Rezultate la intrebarea saptamanii

Alte intrebari mai vechi Comentati intrebarea acestei saptamani
Intrebare: Ce fel de amplificator de putere extern pentru unde scurte folositi la statia dv. de radioamator, cu tuburi electronice sau cu semiconductori in etajul final?
Valori absolute
Valori absolute

Valori procentuale
Valori procentuale

Intrebarea a fost lansata la 31-mai-2016 si s-a incheiat la 6-iunie-2016

Intrebarea acestei saptamani a fost propusa de YO6HEM

Aveti dreptul la un singur vot. Se poate alege o singura optiune. Sondajul de opinie "Intrebarea saptamanii" de la Radioamator.ro nu este stiintific si reflecta numai opiniile utilizatorilor acestui site care au decis sa voteze. Rezultatele nu trebuie considerate a reprezenta opiniile comunitatii de radioamatori din Romania. Aceste intrebari nu sunt comandate de nimeni. Intrebarile saptamanii sunt initiate de redactorii Radioamator.ro, care incearca sa puna in discutie subiecte la ordinea zilei, unele cu specific local, cu referiri la situatia actuala a radioamatorismului YO, dar si teme care constituie preocupari ale radioamatorilor de pretutindeni, cum ar fi activitatea DX, participarea in concursuri, modurile de lucru preferate, conditiile de lucru, problema TVI etc. Rezultatele sondajelor se transpun in cifre si procente. E greu de spus daca ele sunt de folos vreunei institutii (FRR, ANCOM) sau daca ar putea avea vreo consecinta concreta, dat fiind ca reflecta opiniile unui numar mic de radioamatori, de aceea nici nu avem pretentia ca se pot trage din ele concluzii valabile. Participarea este benevola.

Comentarii

  • Comentariu postat de Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM la data de 2016-05-31 17:52:46 (ora Romaniei)
    Cred ca notiunea de "amplificator de putere extern" este destul de ralativa. Pana acum 6 ani aveam o statie HM solid-state cu 3---5W output, la care un amplificator cu doua PL500 era un amplificator de putere extern, chiar daca scotea 80---90W. Cred ca asa ar sta lucrurile si acum, daca as folosi aceeasi statie la care amplificatorul este extern fata de echipamentul de baza. Deoarece majoritatea echipamentelor industriale in uz au o putere de 100W, cred ca intrebarea se refera la puteri peste acesti 100W. Sub aceasta interpretare am si dat raspunsul, adica nu folosesc. 73!

  • Comentariu postat de Septy YO5ER la data de 2016-06-01 00:06:47 (ora Romaniei)
    Sa fiu rau daca afirm ca asa e normal sa fie rezultatul la vot? "Calea batuta" de altii si sigura pt un QRO rapid, mai mult sau mai putin fiabil, ieftin e tubul. Inclusiv pentru nemuritorul BLF188xr, sa-l faci sa mearga intr-un amplificator si sa nu moara trebuie sa ti cont de multe lucruri si apar montaje in plus, bani in plus, dar plusul asta poate duce la un amplificator nemuritor si fiabil.

  • Comentariu postat de Valentin YO4RLN la data de 2016-06-01 09:20:14 (ora Romaniei)
    Buna ziua,
    Am vazut 2 raspunsuri interesante si m-am hotarat sa intervin, anul trecut am facut un calcul financiar destul de riguros si exact, pentru a vedea care este cea mai buna varianta LDMOS vs TUB, sprea surprinderea multora a iesit ceva mai scump varianta cu tuburi, asta in cazul in care trebuie sa achizitionam toate componentele. Sa nu uitam ca multe amplificatoare cu tuburi cel putin in YO sunt construite cu componente procurate prin diverse moduri din unitatile militare. Spre exemplu un Tub gu74b este cca 200$ un LDMOS blf188xr este cca 150Euro (comparabil) pe termen lung, gu74b are 1000 ore de functionare blf188xr nelimitat cu conditia sa lucreze sub 200*C, va lasa pe dumneavoastra sa faceti calculul functie de orele de functionare. Un management financiar riguros si ceva cunostinte in utilizarea motoarelor de cautare ale internetului se vor putea procura diverse componente destul de ieftine in constructia amplificatoarelor.
    Personal am construit atat amplificatoare cu tuburi cat si tranzitorizare si pot spune ca sunt mai sigure, mai ieftine si mai simplu de utilizat amplificatoarele tranzistorizare, si pe termen lung mai ieftine.
    Ceea ce am zis mai sus este strict in cazul in care trebuie sa platim pretul real al componentelor achizitionate si bine inteles componente noi sau nos dupa caz.

    73 de yo4rln

  • Comentariu postat de Cristi YO8DHD la data de 2016-06-01 11:49:53 (ora Romaniei)
    O mica paranteza la postarea lui Valentin. Un GU74b nos poate fi cumparat din Ucraina sub 150 $ cu tot cu taxele postale si restul.

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-06-01 12:10:57 (ora Romaniei)
    Ca de obicei, generalizarile nu sunt prea potrivite pentru a decide costurile legate de constructia unui amplificator de putere linear. Daca in domeniul amplificatoarelor industriale este usor de aflat raportul dolar sau euro per Watt ($/W), in domeniul constructiilor home made problema este mai complexa. Chiar daca amplificatoarele solid state sunt aparent mai sexy deoarece nu necesita acord la schimbarea frecventei si nu lucreaza cu tensiuni de ordinul kilovoltilor, necesita protectii mai elaborate si un sistem de racire mult mai complex decat al tuburilor unde pot fi folosite ventilatoare obisnuite. Sau (in cazul metaloceramicelor) turbine plus un ansamblu simplu soclu/horn de racire. Corpurile de racire adecvate pentru puteri de sute Watt sau kW, sunt radiatoare neconventionale greu de gasit la dimensiunile si formele necesare si greu de prelucrat in constructie proprie si care necesita oricum si ventilare I/O serioasa. Sunt necesare si placi de cupru masiv, scumpe si greu de gasit. Si alimentatoarele de curent ridicat (25-50A) ridica nu putine probleme constructive. Unii folosesc alimentatoare standard din telecom de 48V/50A - dar cele lineare sunt mari si grele iar cele in comutatie au deseori probleme de fiabilitate si zgomot de banda larga.


    In ceea ce priveste costurile tuburilor, am serioase dubii ca multi constructori din YO au dat vreodata $200 pe un GU-74b sau pe alte tuburi populare procurabile in YO. Eu insami am cumparat mai multe perechi de GU-74b din YO si am dat pe ele numai o fractiune din cei @200 amintiti. Si constructia in sine a linearelor solid state este mai complexa decat a celor cu tuburi. Am vazut zeci de radioamatori care au inceput constructia de lineare solid state, deobicei prin achizitionarea catorva perechi de MOSFET-uri sau a unui LDMOS si al unui PCB relativ necostisitoare. Din pacate, extrem, extrem de putini au reusit sa-si finalizeze constructia, impiedicandu-se la combiner, broadband XFMR, filtrele de iesire, la alimentator, protectiile cu microprocesoare, sisteme de racire cu adevarat adecvate etc. . Reglarea filtrelor de iesire fixe necesita echipamente de masura de laborator in timp ce tatonarea bobinelor si prizelor la un filtru Pi sau Pi-L se poate face cu instrumente uzuale sau un analizor de antena. Cunostintele tehnice necesare constructiei unui linear solid state sunt mai complexe in timp ce lineare simple cu tuburi de sticla ieftine (gen GU-50, GK-71, GU-13, GU-80, GU-81, G-811, OT100 etc.etc.) deficiente in linearitate si eficienta, care pot fi construite si de radioamatorul mediu fara expertiza in solid state de putere. Deocamdata (subliniez deocamdata), aceste amplificatoare cu tuburi ieftine sunt mai suferitoare la erori de constructie si de acord din partea celor care inca nu au inca suficienta experienta sa diferentieze clasa AB1 de clasa B sau C si importanta monitorizarii IG1/IG2 si nu numai a Pout.


    Amplificatoarele cu tuburi metaloceramice sunt calitativ superioare dpdv al linearitatii insa necesita cunostinte de electronica mai serioase. Exista placi de control si protectie atat pentru triode cat si pentru tetrodele populare in YO (ex. placile lui G3SEK) la preturi accesibile. In materie de componente de putere, condensatori variabili de inalta tensiune inca se gasesc, cine doreste noi poate apela la YO9FNJ care le construieste la preturi rezonabile. El produce si bobine argintate de sarma groasa sau teava. Comutatoarele ceramice de putere cu mai multi galeti se mai gasesc destule pe la talciocuri sau se pot achizitiona la preturi accesibile din fosta CCCP. Singura problema este procurarea transformatoarelor de inalta tensiune. Cine nu dispune de materialele necesare sau nu stie sa construiasca un transformator, poate comanda un trafo HV toroidal compact si de calitate la firma Petra de la Iasi la preturi mai reduse decat in strainatate (ex. MFJ). In ceea ce priveste procurarea pieselor, in materie de tuburi multi hami poseda cutii intregi cu bunuri acumulate in ani in timp ce multe componente necesare pentru solid state de putere se gasesc mai greu si trebuie comandate din strainatate (exemplu torurile sau mansoanele (bead) pentru combinere, broadband XFMR si filtrele de iesire care trebuie achizitionate din strainatate). Partea mecanica fiecare si-o face cum poate, asa ca sunt greu de apreciat corect costurile generale. Cine alege sa-si faca un linear solid state pe baza de kit-uri achizitionate din strainatate va constata repede ca preturile adunate sunt mari.


    Am tot respectul pentru cine poate finaliza un linear de putere solid state operational si fiabil; din pacate, nu cred ca marea majoritate se afla in aceasta situatie si cred ca inca multi ani vom mai vedea amplificatoare de putere cu tuburi ieftine, putin lineare dar relativ usor de realizat. In loc de a ne pronunta prin generalizare in problema costurilor, cred ca mai bine ar fi sa ne referim specific la un amplificator si sa-i calculam costurile finale. Eu unul am construit timp de cateva decenii atat amplificatoare cu tuburi de sticla, metalo ceramice si solid state. Mai sunt si acum prin YO amplificatoare construite de mine folosind GU-50, GK-71 si 4-125A. Ba chiar am lasat cuiva din YO4 si amplificatorul meu de 300W construit prin 1980 cu tranzistori BLY94 primiti de la YO4XF (SK). In 1986 am inceput si constructii dupa notele de aplicatii ale lui Motorola incepand cu tranzistori de putere bipolari, trecand apoi la celebrul MOSFET MRF-150, MRF 151... Am trecut apoi la metaloceramice mari (3CX-4CX...) si astfel mi-am facut o idee destul de cuprinzatoare despre costurile si problemele fiecarei tehnologii. LDMOS-urile sunt aparent mai ieftine in sine, ridica insa alte probleme noi. Cred ca fiecare trebuie sa-si faca o lista cu avantajele vs. dezavantaje si sa hotarasca ce i se potriveste mai bine. M-as bucura enorm sa vad in YO mai multe amplificatoare solid state de putere finalizate.


    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Valentin YO4RLN la data de 2016-06-01 13:35:58 (ora Romaniei)
    Pt. YO8DHD totusi cred ca este foarte scump 150$ pt 1000 de ore de functionare,mult putin depinde de fiecare

    Pt. 4X1AD Personal consider ca tuburile de putere nu vor disparea ba chiar vor fi inlocuite de altele, aparent in China se fabrica astfel de tuburi dar la niste preturi deloc de neglijat. Ai dreptate Morel cand afirmi faptul ca se pot procura diverse componente din fosta uniune sovietica la niste preturi modice de la diverse targuri, dar sa nici la ei camara nu mai este plina cum era, si totusi sa nu uitam ca tubul se consuma in pofida faptului ca poate suporta diverse stangacii din partea noastra, dar un amplificator cu o metaloceramica nu este cu mult mai tufos (dpdv electric) decat un amplificator cu LDMOS. Cat despre ce ai zis de partea de racire nu vad dece acea placa de CU sperie pe toata lumea e cat se poate de accesibila ( costul fiind de cca 15euro ) mai tare ma sperie aici ventilatoarele care trebuie sa fie destul de puternice si in acelasi timp suficient de silentioase, dar o solutie uC + PWM si ceva cod rezolva problema destul de elegant.
    Nu vreau sa duc aici o discutie sterila si in contradictoriu, dar totusi sa nu uitam ca un tub necesita tensiuni anodice de ordinul ca 2-3-4KV functie de tub, si apoi nustiu cat este de sanatos sa stai intrun mediu ionizat pozitiv.

    Citez dintro lucrare
    "Concentratia mare a ionilor pozitivi scade puterea de concentrare, genereaza dureri de cap, indispozitie, somnolenta, tulburari nervoase diverse, putand duce chiar la iritabilitate, stres, agresivitate. Concentratiile marite de ioni pozitivi sunt contraindicate pentru persoanele nevrotice, cardiace, hipotensive, cu afectiuni pulmonare sau renale. Dupa cum vedeti, aceasta „prabusire a ionilor” sau „dezechilibru ionic " dintre ionii pozitivi si cei negativi, poate cauza numeroase probleme celor care petrec o perioada indelungata de timp in incaperi inchise si slab aerisite. Remediul consta in crearea unui nivel ionic adecvat mediului respectiv, cu scopul restabilirii starii naturale a atmosferei. Intr-o incapere inchisa, in conditiile in care o aerisire corespunzatoare nu poate fi luata in calcul datorita poluarii din marile orase, singura posibilitate reala ramane un generator de ioni negativi."

    Nu vreau sa sperii pe nimeni dar nu cred ca este foarte sanatos sa stai intrun mediu care a fost "filtrat" de anodul unui tub electronic, de aici incap multe discutii, pana acum nu am gasit nici o lucrare in acest sens, poate nu este nici o problema si gresesc eu.
    Totusi performantele sau frumusetea sau gadgetul care il avem pe masa cred ca se rezuma la pretul pe care ni-l permitem pt el, ca o remarca poate stange este ca cei tineri se orienteaza catre tranzistori, in timp ce cei in varsta catre tuburi, nu cred ca este o regula si sper sa nu deranjez pe nimeni.



    73 de yo4rln

  • Comentariu postat de Cristi YO8DHD la data de 2016-06-01 13:40:56 (ora Romaniei)
    Daca vreti preturile practicate in YO dati o cautare la anunturi aici pe site. Sigur vor aparea cateva anunturi, pret pe la 60 euro.

  • Comentariu postat de Valentin YO4RLN la data de 2016-06-01 14:00:55 (ora Romaniei)
    Cristi, am vazut anuntul, dar sicer sa fiu nu cred ca este de incredere :-) oricum, am vazut tot aici pe site si alte preturi.

    73 de yo4rln

  • Comentariu postat de Cristi YO8DHD la data de 2016-06-01 14:54:02 (ora Romaniei)
    Undeva mai sus ai spus ca tinerii se orienteaza spre tranzistori si cei in varsta spre tuburi. Intr-un fel e normal. Dupa o anumita varsta nu mai ai vederea atat de buna. Tehnologia a evoluat. Imi aduc aminte de un coleg de serviciu care cand depana ceva cu smd-uri isi punea doua perechi de ochelari sa vada mai bine, sau folosea o lupa foarte puternica. Oricum cum spunea Morel, imi doresc sa aud de cat mai multe amplificatoare facute in YO cu tuburi sau tranzistori si care sa functioneze bine.

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-06-01 17:31:09 (ora Romaniei)
    @YO4RLN: propun sa pastram proportiile cu cele 1000 de ore de functionare ale lui GU-74b. Acest tub rezista mult mai mult in regim ICAS de radioamator si poate tine multi ani de zile daca este tratat conform specificatiilor. Insa multi radioamatori se iau dupa tot felul de vraci radio de pe unele site-uri populare si le mal-trateaza cu tensiuni anodice, de filament si de ecran mult marite fata de specificatii. Nu mai vorbesc ca nu putini le supraexcita si nu au habar de setul de valori care sa-l plaseze in clasa de functionare adecvata. Astfel disipatiile pe grile si pe anod sunt depasite salbatic. Aceste sfaturi adeseori provin de pe site-uri din tarile care au stocuri mari de tuburi "procurate" de la armata si-si permit folosirea lor abuziva. Nu conteaza semnalele de alarma cand eficientele sunt de 70% iar colegii de trafic semnaleaza splattere irationale. Esentialul este sa scoata cat mai multi Watt fara ca TX IMD sa conteze. Multi inca nu stiu sa acorde corect o tetroda. Filamentele rezista multe mii de ore daca sunt corect si usor subvoltate (ca la tuburile cu incalzire directa). Nici straturile de metal-oxid de pe catoda nu se epuizeaza asa rapid daca sunt folosite rational. Cei foarte activi in concursuri majore de 24-48 de ore unde atat rata de QSO-uri cat si duty cycle sunt mari, le termina mai repede; fostul meu ACOM 2000 cu numarul de serie #0003 lucreaza si acum cu aceiasi pereche de GU-74b cu care i l-am vandut in anii '90 unui prieten, mare DX-er si contester. Cele mai putin fiabile sunt tuburile de provenienta chinezeasca dar si ei fac progrese rapide si relativ noile metaloceramice care au inlocuit 4CX1000A, 4CX1500B, 3CX1500 americane sau rusesti, sunt mult mai fiabile ca acum 10 ani cand au copiat tehnologiile de la ei si scoteau tuburi cu doar 50 de ore garantate (gen Taylor sau Penta 572B, de exemplu).


    In ceea ce priveste ionii pozitivi, ca unul care a lucrat ceva ani in RF bio-hazards, nu m-as ingrijora atat de tensiunile anodice ridicate comparativ cu alte surse de ioni pozitivi cum ar fi clasicile becuri de neon din casa si birouri si alte surse de descarcari electrice intense. Tubul unui final devine o sursa oarecum semnificativa de ioni pozitivi doar cand are loc un arc intre electrozi, ceea ce este foarte rar in amplificatoare. COnteaza si timpul de expunere, ca in telefonia celulara. Din acest punct de vedere, un tub de sticla mai rezistent la arcuri electrice interne este o sursa mai intensa de ioni + pe cand o metaloceramica moderna se duce rapid si nu are timp sa produca prea multi ioni pozitivi. Astfel de descarcari se produc deobicei la scurtcircuite si/sau autooscilatii. In plus, radiatorul anodic masiv al metalo ceramicelor se comporta ca o capcana pentru ioni. Dar mi-a placut explicatia care ar putea justifica eventual comportare a anumitor colegi pe acest site, hi.


    In ceea ce priveste pretul, depinde si de la cine cumperi. Daca vrei un tub NOS de la cineva care-si castiga painea si untul din vanzari de surplusuri militare si industriale, atunci pretul e mare. Pentru aplicatii nepretentioase de radioamator, se pot folosi si tuburi cu uzura rezonabila. YO4AUP (SK) a descris intr-o serie de articole despre lineare pe acest site cum se verifica si se sorteaza aceste tuburi. Astazi, cu mici artificii se pot folosi si tuburi neimperechiate.


    In ce priveste legatura intre tehnologie si varsta radioamatorilor, seamana mai mult cu un stereotip avand in vedere media de varsta ridicata a radioamatorilor in toata lumea. Cine se duce la Dayton si la Friedrichshaffen si intalneste reprezentantii firmelor de pe piata ham radio (chiar si cele cu produse foarte moderne), va vedea ca majoritatea au peste 50 de ani. Si in marile echipe din competitiile internationale majore, tinerii sunt in inferioritate numerica. Am vazut cateodata si tineri conservatori si retrograzi dar si batrani neastamparati cu inima tanara astfel ca e bine sa nu generalizam. Oricum, tot acest conflict intre generatii, foarte vizibil pe unele postari de pe acest site, mi se pare complet neproductiv si oricum nu va fi rezolvat vreodata. Eu m-as bucura de o infuzie masiva de radioamatori sub 35 de ani, dar realitatea este mai puternica. Adevarul gol-golut este ca dupa decenii de "glorie", radioamatorismul a ramas puternic in urma dpdv tehnologic in timp ce tinerii sunt mai rar atrasi de tehnici de operare si tehnologii vechi de multe decenii.


    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Miki YO5AJR la data de 2016-06-02 10:18:10 (ora Romaniei)
    QRO.... o tema deosebit de vasta. Eu consider trei motive sau categorii pentru folosirea QRO. Pentru conteste, pentru vanatoare de DX, expeditii si pentru taclale de toate zilele. Falsele pudisme cum ca "mie nu-mi trebuie QRO", lucrez doar in QRP cu mici exceptii raman legate de povestea vulpii cu strugure. Folosirea QRO cu care te aude o lume larga impune si dezvoltarea nivelului de receptie, altfel QRO pierde sensul. In marile conteste QRO - urile sunt expuse la "cazne" grele, mai ales in RUN cu rata TX/RX de 3 - 5 sec. In decursul anilor am folosit multe QRO - uri construite in regim home made de diversi prieteni de buni meseriasi dar aproape in toate cazurile dupa conteste le am inapoiat in pungi - nu au rezistat tavalelii. Recent am folsit un QRO la CQ WPX CW unul tranzistorizat de 1 Kw! produs de o firma recunoscuta. Concluzia ca respectivul QRO in valoare de mii de EU. nu rezista la un regim serios de contest. Mereu trebuia sa urmaresc temperatura, mereu trebuia sa maresc rata RX/TX, altfel intrau in functiune protectiile termice. Este adevarat ca inca in anii 80 au fost construite QRO - uri tranzistorizate de 1 Kw cum a fost KSS1300 dar ele nu au fost concepute pentru regim de radioamator, ele au fost un fel de "his master voice", capabile sa mearga "key down" 24 din 24 de ore dar cu pretul de extrema complicatii tehnice ce a ce un radioamator nu va permite ca cost.. Daca la un QRO construit cu piese de calitate, aerisit, cu un singur tub din familia GS sau GU81M, GU47 rezista la "tavaleala", un QRO cu semiconductori mereu ramane vulnerabil si dependent de regimul termic pentru evitarea temutului fenomen de "avalansa", ori un operator este de a dreptul frustat in astfel de conditii. Intr-un regim de exploatare "salbatic" QRO - urile cu semiconductori raman in inferioritate chiar si ca cost fata de cele cu tub sau tuburi, asta daca lucrezi cu 1 Kw cu notificarea prealabila ANCOM...:))) Votul meu actual o pun pe tuburi, poate dezvoltarea tehnologiilor in viitor va aboli "suprematia" tuburilor la QRO de radioamatori dar eu nu cred ca voi apuca.

  • Comentariu postat de Dan YO6OMD la data de 2016-06-02 20:40:44 (ora Romaniei)
    QRO -Sunt construite in functie de pret, iar majoritatea sunt pentru utilizare ocazionala.
    Daca doresti un QRO pentru contest, trebuie
    sa te orientezi spre filozofia de constructie a QRO-ului utilizat in broadcast(tot anul, 24/24)unde se gasesc solutiile pentru
    fibilitatea amplificatorului.
    Cateva exemple, amplificatorul de la statia R140, care are GU43(se poate schimba cu 2GU81), componentele sunt pentru un amplificator de 5kw, cu racirea adecvata tine 24/24), amplificatorul KSS1300 sau amplificatoarele Larcan cu MRF151 utilizate la statiile de televiziune.(http://members.rennlist.org/warren/larcanamps.html)
    Contructia unui amplificator care are o utilizare intermitenta este mai ieftina si mai simpla, iar la un amplificator cu utilizare continua trebuie luat in considerare alt mod de proiectare, cu accente pe regimul termic si fiabilitatea componentelor.De exemplu filtrul de iesire trebuie realizat cu bobine din sarma sau teava mai groasa pentru a avea o masa termica mai mare si a putea disipa caldura mai bine, impreuna cu o ventilatie sumplimentara.Asta duce la dimensiuni mai mari, materiale mai grele si mai scumpe.
    Pentru o functionare intermitenta se poate realiza o scadere de costuri prin utilizarea de bobine mai subtiri, deoarece se poate realiza o racire suplimentara in perioada de stand-by.
    Se poate realiza un QRO tranzistorizat de 1kw pentru contest prin utilizarea a 2-4module de amplificare cu MOS-uri de 300-500w bucata montate pe un radiator de cupru (bara de 10cmx1cmx100cm de instalatii electrice care se gaseste de vanzare la magazinele de instalatii electrice)care se monteaza pe un radiator sanatos de AL cu ventilatoare sumplimentare.Daca cauti pe net dupa amplificatoare pentru FM(88-108Mhz)o sa gasesti firme care vand si au detalii despre constructia amplificatoarelor de 1kw continuu.
    PS. Tehnologia pe tuburi este "obsolite" cam din anii '80 cand au aparut modelele tranzistorizate de amplificatoare pe tranzistoare, insa abia in ultimii ani cand pretul tranzistoarelor de putere de pana la 1Kw a scazut puternic permite constructia unui amplificator mai compact si la aceleasi performante cu unul pe tuburi.Si ma refer la puteri de pana la 1-2kw, ce este peste 10kw deja este alt domeniu.

  • Comentariu postat de Vali YO9ILX la data de 2016-06-02 22:03:45 (ora Romaniei)
    Va salut cu respect.
    Acest VOT este cat se poate de delicat.
    In primul rand fiecare are avantajele lui cat si dezavantaje proprii.
    Ca sa nu va plictisesc mult...va povestesc o intamplare REALA, in eter, intre mine si 2 radioamatori dedicati, constructori de PA-uri sau cel putin asa a rezultat din discutii (Nu le dau numele si va rog sa nu ma "fortati" sa le dau numele din motive evidente si de bun simt).
    Eram intr-o seara, in banda de 80m, 3705khz frecventa de lucru, avand pe masa 2 amplificatoare, unul KL-300P, tranzistorizat, (da, cel de CB, numai ca era modificat de mine in sensul ca l-am completat cu un modul de BIAS) si un Yaesu FL-2100B cu tuburi.
    Surpriza mare a venit cand un prieten radioamator mi-a dat un control de 59 + 30db spunand ca este normal fiind cu citez, "porcul" in priza.
    Culmea, nu eram cu "porcul" (FL-2100B) ci cu KL-300P (cel de CB, modificat).
    Prin urmare, nu s-a simtit diferenta de modulatie sau alte simptome care sa ma desconspire ca eram sau nu cu "porcusorul".
    Ceea ce rezulta ca si PA-ul tranzistorizat este foarte bun, in anumite conditii (daca domniile voastre vreti sa atacati acel KL-300P cu 20W sau mai mult sigur ca o sa intre in balarii) dar la un 5 - 10W curati modulatia rezultata a fost impecabila asemanatoare unui PA cu lampi.
    Concluzia este simpla si de bun simt, fiecare PA are parti bune si rele si nu cred ca unul este mai bun ca altul (daca tragem linie dupa plusuri si minusuri vom fi la o diferenta neglijabila).
    Prin urmare folositi cu bun simt ce aveti si toti vom fi multumimti, HI!

    Cu stima,
    YO9ILX, Vali

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-06-02 22:13:55 (ora Romaniei)
    @YO6OMD: o remarca. Bobinele din filtrele Pi, Pi-L sau filtrele fixe comutabile utilizate in amplificatoarele solid state trebuie intr-adevar facute cu conductor plin (pana la 10MHz) sau teava/platbanda (peste 14MHz) de diametre adecvate; dar nu pentru a-i imbunatati disipatia caldurii ci pentru a-i reduce considerabil rezistenta ohmica (functie si de efectul pelicular)si implicit a reduce considerabil incalzirea. Decat sa ne preocupam de evacuarea caldurii disipate este mai productiv sa prevenim incalzirea bobinelor evitand subdimensionarea cronica conductorului si incalzirea lui (in care se pierd multi watti).


    Din pacate, multi constructori si chiar producatori sacrifica eficienta in favoarea gabaritului, desi folosirea de conductor plin de 2mm si teava de 4-6mm mareste cu putini centimetri cubi volumul necesar intr-un tank RF de 1-1.5kW.


    73 de Morel, 4X1AD, ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-06-02 22:38:56 (ora Romaniei)
    @YO9ILX: Vali, "porcu" este mai curand "purcelus de lapte", hihi. Diferenta de putere intre el si KL300P este in jurul a 3dB. Un posesor de "urechi bune" ar fi putut sa detecteze chiar si empiric un KL300P doar trecand pe USB si ascultand mormaiala cvasi-inteligibila produsa de distorsiunile de intermodulatie plus "bogatia" de armonici si spurii ale lui KL300P (care avea doar bias-ul modificat nu si filtre de iesire). Asta chiar si la un drive de doar 5W. Intotdeauna m-au amuzat specificatiile tehnice ale firmei RMItaly in care puterea output in SSB este aproape egala (daca nu si mai mare) decat puterea input (14Vdc@20A=280W input si 300W SSB output).


    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Razvan YO9IRF la data de 2016-06-03 00:18:03 (ora Romaniei)
    Morel, nu sunt eu cel care sa iau apararea improvizatiilor in benzile de radioamatori, dar KL-300/P nu e altceva decat o implementare a unui design de-al lui Helge Granberg (Motorola Engineering Bulletin EB-63) caruia ii lipseste polarizarea. Sigur, design-ul e rudimentar dupa standardele de azi (fara feedback, alimentare prin transformatorul de iesire, fara retea de corectie in frecventa, polarizare simpla cu o dioda, PCB-ul genereaza ceva probleme de stabilitate etc) dar chiar si asa masuratorile de IMD si armonici (fara filtre la iesire) puse la dispozitie de Granberg sunt cam in linie cu ce poti vedea de la orice transceiver modern de 100W (cu unele exceptii notabile). RM au refacut PCB-ul, au schimbat tranzistorii cu unii de conceptie mai noua si au adaugat un feedback simplu, asa ca in unele aspecte probabil e superior design-ului lui Granberg. Sunt sigur ca opinia ta fata de KL-300 e bazata pe reputatia "castigata" datorita utilizarii nepotrivite de catre unii care cred ca e mai mult decat un amplificator de 100W in clasa C cu racire foarte proasta. De la el si pana la FL-2100B sunt cu mult mai mult de 3dB (si la propriu si la figurat) - nu ca ala nu ar putea fi si el abuzat, la o adica.

    Strict la subiect, sunt convins ca mare parte din populariteatea amplificatoarelor pe tuburi se datoreaza lipsei de educatie tehnica si a faptului ca sunt mai tolerante cu improvizatiile. Tranzistoarele moderne LDMOS sunt ieftine, foarte performante si nu au nevoie de protectie SWR, pot fi distruse doar datorita racirii insuficiente sau atacului prea mare. Spre comparatie, majoritatea tuburilor moderne au grile foarte sensibile, necesita alimentare complexa si (cum spunea si YO4RLN mai sus) au durata de viata limitata.

    Bineinteles, daca iei un tub obosit de altul inainte si vandut drept "NOS" prin talcioc, un variabil de Gloria, infasori niste sarma ramasa de la instalatia electrica pe cotorul de la sulul de hartie igienica, recuperezi un transformator dintr-un cuptor cu microunde aruncat la fier vechi si te-apuci sa construiesti dupa o schema de la "un meserias" care n-a auzit de analizor de spectru in viata lui (sau macar de "punctul de compresie 1dB"), e cam greu sa bati pretul per watt al unui amplificator pe tuburi. Dar atunci si KL-300 e "fair game" :).

    Seara buna,
    Razvan.

  • Comentariu postat de ghita YO8CLN la data de 2016-06-03 08:26:06 (ora Romaniei)
    Oare de ce aproape toate marile expeditii folosesc qro-uri cu tuburi ? Nu ar fi mai simplu cu tranzistoare ? 73 ! de yo8cln.

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-06-03 09:34:57 (ora Romaniei)
    @YO9IRF: Razvan, ma tem ca nu prea inteleg abordarea ta in care "nu are bias adecvat, nu are filtre de iesire, nu are vreun feedback negativ, nu are suficienta stabilitate, nu are corectie, nu are alimentarea corecta a drenelor, nu are aia...nu are ailalta...dar e in regula pentru ca se bazeaza pe notele de aplicatii ale lui Helge Granberg (SK)". Ce importanta are ca schema aduce de departe cu ceva daca nu este ceea ce trebuie ?


    Notele de aplicatii sunt documente cu valoare teoretica de baza dar care trebuie dezvoltate pentru implementarea practica. Eu imi amintesc perfect prima Biblie Motorola RF POWER din anii '80 cu toate notele de aplicatii AN si EB ale lui Helge Granberg pe care s-au repezit multi sa le copieze papagaliceste.


    De altfel, primul amplificator liniar solid state de 1kW cu MOSFET-uri (clasicele MRF150) publicat de Helge Granberg (K7ES/OH2ZE) in QST continea toate rafinarile necesare la acea vreme ca echipamentul sa poata avea puritatea spectrala necesara conform cerintelor FCC dar si stabilitatea si fiabilitatea care transformau teoriile frumoase in implementari corecte. El nu a spus nimanui sa se apuce sa vanda kit-uri cu notele lui de aplicatii in care nu figurau decat elementele de inceput, un fel de teasing. Erau doar development boards, nimic altceva.


    Parerea mea despre KL-300P si a altor amplificatoare CB, nu este emotionala pentru necesitati de polemica sterila ci pragmatica si se bazeaza pe masuratorile facute pe doua unitati in laboratorul meu RFI. La prima TX IMD3 era -15dBc in worst case iar la a doua cca. -18dBc. Apropo, te-ai uitat daca KL-300P figureaza pe lista amplificatoarelor RMItaly certificate de FCC pentru vanzare (adica respecta cerintele de puritate spectrala) ?


    In rest, opinia ta este usor radicala, in loc sa ma trimiti la exemple bune home-made, ma trimiti la acele amplificatoare cu tuburi supravoltate si supraexcitate, folosind cu lampi ieftine/accesibile (deobicei neliniare) si destul de des executate cu ignorarea unor reguli RF de putere, design electronic sau siguranta in functionare. Eu am hotarat demult ca in viata ma iau dupa exemple bune si nu dupa cele cu un slab engineering.


    Ca unul care a experimentat indelung atat cu tuburi cat si cu technologiile solid state, nu am altceva decat un mare respect pentru cei care reusesc sa FINALIZEZE constructia de lineare tranzistorizate stabile, fiabile si curate spectral. Sunt sigur ca ai idee cam cati au reusit aceasta performanta home-made in YO sau alte locuri.


    In ceea ce priveste determinarea raportului $/W, eu prefer sa compar castraveti cu castraveti si rosii cu rosii.


    De altfel, e greu de vorbit de "pionierat" in tehnologia "moderna" solid state care are si ea state destul de vechi de serviciu. Prima schema a unui linear de 180W cu MRF421 a fost publicata in 1977 in QST de acelasi guru Helge Granberg (K7ES/OH2ZE) pe care-l pomenesti. A fost prima nota de aplicatie cu potential de implementare si de catre radioamatori pentru constructii home-made; insa era teoretica si nu era practic aplicabila fara dezvoltari colaterale ale materialelor magnetice, alimentarilor, filtrelor, protectiilor, racirii etc.. De mentionat ca Motorola avea in productie de serie finale solid state HF/VHF de 200W inca dinainte de 1970, iar prin 1972 a aparut si un jammer VHF tranzistorizat de 600W. Prin 1975, emitatoarele TV solid state erau deja destul de raspandite. Deci vorbim de vreo 50 de ani ca sa ajungem la LDMOS-urile de astazi care reprezinta un pas inainte de reducere a costurilor $/W pe scara tehnologica.


    73 More, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-06-03 09:58:40 (ora Romaniei)
    @YO8CLN: ca sa fim obiectivi, majoritatea expeditiilor iau cu ele si ce le ofera sau imprumuta sponsorii. De-a lungul anilor, Yaesu, ICOM, SPE si ACOM au donat/imprumutat DX-peditiilor majore liniare solid state in scop de reclama. Pe masura ce apar noi producatori pe piata ham radio vor aparea mai multe si in expeditii. Deocamdata raspandirea linearelor solid state este inca redusa si se va mari doar dupa ce chinezii vor intra in domeniu si vor reduce sensibil preturile. Deocamdata ei sunt la inceput cu linearele cu metalo-ceramice, dar au dovedit ca sunt destul de iuti de picior. Sa speram doar ca si noi doi vom apuca aceste vremuri, hihi.


    73 Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Razvan YO9IRF la data de 2016-06-03 10:11:14 (ora Romaniei)
    Salut Morel,

    Granberg prezinta niste rezultate rezonabile (armonice si IMD usor sub -30dB la 140W out) in ciuda conceptiei simplificate. Bineinteles ca daca ai testat KL-300 pentru IMD in conditiile in care ii lipseste polarizarea, rezultatele nu pot fi altfel decat oribile. Cum am zis, e un amplificator de 100W in clasa C ce nu face fata la duty cycle crescut, nu mai mult de atat.

    Razvan.

  • Comentariu postat de ghita YO8CLN la data de 2016-06-03 11:19:21 (ora Romaniei)
    Mni tnx , Morel ! Aceeasi finete ca intotdeauna !
    Totusi mai am o intrebare : KL-300 este un QRO ? 73 ! de yo8cln.

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-06-03 11:29:33 (ora Romaniei)
    @YO8CLN: da, Ghita, KL-300P este un amplificator de banda larga (nu linear) produs de firma RMItaly:


    http://www.rmitaly.us/index.php?main_page=product_info&products_id=23


    73 Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Emil YO6HEM la data de 2016-06-04 07:15:47 (ora Romaniei)
    Salutare tuturor.In opinia mea tranzistoarele ldmos sunt inca, destul de inaccesibile financiar pentru ati permite sa distrugi una doua bucati fara urmari prea mari in buget.In notele de aplicatii date de catre producatorii de trazistoare rf de putere apare o diferentiere neta a pretului,adica in sus,intre tranzistoarele rf de putere uzuale(pentru diverse aplicatii) si cele care sunt special gandite pentru a fi folosite in amplificatoare de rf liniare, gen ssb.Nu este suficient ca un tranzistor sa aiba doar fT mare si putere mare ca automat sa poata fi folosit intr-un amplificator liniar.Desi am construit amplificatoare si cu tuburi si cu tranzistoare mos-fet(low cost)am ramas totusi in final la varianta cu tuburi pentru ca ofera,deocamdata,cel mai bun raport pret calitate.Sau la acelasi pret,cu aproximatie,un amplificator cu tub este mult superior unuia cu tranzistoare mos-fet(low cost) in privinta calitatii semnalului livrat in antena.Multi dintre noi se bazeaza pe faptul ca un ldmos este foarte tolerant la un swr mare si tranzistorul scapa nevatamat!Personal nu sunt convins de acest lucru...fara o sursa de alimentare adecvata care sa intre in protectie la depasirea unor curenti limita cred ca sunt sanse maxime sa vedem cum arata tranzistorul prin interior!!!Am observat ca multi amatori afirma ca alimentarea la varianta cu semiconductori este mult mai usor de facut date fiind tensiunule relativ mici cu care se lucreaza;nimic mai fals,ambele variante au nevoie de alimentare cat mai bine realizata, de unde sa poate absorbi putere ca aiba si ce livra in antena.Sunt multe de spus dar nu as vrea sa deviez de la intrebarea initiala,73!

