| Comentarii (18) |
|
Postat de Emil (yo6hem) la data de 2017-01-17 05:53:39 (ora Romaniei)
| | | Ambele sunt importante;un swr bun ajuta si pe partea de receptie nu doar la emisie.Dar totusi o antena cu un swr bun nu inseamna implicit ca este si eficienta.Prin comparatie,o rezistenta de sarcina prezinta un swr bun si totusi nu poate emite sau receptiona nimic!Subiectul este extrem de vast si nu poate fi epuizat in cateva cuvinte;reteta care duce la rezultate bune este:antena monoband,dimensionare corecta,materiale de calitate si ajustarea fina a antenei in locul unde va functiona.Antena este cheia reusitei,73 de YO6HEM. |
|
Postat de Nic la data de 2017-01-17 18:26:13 (ora Romaniei)
| | | Ca de obicei, Morel propune subiecte interesante si foarte ... sensibile. Revenind la subiect, nici nu stii cum sa votezi. Un swr bun protejeaza statia si asigura un transfer maxim de energie spre antena (si invers). Dar, daca antena prezinta doar un swr bun in detrimentul eficacitatii, nu am rezolvat nimic. La fel si daca este foarte eficienta (macar teoretic) dar swr neprietenos, iar e rau. In concluzie, cred ca amandoua aspectele sunt in aceiasi masura FOARTE importante. Spor la intins antene cu G maxim si SWR<1 (HI). Best 73 de YO4LHR |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2017-01-17 19:18:31 (ora Romaniei)
| | @YO4LHR: intrebarea este intr-adevar facuta pentru ca radioamatorii la inceput de drum (si nu neaparat numai ei ) sa reflecteze la ponderea fiecarui parametru si sa nu se limiteze exclusiv la problemele de spatiu si SWR. Nici nu vreau sa viseze la antene ideale, ci sa-si stabileasca prioritatile, stachetele, costurile si felul cum vor impaca cat mai multe capre cu putina varza, hi. Pe scurt, sa ne optimizam antenele ca sa scoata maximul posibil in conditiile specifice ale fiecaruia.
Nu exista premiu pentru vreun anume raspuns, asa ca raspunde exact cum gandesti.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
"Daca antena buna nu e, nimic nu e...."
"Radio Amatorii nu trebuie sa fie profesionisti in radio-electronica, dar nici diletanti"
|
|
Postat de Oproescu Gheorghe (yo4bkm) la data de 2017-01-18 09:00:52 (ora Romaniei)
| | | De la începuturile radioamatorismului am dat toată atenția eficacității. Dacă antena este eficace poți obține SWR-ul dorit prin scheme de alimentare sau adaptare fără ca eficacitatea să sufere. Dar, dacă ai un SWR bun de la bun început, nicio schemă nu poate îmbunătăți eficacitatea. Mai este de lămurit și ce se înțelege prin eficacitate. După mine aici apare un complex de indicatori, pe primul loc aș plasa câștigul, după care urmează direcțiile lobilor de radiație, după logica de mai sus: lobii pot fi direcționați din amplasare-poziționare, câștigul provine în cea mai mare parte din construcție. Ar mai fi zgomotul propriu care, deși are cam aceeași importanță precum câștigul, îl plasez totuși pe ultimul loc în lista criteriilor deoarece influențează doar jumătate din trafic, numai recepția, celelalte criterii influențează în egală măsură și emisia și recepția. Părerea mea!73! |
|
Postat de Oproescu Gheorghe (yo4bkm) la data de 2017-01-18 09:08:33 (ora Romaniei)
| | | Este cam off-topic dar se poate adapta. Un banc vechi incerca sa arate ce ese mai bine sa ai: nevastă sau amantă. Nevasta este mai bună, spune studentul, ea gătește, spală, face curat, este o comoară. Amanta este mai bună, spune asistentul universitar, ea este mai hazlie, mai nurlie etc etc. Ambele sunt la fel de bune, spune bătrânul academician, fiecare crede că sunt la cealaltă iar eu pot studia liniștit în bibliotecă. Așa și cu antenele, depinde de vârstă (ca ani de radioamatorism). 73! |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2017-01-18 23:10:53 (ora Romaniei)
| | @YO4BKM: Perfect de acord cu definitiile tale, Tavi.Despre complexul de indicatori (eu il numesc cos de evaluare) se pot scrie multe tomuri dar pentru asta iti trebuie mai mult de-o nevasta si-o amanta ca sa ai cu adevarat timp, hi.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE |
|
Postat de Razvan la data de 2017-01-19 12:32:52 (ora Romaniei)
| | Eu vad explicatia scurta asa: SWR indica cat de bine se face transferul de energie intre echipamentul radio (emitator/receptor) si antena iar eficacitatea determina cat de bine antena schimba energia cu mediul inconjurator.
Ideal am vrea ca atat transferul de energie dintre emitator si antena cat si dintre antena si mediul inconjurator ca fie optim (cu mentiunea ca mediul inconjurator poate absorbi apoi o parte din energie, dar asta e alta poveste), insa e mai usor sa obtii un SWR bun decat sa imbunatatesti eficacitatea de radiatie. Asa ca la o antena as pune accentul intai pe eficacitatea de radiatie, SWR-ul fiind apoi usor de rezolvat.
Sunt insa doua lucruri pe care as vrea sa le introduc in discutie: 1. La receptie, SWR nu este atat de important. Pentru ca in HF principala problema la receptie ce tine de antena pentru majoritatatea radioamatorilor nu e nivelul semnalului ci raportul semnal/zgomot, o dezadaptare intre antena si receptor nu va avea un impact mare asupra inteligibilitatii semnalului receptionat. Raportul S/N ramane aproximativ acelasi doar ca ambele sunt mai jos. 2. Legat de zgomotul mai mare pe receptie al antenelor verticale - e adevarat ca zgomotul radio generat de activitatile umane se propaga mai bine daca are polarizare verticala si va afecta mai mult antenele verticale, mai ales daca sunt amplasate in aglomerari urbane / industriale. In practica insa, chiar daca folosim o antena orizontala putem fi foarte afectati de problema asta. E suficient ca un dipol aflat la inaltime sa fie alimentat cu un cablu coaxial fara folosirea unui BalUn corespunzator, pentru ca toata linia de alimentare sa devina o uriasa antena verticala ce capteaza zgomot. Razvan. |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2017-01-19 14:28:43 (ora Romaniei)
| |
@YO9IRF: explicatii minunate, Razvan. Sunt lucruri fundamentale care trebuiesc cunoscute de toti radioamatorii la inceput de drum si nu numai. As mentiona doar ca in materie de antene nu prea exista lucruri ideale, in cel mai bun caz, optime. Trebuie facute multe compromisuri din motive de spatiu, amplasare specifica, vecini, buget. Cu cat intelegem mai bine ponderea fiecarui parametru electric si de radiatie in performanta globala a antenei, cu atat mai mult putem face compromisul cel mai optim, cel cu capra si cu...conopida, hi. Exista antene foarte simple cu randament electric si de radiatie super mediocru, exista si solutii temporare si solutii de avarie, de obicei precare dar necesare: esentialul este sa nu le transformam intr-un modus vivendi permanent.
Pentru a construi si instala antene de unde scurte cu performante rezonabile, locatia impreuna cu bugetul la dispozitie sunt factori esentiali dar deloc suficienti. Daca nu avem si o baza minima de cunostinte despre cum functioneaza in realitate antenele si cum se face propagarea ionosferica, va fi foarte greu sa luam hotarari intelepte. Nu e nevoie sa fim electronisti, electrotehnisti,fizicieni sau guru in materie de calculatoare: trebuie insa sa ne documentam si sa invatam tot timpul cate ceva pentru ca domeniul antenelor este extrem de vast.
Acum exista surse de documentare din belsug, timp liber sa avem dar si capacitate de filtrare. Filtrarea informatiilor este extrem de importanta deoarece astazi, democratia inerenta a internetului permite acumularea si proliferarea libera a unor mari cantitati de informatii trunchiate, lipsite de utilitate si deseori chiar aberante dpdv tehnic. Ele provin din lipsa de auto-cenzura a diversilor vraci-radio care propaga cu incapatanare diverse legende urbane perimate, promoveaza un empirism exarcebat provenit de multe ori din ignoranta, existenta unor aflatori in treaba si chiar a unor oameni bine intentionati dar cu prea putin discernamant tehnic.
Radioamatorismul este un hobby tehnic multi-disciplinar, are multe nise si fiecare il practica conform dorintelor, posibilitatilor si stachetelor proprii. "Radioamatorul este progresist" - a spus-o de mult cineva intelept. Aceasta nu este o lozinca goala de continut ci o mare necesitate. Consider ca toti ne putem perfectiona considerabil in domeniul destul de vitregit al antenelor si pentru asta nu e nevoie de antene, spatii si investitii gigantice, orice antene oricat de modeste sunt perfectibile in majoritatea cazurilor.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
"Daca antena buna nu e, nimic nu e...."
"Radio Amatorii nu trebuie sa fie profesionisti in radio-electronica, dar nici diletanti"
|
|
Postat de Adrian (yo3hjv) la data de 2017-01-19 21:55:48 (ora Romaniei)
| | | In anii trecuti, acordam atentie marita adaptarii antenei (SWR). In prezent si pentru viitor mi-am propus sa ma concentrez pe eficienta (randament). Cum spunea si Razvan, SWR-ul poate fi rezolvat relativ facil daca antena este eficace. Dar nu acesta este motivul deciziei ci prognozele de propagare care spun ca vine un minim de propagare destul de pronuntat. Este si acesta un factor care influenteaza raspunsul si abordarea antenelor in anii care urmeaza. 73 de Adrian |
|
Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi (yo4bkm) la data de 2017-01-20 13:26:15 (ora Romaniei)
| | | @4X1AD, perfect pe fază! Dar nu știu pe care din ele, mergi cumva pe trifazat? GL & 73! |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2017-01-20 13:44:36 (ora Romaniei)
| | Am citit nu o data materiale scrise de diversi si am auzit nu putini radioamatori care vorbeau de diverse antene cu proprietati miraculoase si care avansau cifre nemaipomenite pentru randament: 80-95%. Cunoscand antenele de care era vorba, am inteles ca se facea confuzie intre randamentul electric (transferul de energie de la bornele emitatorului la bornele antenei) si randamentul de radiatie.
Metoda de a lasa unui antena tuner sarcina adaptarii nu rezolva problema pierderilor, ci doar le transfera intre tuner si antena adaugand si pierderile inerente ale tunerului (cu atat mai mari cu cat mai mari sunt dezadaptarile). Este bine de stiut ca SWR-ul masurat in shack la capatul unui cablu coaxial lung si de calitate nu prea mare, poate fi alterat fata de cel masurata la bornele antenei sau foarte aproape de ea. Astfel ca nu de putine ori un SWR de 1:1.4 in shack poate fi in realitate 1:2.5 langa antena.
Abordarea despre antena care "merge bine, are SWR 1:1", este de mult perimata. Chiar daca transferul de energie intre TX si bornele antenei se face cu un randament mare, nu este suficient. Pentru o evaluare corecta, trebuie sa privim tot traseul de emisie de la borna de iesire la bornele de intrare ale antenei dar si ce se intampla mai departe. Adica si la randamentul cu care energia emisa este transformata si radiata in eter, asa numitul randamentul de radiatie. Dar si acest parametru trebuie interpretat cu atentie, deoarece nu este suficient ca energia sa fie radiata la un randament mare dar fara discernamant. Ma refer la faptul ca energia radiata poate fi risipita in mare parte pe directii neproductive sau chiar paguboase. Este ceea ce se intampla curent la antenele care au un unghi mare de elevatie (unghiul de plecare, Take-off Angle).
Numarul, forma lobilor si unghiul lor de elevatie se pot vedea pe diagrama de radiatie a unei antene, atat in plan vertical cat si orizontal. Orice evaluare de randament global fara a cunoaste modul in care energia este radiata, este superficiala.
De multe ori ma lupt cu opinii de genul "la ce am nevoie de diagrame de radiatie" si trebuie sa dau ca exemplu cazurile de antene multiband. O antena incepe sa radieze corespunzator la o inaltime de jumatate de Lambda dar aceste inaltimi sunt greu de obtinut in benzile inferioare. Pentru o antena monoband este clar care ar fi inaltimea optima dar una multiband antena va avea lobi diferiti ca numar, forma si unghi in functie de banda. Se ajunge la situatii in care pe parte din benzi exista un mare numar de lobi care risipesc parti importante din energia transmis in multe unghiuri neproductive (mari). Diagramele de radiatie si programele de simulare si numai ele, te ajuta sa faci compromisul cel mai convenabil pentru a determina inaltimile cele mai adecvate si nu la intamplare.
La fel se intampla si in plan orizontal unde, din cauza multitudinii de lobi secundari la unele antene obisnuite, apar deseori foarte multe puncte de "nul", zone in care semnalul poate scade de la un punct S (6dB) la chiar 4-5 puncte S (30dB), adica zone extinse in care semnalele sunt foarte slabe. Fara diagrame de radiatie, vom sta mult si bine sa ne miram de ce antena merge atat de ciudat pe unele azimuturi.
Se foloseste mult termenul "puterea efectiv radiata". As sugera ca radioamatorii trebuie sa foloseasca in paralel si termenul "puterea efectiv radiata spre zone de interes". Antene filare gen dipol orizontal, INV Vee, OCF/Windom de toate soiurile si multe alte antene pot radia cu usurinta 60-80% din energie spre Soare sau spre incalzirea norilor (unghiuri de 60-90 de grade); inca 10-15% pe unghiuri bune pentru legaturi NVIS locale sau de medie distanta (EU) si doar restul de cateva procente din energie se duce spre zone DX adevarate.
Termeni ca "antena merge bine, am lucrat toate continentele" sunt inselatori si insuficienti. Fara vreo referinta, este foarte greu sa bazezi evaluarea unei antene pe perceptii puternic subiective si pe baze aleatorii. Se pot face intr-adevar legaturile ocazionale DX in scurte ferestre de propagare buna sau pe baza antenelor foarte bune ale corespondentului. Insa per total, performanta si competitivitatea sunt scazute si foarte greu se strabat pile-up-urile pe entitati rare sau in inghesuiala din concursurile internationale majore. Ca sa apreciem cat mai corect randamentul, antena are nevoie de o anumita consistenta in operare in timp.
Se poate discuta la nesfarsit despre randamentul real al antenelor si aspectele colaterale. O concluzie cred ca este totusi necesara: ponderea cea mai mare in randamentul global al unei antene de radioamator este data de eficacitatea radiatiei pe directiile si unghiurile dorite, nu aiurea. Si nu ma refer la antenele directive si rotative ci si la cele modeste, cele de toate zilele.
Raportul de unde stationare se poate reduce considerabil cu relativa usurinta si in plus este palpabil/masurabil cu instrumente simple. Dar diagramele de radiatie si implicit randamentul de radiatie insa, pot fi determinate exclusiv prin calcule laborioase destul de inaccesibile fara anumite abilitati in domeniul radio electronicii si matematicii sau alternativ, cu ajutorul unui program cat de simplu de simulare/modelare, infinit mai accesibil unei mari parti a radioamatorilor obisnuiti, care nu au profesii din domeniul electronicii sau fizicii. Uneori, aceste programe sunt tratate cu vesnicul "teoria ca teoria..." de catre unii radioamatori, motivul principal fiind ca n-au vazut niciodata in actiune un astfel de program oricat de simplu precum si cantitatea de informatii utile pe care ele sunt capabile sa le furnizeze chiar si pentru cele mai simple antene. Informatii care te ajuta sa imbunatatesti performanta antenelor si sa iei unele decizii chiar si in unele cazuri de locatii dificile. Chiar daca aceste programe nu sunt infailibile, acuratetea lor actuala este arhisuficienta pentru nevoile radioamatorilor, chiar si pentru antene foarte complexe. Aceste programe nu sunt teorii seci sau un moft al perfectionistilor, ci o necesitate din ce in ce mai stringenta deoarece o antena se poate comporta diferit in locatii si configuratii specifice. Spun din ce in ce mai stringenta deoarece ne aflam deja intr-o noua era "glaciara" dpdv al activitatii Soarelui si la astfel de vremuri trebuie antene din ce in ce mai eficace.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
|
|
Postat de COATU CEZAR la data de 2017-01-20 13:45:15 (ora Romaniei)
| | "Teoria ca teoria, dar practica te mananca." Este o veche zicala romaneasca care se aplica si la radiamatori. Prin anii '80,aveam un HM monoband 7 MHZ cu EMF 500. La un cncurs, un bun prieten a zis ca aduce el ceva mai bun, deci a venit cu FT super. dar pe parcursul concursului am constatat ca receptia lui e de proasta calitate in raport cu receptia de la transceiverul cu EMF 500. Concluzia: am dat jos FT--ul si am continuat cu HM.
In anii '90 am pus un liniar cu 2 x GU 50 la acest transceiver. Avea o schema ciudata si cand am prezentat-o unui profesor de electronica, el mi-a zis ca nu merge. L-am aratat in functiune si singura lui remarca a fost ca e prima oara cand vede functionand perfect un dispozitiv care din punct de vedere al teoriei nu ar trebui sa mearga.
Dupa 2011 am folosit o antena GP monoband 14 MHz care ar fi trbuit, fiind construita pe o undita de 6 m, sa aiba un randament prost pentru un HM. Acest lucru nu m-a mpiedicat sa lucrez cu un batran TS 450AT tot ce era in banda (statii din Europa cu 1-1000 W, SUA, JA, XE, HZ, 4X, UA9 SI UA0, CU3, EA8,TF ). Chiar am constatat ca monobandul meu de 14 mergea bine si in 21, 24 si 28 MHz. Cam asta am de spus despre TEORIE SI PRACTICA in radioamatorism. |
|
Postat de Razvan la data de 2017-01-20 16:59:00 (ora Romaniei)
| | | Cand un om nu intelege un lucru, tinde sa si-l explice intr-un fel cat mai simplu, raportandu-l la cunostintele pe care le detine. Cand omul cavernelor a vazut un fulger, a zis ca e cineva mai puternic decat el acolo sus si il pedepseste, doar nu era sa se gandeasca ca norii se polarizeaza si un flux de electroni regleaza diferenta de potential. La fel si cu zicala asta, cand cineva nu intelege teoria, ii trage un "teoria ca teoria, dar practica ne omoara" si pleaca mai departe zambind fericit. N-a invatat nimic, dar si-a explicat ceva pe intelesul lui :). Hai sa nu mai propagam misticism tehnic izvorat dintr-o lipsa de intelegere a fenomenelor combinata cu o lipsa de dorinta a invata. Daca omoara practica pe cineva, ar fi cazul sa se intoarca la teorie si sa o inteleaga. |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2017-01-20 20:05:02 (ora Romaniei)
| | | @YO9IRF: Razvan, e doar un hobby, trebuie sa fim mai toleranti. Cine vrea sa creada in minuni si alchimie e liber s-o faca; cine vrea sa creada in matematica si fizica nu are decat. Nu anula tu prin cateva fraze bine mestesugite truda de multe decenii a promotorilor voodoo-radio si a celebrelor legende urbane atat de apreciate. |
|
Postat de Pavel la data de 2017-01-21 09:59:32 (ora Romaniei)
| | | Depinde ... ! Dacă avem o antenă ce MFJ-ul o cam exclude,ar trebui să vedem ce hibă are în primul rând! Dacă se apropie de limitele acceptate, dar nu atingem perfecțiunea la reflectată asta nu înseamnă că are râie, dacă la recepție și la emisie ”merge de rupe” în plus cine mă oprește să am acolo un final cu tuburi ce nu gâfâie și nu se emoționează din acest motiv..iar până se albăstresc mai e mult! Nu ne-am născut toți cu tranzistori de putere scumpi și sensibili în trusoul dat de statul român și chiar dacă ar fi așa cine mă oprește să am un final de acest tip, chiar fără capac și care luminează feeric micul habitaclu la ore târzii din noapte, unde am fost exilați! Dacă DX-ul este important nu mai contează nici dacă se ard ciorile la gheare și zăpada se topește de-a lungul ”firului întins” , dar chiar dacă am colegi care mă vor combate, repet, depinde de situație și importanța qso-oului.. în orice situație este tentantă a-2-a variantă, mai ales dacă și ai cu ce ! |
|
Postat de Mircea (yo4si) la data de 2017-01-22 16:18:07 (ora Romaniei)
| | | Daca stam sa ne gandim, SWR-ul ne baga in dulcea sclavie a lui 50 de ohmi. Cred ca Morel este printre putinii care ne pot spune povestea celor 50 de ohmi. Cu 75 de ohmi am inteles : Un dipol in semiunda, perfect degajat, are 72 de ohmi in centru. Am aflat de curand si faptul ca mediul inconjurator are impedanta de 300 de ohmi !! Dar cu 50 de ohmi care-i povestea ? O fi din punct de vedere constructiv si comportament electric, un compromis optim ? Oricum ar fi, nu uitati sa conectati antena la emitator. Culmea este ca bunii constructori au prevazut si aceasta situatie. Am facut 248 de qso-uri in HA DX Contest. Cu o aiureala de antena care cica este OCFD. Banda de 10 metri inchisa. 73s ! Mircea = yo4si. |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2017-01-22 18:10:25 (ora Romaniei)
| | @YO4SI: am abordat povestea mai mult sau mai putin romantata a impedantei nominale de 50 Ohm in urma cu cateva luni pe unul din forumurile YO de pe Facebook. Nu are rost sa revin pentru ca exista suficiente explicatii la indemana oricui pe internet. In esenta, valoarea atat de uzuala a impedantei de 50 Ohm provine din timpul WW II cand in laboratoarele RCA se cauta un coaxial cat mai optim pentru radarele aflate la inceput de drum.
Valoarea de 50 Ohm nu este un numar ezoteric misterios ci reprezinta pur si simplu radacina (usor rotunjita) a produsului dintre impedanta de 30 Ohm si cea de 77 Ohm, reprezentand compromisul dintre coaxialul de 30 Ohm (folosit pe criterii de putere suportata) si cel de 77 de Ohm , care (pe atunci) avea pierderile cele mai reduse si se comporta mai bine la semnale mici. Cifrele de mai sus se pot lega si de faptul ca coaxialele din WW II erau facute din tevi de instalatie obisnuite cu dielectric aer, iar calculul impedantei lua in considerare ca pentru conductorul exterior se foloseau standardele de instalatii (pipes) iar pentru conductorul interior dimensiunile erau luate conform AWG (American Wire Gauge): cele doua standarde erau diferite. Evident, valorile impedantelor trebuiau sa impace atat tensiunile de strapungere cat si raportul dintre diametrele conductoarelor.
In contextul intrebarii din sondaj, valoarea impedantei in sine are mai putina insemnatate decat principiul adaptarii optime de impedante de la bornele emitatorului pana la bornele antenei pentru a asigura transferul cat mai eficient al energiei. Putem folosi teoretic linii de transmisie de 25, 30, 50, 52, 70, 75, 90, 300, 450, 600 Ohm etc.etc., daca traseul este adaptat. Prin traseu inteleg toate componentele strabatute de semnal de la mufa TX-ului la bornele antenei: numeroasa conectica mama-tata, cabluri coaxiale de interconectare, comutatoare de antena, SWR-meter, antena tuner, dispozitive T-bias de telealimentare prin coaxial, protectoare de descarcari, linia de transmisie propriu-zisa, splittere, combinere, linii de fazare, balunuri etc... Toate acestea introduc anumite pierderi de insertie si afecteaza mai mult sau mai putin impedanta.
Dar aceasta este exact partea vizibila a aisbergului, perspectiva se schimba in clipa cand introducem in calcule si estimari ale randamentului global si energia transformata si radiata in spatiu de catre antena. Si asa ne intoarcem iar la tema sondajului: cine are ponderea decisiva in performanta globala a antenei ?
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
|
|
Postat de Mircea (yo4si) la data de 2017-01-23 01:16:35 (ora Romaniei)
| | Eficacitatea ! Asa am votat. Si apoi chinuie-te nene sa faci adaptarea. Acum multi zeci de ani in urma nu aveam SWR-metre. In scheme, la iesirea filtrului PI scria doar "Ant". Panglica TV era mana cereasca. Aranjam lungimea ei, ca finalul sa se comporte bine. Si shasiul sa nu "friga". Becul cu neon era un indicator nepretuit. Maxima de iluminare sa coincida cu minimul de curent anodic al finalului. Cele doua GK-71 depaseau cu mult puterea absorbita maxim admisa ! Cand au venit acasa de la echivalentul ANCOM-ului actual ca sa-mi dea aviz pentru clasa 1-a, nu au spus nimic. M-au pus sa emit semnale CW. Televizorului alaturat, e drept, un TESLA OLIVER, nici nu-i clintea imaginea. Si eram tineri. Foarte tineri !
Multumesc Morel pentru intrebarea de sondaj si pentru explicatii ! 73s ! Mircea = yo4si. |
|
