând de la sute de MHz, aşa cum tehnicile noi permit realizarea de linii acordate şi la frecvenţe de peste 1 GHz.

 

2. Cavităţi de rezonanţă şi unele caratersitici ale materialelor.

Este incontestabil că un circuit acordat cu constante distribuite este calitativ superior unui circuit acordat cu constante concentrate. Ca argument aduc filtrele folosite în duplexoarele pentru separarea frecvenţelor de emisie şi de recepţie la repetoarele din benzile VHF. Ori se folosesc filtre cu constante concentrate LC în care caz antenele emiţătorului şi receptorului trebuie amplasate la distanţă mare pentru a se evita ca energia emisă să pătrundă forţat prin filtrul de la intrarea receptorului, ori se folosesc filtre formate din circuite acordate cu constante distribuite (cu cavităţi rezonante) şi o singură antenă. De unde provine diferenţa? Din factorul de calitate ridicat al cavităţii de rezonanţă care face ca banda de trecere să fie extrem de îngustă şi cu flancuri atât de abrupte cum nu se pot obţine altfel. Nu-i aşa că un asemenea filtru ar fi foarte util şi la frecvenţe mai joase, de exemplu în domeniul undelor scurte? Ba bine că nu! Dar, ce ne împiedică? Dimensiunile foarte mari, de ordinul metrilor sau zecilor de metri ale filtrului cu constante distribuite? O să vedem că nu este chiar aşa şi, dacă alegem materialele potrivite, se pot obţine filtre de dimensiuni convenabile şi la unde scurte. Au reuşit acest lucru destul de mulţi! Ba, chiar cu foarte mult timp în urmă. Este adevărat că folosirea cavităţilor de rezonanţă pentru unde scurte aduce un element nou la receptor, cu complicaţiile ce la atrage, fie un filtru exterior (cu relee de comutare a antenei), fie chiar înlocuirea etajelor de intrare, făcute de fabrică, cu noile filtre dacă receptorul (şi curajul nostru) ne permit.

Din ce se cunoaşte la modul general despre cavităţile de rezonanţă se poate afirma că:

1. Dimensiunile unei cavităţi de rezonanţă depind de lungimea de undă;

2. Dimesiunile oricărei cavităţi de rezonanţă sunt mult mai mici decât lungimea de undă pe care lucrează [1], [2], [5]. De exemplu, o cavitate de rezonanţă sferică cu raza de 5 cm rezonează pe o lungime de undă de 11,4 cm, o cavitate cubică având latura tot 5 cm rezonează pe 13,0 cm [5], rezistenţa electrică la rezonanţă fiind de peste 9 MW. Practic, nu există amortizare! Şi nu numai cavităţile de rezonanţă sunt mult mai mici în raport cu lungimea de undă. Dacă analizăm schemele practice cu linii acordate se vede că şi acestea sunt extrem de scurte în raport cu lungimea de undă, de exemplu au lungimi de ordinul centimetrilor la frecvenţa de 432 MHz unde lungimea de undă este de 70 cm. Ce anume face să fie aşa? Ceva cunoscut de toată lumea radioamatoricească: factorul de viteză (velocitate, scurtare etc) de care, până acum, am ţinut cont numai la alegerea cablului de alimentare a antenei. Dar, ce este acest factor de viteză? O undă electromagnetică se propagă cu viteze mult mai mici în alte medii decât vidul şi, în consecinţă, lungimea de undă în acel mediu este corespunzător mai mică la aceeaşi frecvenţă. Viteza de propagare v în m/s într-un mediu oarecare este dată de formula  unde c este viteza de propagare în vid, ,  permitivitatea relativă,  permeabilitatea relativă ale mediului în raport cu vidul. Factorul de viteză este raportul dintre viteza undei în mediul concret care ne interesează şi în vid, se notează cu k şi are valoarea .

Permitivitatea electrică relativă la toate metalele se poate considera egală cu 1, ea variază între 0,999 şi 1,001. La dielectrici situaţia este alta, permitivitatea având valori precum în tabelul nr. 1.

 

Tabelul nr. 1. Permitivitatea unor materiale dielectrice [6]

Dielectricul

Permitivitatea relativă

Gaze

1,00

Ulei siliconic

2,4---2,8

Acetonă

21,2

Apă distilată (pură)

81

Polistiren

2,5---2,6

Polietilenă

2,2---2,4

Răşini

3,5---5

Răşină melamoniformaldehidică

9

Sticlă

3---6

Porţelan

6

Rutil

100

 

Permeabilitatea magnetică relativă are însă valori cuprinse între 0,9999 şi 1,0001 la dielectrici şi metale cu excepţia materialelor feromagnetice unde ajunge la valori foarte mari, tabelul 2.

 

Tabelul nr. 2. Permeabilitatea unor metale [6]

Metalul sau aliajul

Permeabilitatea relativă

Cupru

0,99999

Aluminiu

1,00026

Oţel laminat

400---800

Nichel

8000

Permaloy

10000

Supermaloy

125000

 

Şi iată un prim exemplu foarte cunoscut. Un cablu coaxial confecţionat din cupru având ca dielectric polietilena care umple în întregime spaţiul dintre inimă şi tresă va avea un factor de viteză , adică exact cât există şi în realitate (valoarea acceptată 0,66), pentru orice cablu coaxial indiferent diametrul său. Dacă polietilena are goluri, cu cât acestea sunt mai mari sau mai multe cu atât k se apropie de 1. O linie bifilară tip panglică în polietilenă (fostele panglici TV) are k=0,96. Dacă am încerca să vedem cât este coeficientul de velocitate pentru nichel am găsi o valoare k=0,011. Asta înseamnă că, dacă o undă s-ar putea propaga prin nichel, ar avea la frecvenţa de 14 MHz o lungime de undă de cca 0,22 m. Enorm de puţin! În supermlaoy lungimea de undă s-ar reduce la numai 5,6 cm.

La propagarea unei unde printr-un metal apar, totuşi, două probleme majore:

1. Permeabilitatea magnetică mare face ca adâncimea de pătrundere a radiofrecvenţei în metal să fie extrem de mică, aceasta scade cu creşterea permeabilităţii şi a frecvenţei ajungând până la sutimi de micron.

2. Rezistivitatea metalului face să crească pierderile prin căldură, dar acest lucru devine important doar la emisie, unde energiile sunt mari.

 

Dar, să nu ne pierdem speranţa. Din cele arătate rămâne avantajul că frecvenţele undelor scurte fiind mici în raport cu microundele, adâncimea de pătrundere în benzile de unde scurte va fi corespunzător mai mare. Cât priveşte dimensiunile concrete ale unor cavităţi de rezonanţă, acestea se pot afla din tabelul nr. 3.

 

Tabelul nr. 3. Cavităţi de rezonanţă din aliaje de cupru [ 6 ].

Forma cavităţii

Lungimea de undă l0

Factorul de calitate

Rezistenţa [W]

Sferă de rază R [cm]

 [cm]

Cilindru de rază R [cm] şi înălţime H [cm]

 [cm]

Prismă pătrată de latură a[cm]  şi înălţime H [cm]

 [cm]

 

Conform [6] coeficientul d se calculează cu formula , r fiind rezistivitatea [Wm], f frecvenţa [Hz]. Iată şi câteva valori ale rezistivităţii, tabelul nr. 4.

 

Tabelul nr. 4. Rezistivitatea unor metale [Wm]. [6]

Metalul

Rezistivitatea

Aluminiu

Cupru

Nichel

Fier

 

Şi să calculăm acum o cavitate rezonantă cu aceste date. Consider că este confecţionată din nichel (nu este nevoie de nichel masiv ci de o carcasă din orice material acoperit la interior cu un strat de câţinva microni de nichel prin metode de metalizare precum vaporizare în vid, galvanizare, pulverizare catodică etc). Aleg frecvenţa de 14 MHz () pentru care dimensionez o cavitate dreptunghiulară cu latura egală cu înălţimea. La nichel coeficientul de viteză este  deci lungimea de undă care apare în formulele din tabelul 3 trebuie redusă cu acest coeficient. Aşadar lungimea de undă în cavitate va fi de 0,22m sau 220 cm  iar latura cavităţii va rezulta   cm. Destul de mare, dar este puţin în comparaţie cu ce ar fi rezultat dacă cutia s-ar fi făcut din cupru. Şi să calculăm mai departe. Vom avea  pentru care factorul de calitate ajunge la  Q=13324697 iar rezistenţa la 860 MW. Nu-i aşa că merită efortul de a avea ca filtru o cutie cubică cu latura de 77 cm? Eu zic că merită, dar se poate şi mai bine!  Să umplem cutia cu acetonă. Lungimea de undă se va reduce şi mai mult, respectiv la  din valoarea anterioară, ajungând la 48 cm. Laturile cutiei se vor reduce la 16,7 cm ceea ce este mult mai convenabil. Iată ce se poate face dintr-o cutie placată la interior cu nichel! Dacă ar fi fost confecţionată din supermaloy, posibil numai prin tehnici industriale, coeficientul de viteză ar scade la 0,0028 pentru care dimensiunile cutiei ar fi rezultat de cca 4 centimetri, puteţi calcula. Procedând în mod asemămător se pot realiza şi linii acordate, gen linii Lecher, cu dimensiuni de ordinul centimetrilor pentru lungimi de undă de ordinul zecilor de metri.

 

Aici am strecurat prin omisiune prima păcăleală în varianta apărută pe 01.04.2014. Nu am spus nimic despre rezistenţa de pierderi produsă de rezistivitatea metalelor. De exemplu, pentru un conductor filar aceasta se calculează cu formula  [5] unde  este un coeficient de material, r este rezistivitatea ca mai sus, l este lungimea conductorului în m iar d diametrul său în mm. Coeficientul   se calculează cu  unde f este frecvenţa în MHz, celelalte ca mai sus. Materialele feromagnetice cu  mare au rezistenţa de pirderi foarte mare din cauză că adâncimea de pătrundere fiind foarte mică (miimi de micron) secţiunea de conductor străbătută de curent este foarte mică. Dacă facem o comparaţie între doi conductori de lungime 10 m, diametru 2 mm, la frecvenţa de 14 MHz, un conductor din cupru va avea   şi o rezistenşă de pierderi  , pe când un conductor din nichel va avea   şi  , un adevărat reşou! Din acest motiv în conductori feromagnetici undele radio se disipă rapid sub formă de căldură. Aşadar, cavităţile de rezonanţă nu funcţionează cu lungimi de undă reduse prin factorul de velocitate din metale.                                


3. Realizări practice.

Deşi s-ar părea că nimeni nu s-a gândit până acum să exploateze factorul de velocitate pentru a construi cavităţi de rezonanţă cu dimensiuni "domestice" în domeniul undelor scurte, sunt realizări unde se foloseşte acest fenomen. Iată câteva din ele:

Text Box:  
Figura 2. Conductorul Goubau
- Conductorul Goubau, figura 2, [3] care are o atenuare de 2,17 dB/km  în comparaţie cu un cablu coaxial la care atenuarea este de 100---260 dB/km, la frecvenţa de 200 MHz. Vă imaginaţi ce pierderi infime ar apare la frecvenţele undelor scurte, până în 30 de MHz? Aici se foloseşte efectul produs de un material izolator foarte gros, în care viteza de propagare a undelor este foarte mică şi care înconjoară un fir central din cupru, cu viteză de propagare mare. Se produce o refracţie a undelor emise de conductor spre el însuşi, astfel încât energia se menţine apropiată de conductor;

- Transformatoarele de adaptare confecţionate din linii de transmisie coaxiale şi care, datorită coeficientului de viteză, rezltă destul de reduse;

- Incercări ale autorului care pot fi reproduse rapid şi simplu de oricine. Pentru aceasta este necesar un vas din metal feromagnetic, de orice formă şi care se poate închide ca o incintă. Personal am folosit  o bucată de ţeavă din fontă cu diametrul de 15 cm închisă la ambele capete cu capace din tablă neagră, negalvanizată. Nu folosiţi vase de bucătărie din inox deoarece sunt din oţel austenitic cu crom care nu este feromagnetic, puteţi încerca cu un magnet şi vă veţi convinge. Se face un cuplaj la interior cu un cablu coaxial de 20-25 cm şi, cu un undametru apropiat de capătul exterior al cablului, veţi constata că rezonează pe o frecvenţă din domeniul undelor scurte deşi dimensiunile cavităţii ar corespunde unor lungimi de undă din domeniul undelor ultrascurte.

 

Păcăleala continuă şi aici, tot prin omisiune, nu am arătat nicio schiţă şi nu am dat alte detalii. Cuplajul se poate face cu un circuit acordat pe orice frecvenţă aflat în interiorul ţevii (puteam pune şi o fotografie, în interiorul ţevii nu s-ar vedea nimic, mai ales dacă ţeava are lungime mare, neprecizată). În funcţie de circuitul acordat din interiorul ţevii rezultă orice frecvenţă dorim.

 

În afara acestor două omisiuni, tot ce am prezentat în articol, inclusiv calculul cavităţilor rezonante, este absolut corect. Chiar şi conductorul Goubau comercializat în fosta DDR (produs de VEB Kabelwerk în 2 tipuri constructive, 2/5-9109.0 şi 4/10-9111.0)  pentru a lega o antena TV de pe un vârf de deal la televizorul aflat la sute de metri sau km în vale [3].    

 

Bibliografie

[1]  Johnson C. R. Antenna Engineering Handbook, Thrird Edition, Georgia Institute of Technology, Atlanta, Georgia, ISBN 0-07-032381-X, 1993.

[2]     Orfanidis S.J. Electromagnetic Waves & Antennas, www.ece.rutgers.edu/~orfanidi/ewa   31 August 2010.

[3]     Rothammel Karl. Antennenbuch. Deutscher Militaerverlag, Berlin 1969.

[4]     Săvescu M, Popovici Al, Popescu M, Circuite electronice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1967.

[5]    Smirenin B.A. Manual de radiotehnică, vol. I . Editura Energetică de Stat, 1953.  

[6]    http://vechi.upg-ploiesti.ro/col/BE/index.htm

Gheorghe Oproescu Tavi YO4BKM

Articol aparut la 31-3-2014

4288

  • Postat de Cristi YO3FFF la 2014-04-01 12:18:48 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.193
    Articol interesant. Putina atentie insa la "detalii". 0.22 metrii nu inseamna 220 centrimetrii!
    Va propun sa publicati si rezultatele practice obtinute cu "teava" din fonta de 15cm.
    Poate vor si altii sa construiasca.

    Succes.

  • Postat de Adrian YO3HJV la 2014-04-01 12:22:03 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.236
    Interesant articol. M-as opri asupra liniei monofilare (Goubau), criticand un pic afirmatia ca ar fi o solutie pentru frecventele joase. E adevarat ca pierderea este extrem de mica dar practic ar fi mult mai costisitoare aplicarea metodei dielectricului pe conductor decat un coaxial de buna calitate, mai ales ca noi folosim linii pentru distante relativ scurte (zeci de metri). Dielectricul ar fi atat de gros la frecventele joase incat ar ridica probleme costisitoare si cu rigidizarea mecanica. Intuitiv, dimensiunle celor doua adaptoare ale mono-liniei ar face ca "daraua sa fie mai mare ca ocaua", astfel ca ramanem strict in zona pur teoretica in gama HF. E bun insa la GHz si THz!

  • Postat de Adrian YO3HJV la 2014-04-01 12:23:33 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.236
    Si inca ceva, probabil o eroare de dactilografiere: Hertz nu a transmis "pana la 455 MHz", fie-i tarana usoara!

  • Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM la 2014-04-01 15:18:33 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.2
    @Adrian, YO3HJV, in cartea "Antenna theory an design" de W.L.Stutzman, G.A.Thiel, editura Johnson Wiley & Sons, inc., la pg. 2, in figura 1-1 se prezinta o fotografie cu legenda "The 455 MHz cylinder reflector antenna invented by Hertz in 1888". In alta carte, pe care nu o mai am, se numea "Istoria generala a stiintei" se spunea ca Hertz a facut experiente cu reflexia si refractia undelor radio folosind emitatoare cu scantei pe lungimi de unda sub 3 m. Daca vei deschide http://www.seefunknetz.de/hhertz1.htm la punctul 6 vei vedea ca a obtinut unde cu lungimea de unda de 60 cm, citez "Bild 6: Von Hertz benutzter Sendedipol im Parabolreflektor für die Wellenlänge 60 cm". Cat priveste linia Goubau nu am invocat-o pentru a fi folosita la unde scurte, ci ca un exemplu de folosire a mediilor cu coeficient de velocitate redus. Scuze pentru eroarea de conversie intre m-cm, este din graba! Rezultatele practice vor apare in curand! 73!

  • Postat de Liviu Soflete YO2BCT la 2014-04-01 15:46:12 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.84
    Probabil ca reputatia de seriozitate a lui Tavi a facut sa nu se observe aceasta a doua pacaleala de 1 aprilie. La o cavitate rezonanta, dimensiunile necesare sunt date de parametrii materialului (permeabilitate si permitivitate relativa) in care exista campul electromagnetic, nu de parametrii peretilor. Conteaza deci doar "umplutura" volumului interior al cavitatii. Reducerea dimensiunilor se poate realiza doar prin utilizarea de materiale cu constanta dielectrica mare, simultan cu pierderi RF mici. Astfel se pot realiza rezonatoare DRO sau antene de dimensiuni mici. Dar inca nu exista (dupa stiinta mea ) materiale cu permeabilitate magnetica mare si in acelasi timp cu pierderi reduse si adancime de patrundere mare. In privinta apei, valoarea 91 e valabila doar la frecvente foarte joase, pe masura cresterii frecventei aceasta scazand si fiind insotita si de pierderi.
    Cat despre Hertz, am retinut ca el ar fi facut unele experiente chiar la 800 MHz - frecventa dedusa din dimensiunea buclelor rezonante cu care genera si punea in evidenta campul electromagnetic (perimetrul egal cu lungimea de unda).
    Sanatate si 73 la toata lumea !, Liviu

  • Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM la 2014-04-01 16:07:10 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.2
    @ Cristi YO3FFF, tnx, mi-ai ridicat mingea la plasa! Daca refac calculele, cavitatea de rezonanta rezulta si mai mica! Deci poate incape in carcasele oricarui aparat! Iata o eroare favorabila! Cat priveste remarca lui YO2BCT, nu stiam ca Hertz a "urcat" pana la 800 de MHz, eu stiam de max. 455 MHz dar vad ca si acasta valoare uimeste. Este adevarat ca la cavitati rezonante conteaza umplutura, eu as spune ca "si" umplutura, de aceea am adus in discutie acetona. Si daca adancimea de patrundere este suficient de mare, favorizata de frecventele joase, trebuie sa se tina cont de acest lucru. Legat de asta voi mai reveni, acum abia am sosit de la Braila la tara (Berca-Buzau) si mai am de pus multe la punct. Oricum, articolul va mai ramane postat! Cat priveste apa, de acord cu ce ai spus, de aceea nu am luat-o in calcul. tnx! 73 la toti!

  • Postat de Safriuc V YO5DNA la 2014-04-02 04:31:17 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.17
    Rigurozitatea didactică, înlocuită cu logoreea ar fi o glumă bună de nu ar fi tristă realitate. Cu multă voință mi-am impus să particip la câteva cursuri universitare, prea multe sunt de acest tip, un amalgam de termeni fără nici o legătură unul cu altul, citate după ureche. Sunt sigur că nu i-a fost ușor domnului Oprescu.

  • Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM la 2014-04-02 07:55:54 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.2
    @Liviu, YO2BCT, am trimis lui Ciprian de la bun inceput atat articolul cat si completarea care a aparut azi cu rosu. Era gata sa ma deconspiri cu totul, daca nu chiar ai si facut-o, ai aratat in comentariul tau exact ce voiam sa ascund in 1 aprilie. Se vede experienta celui care "a mancat" microunde nu numai la micul dejun. Si cat am sperat in "ridicari la plasa" cum am aratat mai inainte! TNX si pentru YO5DNA, ar fi bine pentru toti daca mult mai multi dintre noi ar avea acelasi nivel de exigenta. Dau asigurari ca in ce voi mai publica nu se va mai ascunde nicio pacaleala. 73!

  • Postat de Florentin (neradioamator) la 2014-04-02 10:22:17 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.157
    Si totusi, :-) , intre Pamant si ionosfera avem niste ghiduri de unda gratuite. ;-)

  • Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM la 2014-04-02 16:20:26 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.2
    @Florentin (neradioamator), nu este prea clar la ce fel de ghiduri de unda te referi. In domeniul UUS pot apare doua straturi cu inversiune de indici de refractie si undele sunt "ghidate" printre ele pe distante lungi. Unii numesc acest fenomen "conduct troposferic", nemtii ii spun "transmitere prin furtun, Schlauchuebertragung", gasesti in referinta bibliografica [3] la pag. 36. Un alt "ghid", dar pentru unde scurte, se formeaza in mod obisnuit pentru asanumitele frecvente critice, functie de gradul de ionizare a atmosferei inalte. Dar eu am tratat o problema a cavitatilor rezonante care, in domeniul microundelor, pot fi considerate ca un ghid de unda cu capetele inchise, ceea ce nu este cazul la "ghidurile" naturale. Daca vrei sa te lamuresti la modul absolut privind undele radio si elementele rezonante cu constante distribuite iti recomand, in ordine, referintele bibliografice [6] si [2] din articol, le gasesti pe net. Foarte bun este [5], are multe avantaje: este in limba romana, explicatiile sunt foarte detaliate, numai ca unora le miroase a vechi, mai gasesti vol. I la http://www.okazii.ro/carti-tehnice/alte-carti-tehnice/lichidare-stoc-manual-de-radiotehnica-autor-b-a-smirean-101625-a146340375 si vol. II la http://www.okazii.ro/carti-beletristica/aventura/b-a-smirenin-manual-de-radiotehnica-vol-2-a138567020. Insa trebuie sa te ai bine pus la punct cu analiza matematica. 73!

  • Postat de Mircea YO4SI la 2014-04-02 17:56:26 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.140
    Respectul pe care il am pentru Domnul profesor Oproescu - YO4BKM, m-a oprit ieri sa pun un post acid. Citeam si ma simteam ca in sedintele de partid (comunist), cand toate erau frumoase si aparent logice. Apoi, ca si atunci, am realizat pacaleala si am asteptat. Profesorul nostru de radio ne-a spus mereu ca vom lucra intr-un domeniu in care uneori vom avea impresia ca descoperim ceva extraordinar. Sa fim foarte atenti si sa ne intrebam de ce nu au descoperit altii inaintea noastra minunatia. Va multumesc domnule profesor ! Si din pacaleli se invata. 73s ! Mircea = yo4si.

  • Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM la 2014-04-02 18:19:15 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.2
    Mircea YO4SI, multumesc mult, ca de fiecare data ma coplesesti cu prea multa amabilitate. Dar si poantele, uneori dure, au dus la ceva bun, dupa cum bine arati. Dintr-un act de fronda din partea unui fizician necunoscut, contra lui Einstein, acel fizician (Schroedinger) a descoperit niste ecuatii care-i poarta numele, ba a mai primit si Premiul Nobel. La fel Dirac, a facut un pariu ca intr-o gaura se poate da alta gaura, asa a fundamentat teoretic antimateria. Iar Fermat, cel cunoscut pentru celebra sa teorema cu demonstratia pierduta si nerefacuta nici pana azi, a fost avocat toata viata sa. Iti doresc sanatate si sa fii prezent la cat mai multe zile de 1 aprilie! 73!
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "CAVITĂŢI DE REZONANŢĂ PENTRU UNDE SCURTE"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    Daca nu sunteti radioamator introduceti: NU SUNT RADIOAMATOR
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact