hamradioshop.ro

Rezultate la intrebarea saptamanii

Alte intrebari mai vechi Comentati intrebarea acestei saptamani
Intrebare: Ati suferit vreodata de cand sunteti radioamator pagube la statie/antene produse de descarcari electrice?
Valori absolute
Valori absolute

Valori procentuale
Valori procentuale

Intrebarea a fost lansata la 26-septembrie-2016 si s-a incheiat la 3-octombrie-2016

Intrebarea acestei saptamani a fost propusa de Morel 4X1AD

Aveti dreptul la un singur vot. Se poate alege o singura optiune. Sondajul de opinie "Intrebarea saptamanii" de la Radioamator.ro nu este stiintific si reflecta numai opiniile utilizatorilor acestui site care au decis sa voteze. Rezultatele nu trebuie considerate a reprezenta opiniile comunitatii de radioamatori din Romania. Aceste intrebari nu sunt comandate de nimeni. Intrebarile saptamanii sunt initiate de redactorii Radioamator.ro, care incearca sa puna in discutie subiecte la ordinea zilei, unele cu specific local, cu referiri la situatia actuala a radioamatorismului YO, dar si teme care constituie preocupari ale radioamatorilor de pretutindeni, cum ar fi activitatea DX, participarea in concursuri, modurile de lucru preferate, conditiile de lucru, problema TVI etc. Rezultatele sondajelor se transpun in cifre si procente. E greu de spus daca ele sunt de folos vreunei institutii (FRR, ANCOM) sau daca ar putea avea vreo consecinta concreta, dat fiind ca reflecta opiniile unui numar mic de radioamatori, de aceea nici nu avem pretentia ca se pot trage din ele concluzii valabile. Participarea este benevola.

Comentarii

  • Comentariu postat de Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM la data de 2016-09-27 17:17:18 (ora Romaniei)
    Am intre antena si pamant un SRF HM contra incarcarii statice a antenei care ajunge la sute de volti, fara el se simt cum zguduie la mana sau apar scantei mici intre antena si pamant. Ca masura suplimentara - sau salutara- antena este conectata direct la pamant cand nu lucrez la statie sau, daca lucrez dar o furtuna cu descarcari electrice ajunge mai apropiate de 1 km (cca 3 secunde intre fulger si sunetul produs, numaratoarea in gand a devenit un reflex) fac QRT si pun antena la pamant.

  • Comentariu postat de Gabi YO3CEN la data de 2016-09-27 18:33:03 (ora Romaniei)
    Nu am avut probleme cu descarcarile electrice.
    Conectez (fizic) antena la rig doar cand vreau sa fac trafic. Inainte de conectare, ating de pamantare mufa de pe coaxial. Cand inchid statia deconectez antena (desurubez mufa cablului coaxial al antenei de pe un ciot de coaxial conectat la transceiver).
    Cablul deconectat de la antena il las liber, departat de obiecte metalice. Ma distra xyl-ul care imi zicea in trecut, in timpul unor furtuni de vara, ca la mine in debara se aud zgomote. Auzea scanteile produse intre borna centrala de la mufa coax si piulita conectata la tresa.
    Acum xyl-ul s-a obisnuit cu zgomotul produs de scantei. La etajul 6 din bloc singura pamantare disponibila este cea de la prizele shuco si acolo nu conectez antena in timpul unei furtuni.


  • Comentariu postat de Bob YO8RNI la data de 2016-09-27 20:07:14 (ora Romaniei)
    Poate era buna si o varianta de raspuns gen am avut pagube inainte de a-mi proteja statia corespunzator :-)Acum cativa ani, cand nu stiam mare lucru despre subiect, poate doar aveam in cap pozele cu sisteme de pus la pamant antena din cartea lui YO3CV sau YO3RD :-), am incasat o lovitura indirecta , mai exact fulgerul a nimerit un stalp la vreo 50m de mine si, prin linia telefonica, a ajuns si la mine un rest de mi-a prajit modemul adsl, placa de retea din calculator si portul serial de la ft1000mp.Tot de atunci nu mi-a mai mers al doilea receptor,dar nu sunt sigur de cauza.Odata cu montarea pilonului si a antenei, mi-am facut un sistem de protectie destul de eficient, s-ar parea, si nu am mai avut vreo problema.Nu deconectez niciodata antenele si am lucrat uneori pe o vreme destul de nepotrivita.Sper sa nu fie doar noroc:-)Eu sunt curios ce sistem de protectie au cei ce au avut pagube!73!Bob PS Nici nu mai trebuia scris cine a propus intrebarea, era de la sine inteles dupa cate interventii legate de subiectul asta a avut Morel:-)

  • Comentariu postat de Miki YO5AJR la data de 2016-09-27 21:41:50 (ora Romaniei)
    Sant salutare schimbarile de opinii si experiente fiacaruia dintre noi. In anii trecuti dupa ce am folosit inv.L pentru 160 am omis sa leg o inductanta de 2.5 mH intre firul activ si tresa coaxialului care era legat la pamantare la puctul de alimentare cu RF al antenei. Dupa cca. o saptamana am observat ca FT990 al meu parca e mai surd. Dupa masuratori a reiesit ca front end - ul e varza. Furtuna nu a fost doar caldura uscata si vant ce a ce a generat tensiuni statice afectand circuitele - diodele din front end. Dupa remedierile de rigoare am intercalat inductanta de care vorbeam si pe care din comoditate am omis. Inductanta respectiva din pdv. cc leaga la masa cablul coaxial dar am mai pus o inductanta si la intrarea in transceiver. Am riscat de multe ori si am lucrat in concursuri la 160m si in timpul furtunilor dar se pare ca cineva acolo sus ma iubeste si nu m-am pricopsit cu o lovitura directa, caz in care luam ramas bun de la nepretuitele mele cutii impreuna cu inductantele mele puse. In specialitatea mea de transport energie la tensiuni pana la 400 de Kv aveam descarcatoare la capetele liniilor de IT, de fabricatie elvetiene si rusesti, ele aveau o constructie interioara foarte sofisticata privind spatiile disruptive, materiale speciale dar esenta erau niste "varistoare" care la tensiunile la care au fost proiectate, la 100 sau la 400 de Kv erau izolante dar la supratensiuni deveneau conducatoare. Am speculat sa pun un astfel de descarcator DRV (descarcator cu rezistenta variabila) pe parte de joasa impedanta la baza antenei dar nici-o data nu am experimentat cum se comporta la radiofrecventa. Aceste descarcatoare se pot gasi la diferite nivele de tensiuni de lucru. Trebuie sa amintesc ca in sistemul National energetic foloseam pentru comunicatii radiofrecvente injectate pe linii de inalta tensiuni la cca. 120 - 160 Khz (Siemens) multi ani dar nici-o data nu s-au distrus din cauza supratensiunilor datorita acestor DRV. Ca o curiozitate - pentru protejarea bobinajelor din transformatoarele de mare putere si de inalta tensiune, primele spire atat in primar cat si la secundar erau cu izolatia marita chiar daca erau in ulei de trensformator pentru protejarea undelor de supratensiune "scapate" de acel DRV care erau montate nu numai la capetele liniilor dar si chiar la bornele transformatorilor. Poate e o tema care merita sa dezbatem....pentru siguranta sculelor noastre. 93 de Miki

  • Comentariu postat de Petrica YO9RIJ la data de 2016-09-27 22:42:23 (ora Romaniei)
    Am incasat cu varf si indesat! Asta este dezavantajul pe langa multele avantaje sa ai shack/ul in varful dealului! Hi!
    Nu ar strica sa punem pe tapet solutii care merg pentru protectia statiilor radio ale viitorilor radioamatori, care nu cred ca "fulgerul loveste de doua ori in acelasi loc"!Hi! 73!

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-09-28 00:32:32 (ora Romaniei)
    @YO4BKM: Tavi, tensiunile de natura electrostatica prezente la bornele antenelor pot ajunge chiar si la valori de 10-15kV (functie de clima si alti factori locali specifici), din fericire la curenti extremi de mici.
    @YO5AJR: dispozitivele de protectie folosite in transportul energiei electrice de 50Hz nu sunt adecvate pentru aplicatiile ham radio unde mentinerea impedantelor este critica precum si rapiditatea anclansarii protectiei primare, secundare si tertiare in conditiile in care echipamentele noastre sunt pline de semiconductoare MOS. Din fericire, exista astazi solutii tehnice radioamatoricesti (ca mijloace folosite si costuri) pentru cei care au locatii extrem de expuse la descarcari directe si de proximitate (antene si piloni inalti, regiuni inalte si/sau izolate. Aceste metode sunt derivate din solutiile tehnice pentru telefonia celulara si alte site-uri telecom/radcom si pot fi realizate cu usurinta la case cu curte si relativa usurinta la blocuri de pana la 4 etaje. Metoda se bazeaza pe disipatia multipla a energiei unei descarcari, astfel ca in shack sa mai ajunga doar o foarte mica fractiune a energiei initiale. Tehnica aceasta destul de simpla, dateaza de la mijlocul anilor '90 cand atat providerilor de telefonie celulara cat si asiguratorilor li s-a urat sa tot repare si sa inlocuiasca celule din zonele expuse. Materialele necesare sunt electrozi de impamantare, monturi simple de aluminiu pentru impamantarea treselor cablurilor coaxiale, protectori de antena, protectori MOV pentru rotoare si o placa de tabla de aluminiu SPG (Single Ground Point). Oricum, amploarea protectiei trebuie adaptata la gradul de periculozitate al locatiei specifice si complexitatea antenelor. Una este un dipol orizontal la cativa meri inaltime si alta este un vertical de 5-6m instalat pe un suport de 5-6m sau un Yagi instalat pe un pilon de 12m.

    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Miki YO5AJR la data de 2016-09-28 09:10:20 (ora Romaniei)
    Am remarcat insa ca in sistemul de comunicatii cu curenti purtatori pe linii de IT foloseam 120 - 160 Khz in cadrul sistemelor protejate de aceste DRV - uri si nu au fost pierderi semnificative de RF. La KN17ul, Preluca Veche am suferit cateva "damage" (ASL 800m) pana cand am executat o lucrare ampla pentru dispersarea loviturilor, chiar pe dubele metalice asezate pe grinzi de stejar am montat pe toate suprafete superioare retele de dispersare cu corne pe care am vazut cate o data si "focul Elmo" la furtuni dar instalatiile noastre nu au suferit. E lucru de volum mare dar merita. Exista si cazuri cand se intreupe nulul accidental iar tensiunile de pe celalalte faze supratensioneaza consumatorii dar eu si acasa am protectie de maxima si minima tensiune programabila valoric, cu toate ca mai nou furnizorul monteaza la punctele de racord protectii homopolare care fac imposibila unificare nullului din retea cu impamantarile. Instalatii nu chiar ieftine dar merita.

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-09-30 12:14:53 (ora Romaniei)
    Interesante raspunsurile primite (aproape 200 la aceasta data) chiar daca semnificatia statistica este aproape insignifianta.
    La raspunsul "Da, desi posed un sistem de protectie adecvat la descarcari", consider ca in majoritatea cazurilor tindem sa ne supraevaluam metodele de protectie si ar fi bine sa le revizuim si sa vedem in ce masura le putem imbunatati.
    La raspunsul "Nu, dar posed un sistem de protectie la descarcari", consider ca radioamatorii in aceasta situatie trebuie sa ramana in continuare vigilenti pentru ca exista posibilitatea ca protectia sa nu fi fost pusa inca la incercare.
    Cei care au raspuns "Da, si nici nu posed vreo protectie adecvata la descarcari ", le sugerez sa caute solutii alternative chiar daca locuiesc in blocuri mai inalte de 4 etaje. O impamantare mediocra este mai buna decat niciuna. Cei care locuiesc la curte si au antene inalte trebuie sa-si faca imediat o protectie a carei amploare sa fie proportionala cu potentialul de periculozitate al zonei.
    Celor care au raspuns "Nu, desi nu posed vreo protectie adecvata la descarcari", le spun ca posibilitatea unei descarcari directe sau de proximitate exista intotdeauna chiar daca probabilitatea este redusa. Nu ne putem baza pe pronia cereasca la infinit. Fara indoiala, complexitatea protectiei va depinde de antene, grad de periculozitate, locatie etc..
    Celor cativa care au raspuns sincer "Nu stiu in ce consta un sistem de protectie adecvat la descarcari" le pot spune ca functie de locatie si antene, sunt necesare 3 trepte de protectie. Cea primara consta in impamantarea la baza a pilonului sau a suportului metalic care sustine antena. De remarcat ca un singur electrod de impamantare este insuficient.
    Protectia secundara se face impamantand la pilonul/suportul metalic impamantat toate tresele cablurilor coaxiale, de comanda a rotorului si a altor dispozitive amplasate pe pilon (comutatoare tip remote sau preamplificatoare RX). Impamantarea lor se face chiar in punctul in care manunchiul de cabluri paraseste pilonul in directia shack-ului. Pentru cablurile multifilare fara tresa, se pot folosi pentru impamantare firele libere din acelasi cablu. Protectia tertiara se amplaseaza la intrarea in casa a tuturor cablurilor si consta intr-o placa de aluminiu sau cupru SPG (Single Point Ground) pe care fiecare cablu care intra in casa trebuie sa treaca printr-un protector coaxial (arestor) respectiv protectoare MOV pentru cablurile multifilare. Aceasta placa trebuie legata si ea la o impamantare foarte apropiata. Tot de SPG se conecteaza si o platbanda plasata in spatele mesei statiei si la care se va conecta ground-ul fiecarui echipament cu carcasa metalica. Desi suna complicat si este derivat din sistemul de aparare a celulelor de telefonie mobila izolate sau a diverselor site-uri radio (ex.telemetrie) sistemul este destul de simplu si eficace si se poate realiza cu mijloace si la costuri radioamatoricesti. Principiul de baza al disipatiei multiple este ca cca. 80% din energia unei lovituri trebuie sa mearga la pamant la baza pilonului/suportului; cca.15% se vor duce la pamant prin impamantarea manunchiului de cabluri inainte de desprinderea de pilon iar ramasitele de energie de cca.5% se va disipa in SPG si impamantarea lui. Evident, toate acestea sunt lucruri generale, pentru detalii specifice stau intotdeauna la dispozitia celor care au intrebari sau dileme. Ansamblul masurilor de protectie trebuie sa ia seama de locatia specifica, marimea si inaltimea antenelor, prezenta altor cladiri sau structuri metalice in jur etc. Exista deseori tentatia aplicarii doar de masuri partiale pentru locatii cu mare potential de descarcari si de aceea nu de putine ori, protectia "adecvata" este iluzorie, de fapt "suficienta" doar pentru ca nu a fost pusa inca la incercare. Deconectarea coaxialelor si lasarea lor in aer sau conectate la un pamant in casa este o solutie eficienta pentru descarcari electrostatice si/sau in cazuri de antene mici si joase in locatii cu grad scazut de periculozitate (in general antene filare joase). Antenele verticale si Yagi prezinta un grad mai mare de susceptibilitate la fulgere. Intr-o locatie rurala izolata sau case suburbane la curte, fara structuri metalice sau cladiri mai inalte pe un radius de cca. 500-1000m, trebuie aplicate toate cele 3 protectii mentionate mai sus. Ideea centrala este ca nimeni nu doreste ca o eventuala lovitura directa sa se descarce in casa chiar daca nu pe aparatura. Oricum, aparatura se poate inlocui insa casa si membri familiei, nu. Chiar denauzi povesteam unui amic ca in urma cu ani am fost martor ocular in Romania la o descarcare pe o antena verticala multiband amplasata pe casa liftului unui bloc de 8 etaje, structura metalica cea mai inalta din cartier pe un radius de cel putin 500m. La inceputul furtunii de vara, cablul coaxial a fost deconectat si lasat in aer la cca. 0.5m de podea. Fulgerul care a retezat antena neimpamantata la baza a produs un zgomot infernal care a spart geamul usii si a facut o gaura in parchet adanca de cativa centimetri carbonizand lemnul si covorul de pe el.
    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Tepelus Viorel YO4RHY la data de 2016-09-30 13:02:40 (ora Romaniei)
    Un simplu soc rf între fider si Pamant, rezolva problema, cu condiția să nu introducă reactante suplimentare.

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-09-30 13:30:15 (ora Romaniei)
    @YO4RHY: ce bine ar fi fost ca viata sa fie atat de simpla. Un Soc RF de 2-3mH nu va afecta semnalele RF si va reprezenta o solutie ultimativa pentru punerea la masa EXCLUSIV a descarcarilor electrostatice. Dar ce ne facem cu fulgerele directe sau indirecte care pot ajunge la energii de sute de mii sau chiar milioane de ori mai mari decat descarcarile electrostatice care pot ajunge la tensiuni de ordinul kilovoltilor dar la curenti absolut infimi ?
    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-09-30 14:21:13 (ora Romaniei)
    E bine de stiut ca o descarcare electrostatica petrecuta din acumularea de energie de exemplu pe vreme foarte uscata si calduroasa, poate avea undeva intre 10-20 Joule, echivalentul a cca.20-40W pentru o descarcare de 0.5sec. Aceasta energie poate duce la arderea jonctiunilor MOS din tranzistori si integrate dar si diode dintr-un transceiver la care s-a uitat antena conectata insa nu vor provoca incendii sau electrocutari letale. In schimb, un fulger mediu direct poate ajunge cu usurinta la 500.000 de Jouli ceea ce la un puls de 0.5sec semnifica cca. 500kW. De aceea fulgerele directe au puterea sa transforme copacii in aschii, sa reteze antene si stalpi metalici si sa desprinda colturi de cladire din beton armat. Loviturile directe sunt insa foarte rare, ceea ce trebuie sa ne preocupe sunt loviturile de proximitate (indirecte), cu mult mai frecvente. Ca exemplu, o lovitura de proximitate a unui fulger de 500.000 Joule pentru 0.5sec la o distanta de 200-300m de QTH, poate produce o energie de cca.1000 Jouli in imediata apropiere a antenei, echivalentul a 2kW !! Acestea sunt doar cifre orientative, care pot varia mult functie de caracteristicile fulgerului si specificul locatiei.
    Cine doreste sa converteasca Jouli in Watt, formula este P(W)=E(J)/t(sec) .

    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de DAN YO5IN la data de 2016-10-01 07:27:09 (ora Romaniei)
    Pentru MOREL. Fulgerul este o descarcare electrostatica intre doi nori. Traznetul este o descarcare electrostatica intre nor(nori) si pamint(pilon,cladire,antena,retea electrica...).Statia ta poate fi lovita de fulger doar daca lucrezi in nori(probabil 4X1AD/AM).........73 de YO5IN, DAN.

  • Comentariu postat de Adrian YO3GFH la data de 2016-10-01 09:42:43 (ora Romaniei)
    Uite, de curiozitate am cautat pe Goagl si, conform versiunii mai vechi de DEX (cea din '98), trasnetul nu pare a fi mofturos, loveste si nori si obiecte de la sol. La fel si la fulger, sursele ceva mai vechi dau cam aceeasi definitie ca la trasnet. Diferentierea a aparut relativ recent. Hai sa nu fim chiar *atat* de pedanti :-)

  • Comentariu postat de Miki YO5AJR la data de 2016-10-01 09:46:26 (ora Romaniei)
    Acum am inteles (DE LA Dan)de ce nu figureaza in statistica loviturilor de traznet radioamatori care lucrau in /AM :))))..... ca nu lucreaza zburand. 73 de Miki

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-10-01 11:05:13 (ora Romaniei)
    @YO5IN: buna observatie. Deoarece nu mai "manuiesc" asa de bine lb.romana, am sa folosesc pentru eliminarea ambiguitatii termenul de "lightning strike" care defineste o descarcare electrica intre atmosfera si pamant (cloud to ground). Pentru tensiunile electrostatice acumulate local de antena propriu-zisa, potrivit mi se pare termenul ESD (electrostatic discharge). Sper ca esenta sa fi fost inteleasa.
    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Dan YO3IRM la data de 2016-10-02 01:30:16 (ora Romaniei)
    pentru mine recunosc, a fost o provocare impamantarea, avand o statie remote a trebuit sa-mi iau toate masurile posibile de protectie. Ii multumesc lui Morel pentru sfaturile date acum ceva vreme pe aceasta tema. Desi dorm mai linistit :) sunt constient ca daca esti ghinionist, nu te ajuta nici o impamantare, probabil doar mai diminueaza din pagube. Eu tin antenele conectate in permanenta indiferent ca sunt descarcari electrice sau nu, pana acum nu am avut nici un incident cu toate ca am avut in zona multe furtuni cu descarcari electrice. Nu am probleme nici cu energia statica. Pilonul este conectat la 10 electrozi de impamantare de 2m lungime, 6 din ei aflati sub nivelul solului cu ~ 70cm iar 4 la baza pilonului undeva pe la 1.5m sub nivelul solului. Tresa coaxialului este legata la pilon in varful acestuia si la baza pilonului si de asemeni este legata la pamant la intrarea in casa in SPG. Cablul rotorului este unul cu camasa metalica legata de asemeni la pilon in varful acestuia si la baza precum si la placa din SPG iar cablurile interioare sunt conectate la baza pilonului si la SPG prin intermediul unor MOV-uri. E posibil sa fi exagerat dar tot ce inseamna coaxial si cablu de rotor, din varful pilonului si pana la baza le-am trecut printr-un tub copex cu invelis metalic, partea metalica a tubului fiind conectata la pilon in varful acestuia si la baza(deh ...paranoia incepatorului :) ).
    Din SPG merg cu o platbanda de cupru pana in casa iar la aceasta platbanda am conectate toate echipamentele. SPG-ul este conectat la o retea de 5 tarusi de impamantare, separati de cei destinati pilonului. Una peste alta pentru mine a fost o experienta extraordinara construirea impamantarii, chiar daca am prin preajma piloni telecom si stalpi de inalta tensiune destul de inalti care m-ar proteja cat de cat, nu imi pare rau de efortul depus, a fost multa munca de documentare si cautari, multa munca fizica :), timp si bani dar pana la urma am ramas cu satisfactia unui lucru bine facut sau aproape bine facut, cu siguranta este loc de mai bine.
    Mai jos doa poze cu SPG-ul si cutia de la baza pilonului
    https://photos.smugmug.com/photos/i-VT9hQ82/0/L/i-VT9hQ82-L.jpg
    https://photos.smugmug.com/photos/i-JVZ9T2Q/0/L/i-JVZ9T2Q-L.jpg

    73, Dan

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-10-02 08:18:29 (ora Romaniei)
    @YO3IRM: ma bucur ca ai finalizat protectia extensiva, adaptata locatiei tale rurale cu grad de periculozitate sporit. La numarul de electrozi folosit, prizele au sigur o rezistenta foarte redusa. Doar cateva remarci: 1. trebuie evitata folosirea de jumpere facute din tresa multi-liztata pentru ca au o impedanta mult superioara unui cablu plin gros sau platbande; in plus oxideaza in timp crescandu-si rezistenta. 2. Protectorii MOV pusi pe cablul rotorului in cutia de la baza pilonului sunt amplasati intr-un punct cu potential (inca) mare la lovituri astfel ca exista probabilitatea ca vor fi pulverizati si nerefolosibili precum cei amplasati de pe SPG. 3. Mai sugerez ca pe cutiuta ce adaposteste MOV-urile rotorului pe SPG, cablul de intrare si cel de iesire sa fie pozate pe doua laturi opuse ale cutiei.
    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Comentariu postat de Dan YO3IRM la data de 2016-10-02 11:36:34 (ora Romaniei)
    Multumesc Morel pentru sfaturi, cum spuneam este loc de mai bine si in primul rand ma gandeam exact la sfatul tau cu tresele. Am doua trese, fiecare de aproximativ 0.5m lungime intre placa de cupru a SPG-ului si electrozii de impamantare. La momentul respectiv nu mi-am putut imagina cum o sa leg eu platbanda aceea groasa, zincata, venita de la electrozii de impamantare pe placa de cupru desi pentru toate componentele am folosit Penetrox din plin, asa ca pana la urma am comandat de la DXEnginnering pe langa PolyPhasere si mai multe trese din cupru cositorit, cele mai late posibil, doua din ele leaga placa de Cu a SPG-ului de unul din tarusii de impamantare. Probabil ideal ar fi fost ca pentru impamantarea SPG-ului sa folosesc doar electrozi de cupru legati cu platbanda de cupru dar cred ca era foarte costisitor. 73, Dan

  • Comentariu postat de Morel 4X1AD la data de 2016-10-02 22:49:41 (ora Romaniei)
    @YO3IRM: platbanda de cupru este buna dar foarte scumpa. Eu am gasit asa ceva la casari de cabinete de centrale telefonice si diverse dulapuri de electroalimentare de la RomTelecom. Nu trebuie nici exagerat, se poate folosi si platbanda zincata intre electrozi si baza pilonoului si respectiv spre SPG. Pentru SPG mai poti folosi si cablu obisnuit de cupru gros sau fasii lungi de tabla de cupru. In 2010 la Bucuresti am facut rost de multe astfel de fasii de la constructiile de case din cartier, ramasite din locurile unde acoperisul era facut gospodareste din tabla de cupru de 0.5mm. Apropo SPG, se poate face si din tabla de aluminiu groasa de cativa milimetri, nu neaparat cupru. Exista solutii ideale si solutii optime. In ceea ce priveste Penetrox A, este bun si pentru conexiuni Al-Al dar si Al-Cu. Din cate stiu eu, LCCOM este singurul loc din EU unde se gaseste aceasta pasta, din pacate destul de ignorata in YO.
    73 de Morel, 4X1AD, ex.YO4BE
  • Scrieti un mic comentariu pentru intrebarea acestei saptamani!
    Comentariul dumneavoastra va aparea dupa postare imediat sub rezultate. Va rugam sa aveti o opinie cat mai concisa si in legatura cu subiectul intrebarii curente.
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ
    (Acesta trebuie sa fie valid)
    La acest sondaj nu se primesc comentarii decat de la radioamatori
    Comentariu *
    Introduceti acest numar:

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact