Nu demult am cumparat de la un anticariat o carte intitulata "Radioelectricitate", scrisa de ing. Mihail Konteschweller in 1941. Cel mai interesant mi s-a parut capitolul despre emitatoarele de radiodifuziune din vremea respectiva, asa ca l-am scanat si vi-l pun la dispozitie
https://drive.google.com/file/d/0B0yb5g ... sp=sharing
Nu e cea mai buna calitate, dar se intelege
73!
Radiodifuziune in 1941
Re: Radiodifuziune in 1941
Super , multumim . Ce harta frumoasa , Romania intreaga , pe ultima pagina
Re: Radiodifuziune in 1941
Excelentă carte! Harta României era deja ciuntită când a apărut cartea în 1941. Am avut-o și eu, ediția din 1944, pot spune că o am și acum deoarece am donat-o clubului brăilean. La pachet cu o alta, din 1914, „Telegrafia fără fir în armată” scrisă de căpitan I. Stoenescu din geniu, atunci nu exista încă o armă specializată pe radiocomunicații.
Cartea lui Konteschweller se mai găsește și acum la https://www.okazii.ro/radioelectricitat ... a185487121, costă 39 de lei. În ea sunt multe lucruri care mai pot fi de folos. Este acolo o schemă de optimizare a construcției bobinelor astfel încât să aibe un factor de calitate maxim, se optimizează raportul lungime/diametru. Este dată și formula, încă valabilă, de calcul a rezistenței disipative a unui conductor în radiofrecvență. În cartea care a fost la mine este cenzurat cu tuș negru textul în care se arată de ce a fost construit emițătorul postului „Moldova” de la Iași după ce cel de la Chșinău a căzut în mâna rușilor când au răpit Basarabia. Numai că tușul folosit la cenzură a îmbătrânit mai repede decât tușul de tipar și se poate citi cu ușurință textul. Am impresia că cenzurarea s-a făcut după 1944-1947 ca să poată fi menținută în bibliotecile publice (posibil ca cenzurarea să nu apară în toate cărțile), la mine a ajuns de la o casare, a pus mâna pe ea YO4WA care mi-a donat-o mai târziu, eu am dat-o mai departe etc.
Cartea din 1914 conține cele mai moderne echipamente de atunci, emițătoare cu scântei și receptoare cu detector cu galenă ori, lucrul cel mai nou, cu detector cu „valvă”, adică cu diodă cu vid. Inclusiv stații mobile (pe două trăsuri cu cai, putere de ordinul kW) sau portabile cu putere de câțiva zeci de W, lucrau pe unde lungi (singurele folosite atunci), cele portabile erau purtate în ranițe de 4 ostași și erau folosite în situații în care instalarea lor dura mai puțin decât timpul în care o ștafetă călare ducea vestea pe distanța corespunzătoare razei de acțiune (maxim zeci de km).
73!
Cartea lui Konteschweller se mai găsește și acum la https://www.okazii.ro/radioelectricitat ... a185487121, costă 39 de lei. În ea sunt multe lucruri care mai pot fi de folos. Este acolo o schemă de optimizare a construcției bobinelor astfel încât să aibe un factor de calitate maxim, se optimizează raportul lungime/diametru. Este dată și formula, încă valabilă, de calcul a rezistenței disipative a unui conductor în radiofrecvență. În cartea care a fost la mine este cenzurat cu tuș negru textul în care se arată de ce a fost construit emițătorul postului „Moldova” de la Iași după ce cel de la Chșinău a căzut în mâna rușilor când au răpit Basarabia. Numai că tușul folosit la cenzură a îmbătrânit mai repede decât tușul de tipar și se poate citi cu ușurință textul. Am impresia că cenzurarea s-a făcut după 1944-1947 ca să poată fi menținută în bibliotecile publice (posibil ca cenzurarea să nu apară în toate cărțile), la mine a ajuns de la o casare, a pus mâna pe ea YO4WA care mi-a donat-o mai târziu, eu am dat-o mai departe etc.
Cartea din 1914 conține cele mai moderne echipamente de atunci, emițătoare cu scântei și receptoare cu detector cu galenă ori, lucrul cel mai nou, cu detector cu „valvă”, adică cu diodă cu vid. Inclusiv stații mobile (pe două trăsuri cu cai, putere de ordinul kW) sau portabile cu putere de câțiva zeci de W, lucrau pe unde lungi (singurele folosite atunci), cele portabile erau purtate în ranițe de 4 ostași și erau folosite în situații în care instalarea lor dura mai puțin decât timpul în care o ștafetă călare ducea vestea pe distanța corespunzătoare razei de acțiune (maxim zeci de km).
73!
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!
73!
Re: Radiodifuziune in 1941
Da,vad ca acum in ultima vreme,intr-un serial tv despre inventatori,americanii se tot agita ca Marconi ar fi Tatal Radioului,de Popov habar n-au sau nu vor sa stie,pe cind Rusii prin 1900 aveau deja statii de radio (tot cu scintei) oficiale fixe de ghidaj maritim pe coaste pe post de faruri...
Re: Radiodifuziune in 1941
, e vorba de inventia telegrafiei, unde rusii vor ei sa fie primii ca de obicei Popov a fost primul rus care a facut publica aceasta inventie in 1985 si 1986 , desi avea o varianta simpla in 1984 ( cel putin asa spun rusii !! , sa ii credem ? ) nu a brevetat-o , iar Marconi a prezentat si el inventia , in 1894 functiona si a fost publica , a brevetat-o in 1986 . Poate e mai bine asa , sa fie italienii in prim plan, ptr ca Marconi a avut mai multe realizari si cercetari , chiar si premiul Nobel ptr fizica.
Numai bine....
Numai bine....
Re: Radiodifuziune in 1941
@YO3GH trebuie scăzut un secol din datele pe care le-ai prezentat. Dar altceva vreau să completez.
Popov a inventat antena înaltă de recepție (1895) când a făcut experimente cu receptoare detectoare de furtuni, cuplând antena la un detector Branly (1890, numit coherer sau coheror). Practic a vrut să demonstreze că se produc unde de câmp electromagnetic și, în loc de emițătoare cu scântei de putere redusă (emițătorul Hertz avea zeci de W), s-a folosit emițătoare „naturale” cu puteri de MW în impuls. Mai târziu, în aceiași ani cu Marconi, a realizat și el comunicații folosind aparate construite după cele ale lui Hertz dar folosind și antena.
Marconi (tată italian, mamă irandeză) a primit premiul Nobel pentru fizică prin speculații, practic nu a descoperit nimic nou, munca lui a fost mai mult inginerească decât de fizician. El a brevetat un echipament pentru comunicații fără fir la distanță sub forma unei cutii misterioase în care nu a arătat ce se află la interior decât după brevetare. Cunoșteam de mult acest lucru, dar l-am văzut recent într-o emisiune pe Discovery Science despre electricitate. Când a fost deschisă cutia misterioasă nu era nimic nou în ea, era practic un echipament alcătuit din tot ce folosiseră ceilalți fizicieni dar nu le brevetaseră, nu erau pasionați să breveteze orice realizau. Poate cu excepția lui Edison, american pragmatic care a avut peste 1000 de brevete în cele mai diverse domenii, înclusiv un fenomen inexplicabil când l-a brevetat, denumit apoi efectul Edison și care stă la baza funcționării tuburilor electronice. Marconi nu a făcut decât să realizeze un ansamblu cu eficiență ridicată din ce exista, combinând antena, circuitul acordat, detectorul, generatorul cu scântei. Cu spirit practic a fondat The Wireless Telegraph & Signal Company devenită apoi Marconi Company, câștigurile i-au permis să perfecționeze echipamentele fiind mult timp singurul producător din lume de stații de emisie-recepție ce raza de acțiune de ordinul sutelor sau miilor de km. A exploatat tehnic și publicistic o minune de neimaginat și asta i-a adus celebritatea. Acesta este marele lui merit, de necontestat, dar nu se poate spune că a inventat radioul, cel mult l-a perfecționat continuu.
În același timp cu primele experimente ale lui Marconi, N. Tesla făcea în SUA experimente cu navomodele telecomandate prin radio (1898). Sau aprinzând lămpi electrice în Madison Square Garden prin telecomandă, tot în același an. Într-un fel neofocial am aflat că destul de recent oficialitățile americane ar fi revizuit în favoarea lui Tesla paternitatea lui Marconi, Tesla fiind desemnat ca inventator al radioului.
73!
Popov a inventat antena înaltă de recepție (1895) când a făcut experimente cu receptoare detectoare de furtuni, cuplând antena la un detector Branly (1890, numit coherer sau coheror). Practic a vrut să demonstreze că se produc unde de câmp electromagnetic și, în loc de emițătoare cu scântei de putere redusă (emițătorul Hertz avea zeci de W), s-a folosit emițătoare „naturale” cu puteri de MW în impuls. Mai târziu, în aceiași ani cu Marconi, a realizat și el comunicații folosind aparate construite după cele ale lui Hertz dar folosind și antena.
Marconi (tată italian, mamă irandeză) a primit premiul Nobel pentru fizică prin speculații, practic nu a descoperit nimic nou, munca lui a fost mai mult inginerească decât de fizician. El a brevetat un echipament pentru comunicații fără fir la distanță sub forma unei cutii misterioase în care nu a arătat ce se află la interior decât după brevetare. Cunoșteam de mult acest lucru, dar l-am văzut recent într-o emisiune pe Discovery Science despre electricitate. Când a fost deschisă cutia misterioasă nu era nimic nou în ea, era practic un echipament alcătuit din tot ce folosiseră ceilalți fizicieni dar nu le brevetaseră, nu erau pasionați să breveteze orice realizau. Poate cu excepția lui Edison, american pragmatic care a avut peste 1000 de brevete în cele mai diverse domenii, înclusiv un fenomen inexplicabil când l-a brevetat, denumit apoi efectul Edison și care stă la baza funcționării tuburilor electronice. Marconi nu a făcut decât să realizeze un ansamblu cu eficiență ridicată din ce exista, combinând antena, circuitul acordat, detectorul, generatorul cu scântei. Cu spirit practic a fondat The Wireless Telegraph & Signal Company devenită apoi Marconi Company, câștigurile i-au permis să perfecționeze echipamentele fiind mult timp singurul producător din lume de stații de emisie-recepție ce raza de acțiune de ordinul sutelor sau miilor de km. A exploatat tehnic și publicistic o minune de neimaginat și asta i-a adus celebritatea. Acesta este marele lui merit, de necontestat, dar nu se poate spune că a inventat radioul, cel mult l-a perfecționat continuu.
În același timp cu primele experimente ale lui Marconi, N. Tesla făcea în SUA experimente cu navomodele telecomandate prin radio (1898). Sau aprinzând lămpi electrice în Madison Square Garden prin telecomandă, tot în același an. Într-un fel neofocial am aflat că destul de recent oficialitățile americane ar fi revizuit în favoarea lui Tesla paternitatea lui Marconi, Tesla fiind desemnat ca inventator al radioului.
73!
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!
73!
Re: Radiodifuziune in 1941
Da , cu scuze , -100 ani ... pe alocuri .... am scris unori 19xx in loc de 18xx , scuze !
Re: Radiodifuziune in 1941
Multumesc Adrian - YO3GFH. Tatal meu s-a nascut la 30 Km in nordul Craiovei. In vara lui 1948 am mers cu familia in locurile lui natale. Am calatorit toata noaptea cu trenul. Apoi aproape toata ziua cu carul cu boi din Craiova in satul lui. Nu implinisem inca sapte ani. Sora cea mare a tatalui avea copii mari. Acestia au intins o sarma lunga, lunga intre niste pomi. Au facut asa numita galena. Mi-au pus castile pe urechi. Am fost fascinat de glasul crainicei si de muzica auzita. A fost primul contact cu radioul. N-as mai fi plecat, as fi pus niste intrebari despre ce si cum... Dar parintii: "hai, hai ca avem treaba !"
Mereu m-am intrebat ce post era acela. Acum stiu ca era Bodul. Pe unde lungi. Si care asa cum se vede pe harta, asigura o buna auditie pe tot teritoriul unde se vorbeste limba romana. Multumesc Adrian inca o data ! 73s ! Mircea = yo4si.
Mereu m-am intrebat ce post era acela. Acum stiu ca era Bodul. Pe unde lungi. Si care asa cum se vede pe harta, asigura o buna auditie pe tot teritoriul unde se vorbeste limba romana. Multumesc Adrian inca o data ! 73s ! Mircea = yo4si.
- Fişiere ataşate
-
- Se auzea la toti vorbitorii de limba romana !...
- CampulBodului.JPG (95.01 KiB) Vizualizat de 4885 ori
Re: Radiodifuziune in 1941
Cu multa placere, ma bucur ca v-a fost de folos si v-a trezit amintiri frumoase! Dupa cum a spus si om Tavi, o lucrare deosebita!
73,
Adrian
73,
Adrian
Cine este conectat
Utilizatori care navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 15 vizitatori