  • Comentariu postat de Vali YO9ILX la data de 2016-06-04 13:15:18 (ora Romaniei)
    Va salut din nou.
    Ca sa fiu sincer D-le Morel, inclusiv HLA 300 de la RM Italy care are filtre pe fievare banda este "varza" (daca imi permiteti sa spun asa) la emisii de armonice asta in cazul in care va aruncati la el cu 25-30W in sus putere de intrare...totul tine de bun simt si de operator...
    Sigur, nu se compara cu QRO-uri cu tuburi dar vreti sa fiu sincer cu dvs ?
    Si FL2100B cu 50W intrare arunca armonici de ma auzeam in pianul electronic al sotiei si acesta era undeva la 10 - 12m de locatia unde lucram...
    Chestia cu armonicile este cat se poate de relativa (vezi HLA 300 facut cu filtre Chebyshev) si degeaba...daca nu respecti puterea de intrare filtrele sunt "degeaba".
    Totul tine de bun simt...zic eu.
    Asta nu inseamna ca RM italy si "liniarele" lor sunt destinate radioamatorismului, dar nici ca sunt de aruncat la raport pret/performanta daca OPERATORUL LUCREAZA CU ELE IN LIMITA BUNULUI SIMT.
    Cu stima, Vali

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-06-04 15:03:53 (ora Romaniei)
    @YO9ILX: Valy, RMItaly are si cateva amplificatoare acceptabile, vezi lista celor certificate la vanzare. Dar ele costa deja de 5-6 ori mai mult decat KL-300P. Evident ca nu te poti astepta de la un amplificator care costa 133 Euro sa aiba vreo performanta pozitiva sau cine stie ce grad de fiabilitate. Calitatea este si functie de pret.


    Trecand la FL-2100, fara doar si poate supraexcitarea, acordul defectuos sau un defect electric oarecare (de exemplu bias incorect dupa schimbarea tuburilor, tuburi neimperecheate, tuburi cu grad de uzura complet diferit etc.). Si circuitele de intrare dezacordate datorita imbatranirii miezurilor de ferita pot conduce la functionarea problematica a lui FL2100 "auzit" de pianul electronic, dar aceasta se verifica usor prin SWR la intrarea linearului. Adaugarea unui simplu filtru trece jos la iesire de antena este un element care reduce considerabil nivelul interferentei provocate de armonici si spurii. Dar sa nu uitam ca filtrele LPF merg corespunzator doar daca sunt si impamantate la un RF Ground.


    Un alt motiv de interferenta des intalnit (dar care nu depinde de linear) este o antena dezechilibrata (sau balun nepotrivit) care produce curenti de mod comun (asa-zisii curenti vagabonzi) de-a lungul tresei cablului coaxial facand-o sa radieze ca o adevarata antena. Acesti curenti pot fi combatuti prin simetrizarea /echilibrarea corecta a antenei sau prin plasarea de socuri RF constand dintr-un numar adecvat de ferite imbracate peste coaxial sau bobinaje pe toruri adecvate.


    Cateodata si "obiectul" interferat poate avea o susceptibilitate exagerata la RF prin radiatie directa (Radiated Emissions) sau prin reteaua comuna de electricitate a casei (Conducted Emissions). In ultimul caz, un filtru foarte simplu (insotit de cateva decuplari) plasat la intrarea de 220Vac a linearului ar trebui sa rezolve situatia.


    Un FL-2100 (FL-2277) sau alte lineare cu o pereche de 572B (T160L), acordat corect si fara defecte va avea un nivel rezonabil de armonici & spurii si chiar intermodulatii TX IMD chiar excitat cu 100W la intrare. Iti sugerez sa verifici cu ajutorul curentului de repaus daca bias-ul este corect. Acest bias se modifica la tuburile neimperechiate, functie de gradul de uzura diferit sau folosirea de lampi chinezesti (Penta Lab, Taylor etc.) cu specificatii oarecum diferite de originalele 572B (lampile 572B produse de Svetlana sunt mai bune decat echivalentele chinezesti). Acest bias se poate modifica in timp si datorita imbatranirii electroliticilor HV care provoaca scaderea considerabila cu cateva sute de volti a tensiunii anodice in sarcina, aceasta ducand la modificarea punctului corect de functionare al tuburilor.


    Am depasit obiectul topicului dar sper ca nimeni nu se va supara.


    Succes si 73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-06-04 15:56:22 (ora Romaniei)
    @YO9HEM: sa construiesti alimentatoare de 50Vdc@50A nu este chiar la indemana oricui. De aceea rarii constructuri de lineare solid state prefera de multe ori sa foloseasca alimentatoare 48-54Vdc ieftine din surplusurile industriei telecom (cu comutatie bineinteles).


    In ceea ce priveste rezistenta marita a noilor tranzistoare LDMOS la SWR marit, ea este reala insa acel SWR 1:65 des pomenit este un parametru verificabil doar in laborator pe fixturile recomandate de producatori si pe sarcini complexe controlabile. Chiar daca dispozitivul semiconductor va rezista teoretic mai mult, intr-o aplicatie reala vor ceda celealte componente din jur care nu vor rezista la tensiunile sau curentii exacerbati creati de sarcini reactive cu SWR exagerat. In practica, nici un constructor nu-si va bate capul sa incerce limitele extreme ale LDMOS-ului ci se va concentra pe un sistem integrat de protectie cat mai rapid si mai fiabil.


    Trecand peste toate argumentele pro si contra linearelor solid state, in opinia mea un singur lucru este cert : constructorii lor trebuie sa aiba un nivel de tehnicitate mult superior mediei si sa posede o pasiune deosebita si perseverenta pentru experimentari indelungate si sa-si asume anumite riscuri si costuri.


    Cei care au alte prioritati in radioamatorism, vor construi sau achizitiona tehnologia care le este mai familiara si cu care vor merge la sigur. Un linear este bun la casa omului si o mandrie daca este bine realizat, insa sa nu uitam nici o clipa ca cel mai bun amplificator este tot ...antena.


    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
  • Scrieti un mic comentariu pentru intrebarea acestei saptamani!
    Comentariul dumneavoastra va aparea dupa postare imediat sub rezultate. Va rugam sa aveti o opinie cat mai concisa si in legatura cu subiectul intrebarii curente.
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ
    (Acesta trebuie sa fie valid)
    La acest sondaj nu se primesc comentarii decat de la radioamatori
    Comentariu *
    Introduceti acest numar:

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact