Buna seara,YO3AOE scrie:pe bornele antenei,exista pus un grup rezistiv format din sase rezistoare speciale ne-inductive de cite 3,6KOhmi/20W fiecare legate in paralel,deci o valoare totala rezultanta de 600 de Ohmi/120W,care are rostul ca tocmai prin amortizarea puternica a Q-ul-ui antenei sa uniformizeze s.w.r.-ul, pierderile de putere utila la emisie raminind relativ destul de mici sau oricum nesemnificative.
Despre Diamond BB6W si problema asta s-a mai discutat, dar pana acum s-au facut doar unele presupuneri. M-am gandit ca cele pe care le voi mentiona mai jos, ar putea fi utile si altora care inca mai cred ca folosind 6.5m de sarma si un autotransformator suntat de un resou (fie el si nereactiv!) ar putea spera sa opereze normal in benzile de radioamatori...
Ca sa demontez acest mit, solutia cea mai rapida a fost o simulare LTSpice a ansamblului respectiv, ce se poate vedea in imaginea de mai jos. Varianta A reprezinta generatorul de semnal (emitatorul) avand rezistenta interna de 50Ω, transformatorul 6:1 (raport in impedanta) si antena, simbolizata de sarcina RS1 = 600Ω. In varianta B, apare rezistorul R1=600Ω, pe care il voi denumi in continuare "resou" (veti vedea in continuare de ce).
Antena, conectata in derivatie cu R1, ofera o sarcina ideala de 300Ω transformatorului, in asa fel incat in partea dinspre intrare, sa poata aparea aprox. 50Ω, adica exact valoarea raportului de transformare (1:6).
NOTA: daca pentru incepatori, relatia dintre numarul de spire si raportul de transformare nu este foarte clara, aceasta este (N1/N2)^2 = L1/L2, de unde rezulta, spre exemplu, ca L2 = (N2/N1)^2*L1. Expresia se deduce din proprietatea de baza a transformatorului (raportul tensiunilor (in gol) e proportional cu raportul numarului de spire): U1/U2 = N1/N2 . Se mai tine cont de faptul ca U=I*X, X=ω*L (reactanta inductiva) si ca L = N^2*AL, unde AL=inductanta specifica a miezului magnetic.
Am folosit intentionat valoarea de 600 ohmi pentru impedanta antenei, presupunand astfel ca e pur rezistiva, in scopul simplificarii demonstratiei. In realitate, la baza firului care compune antena BB6W, va fi o impedanta complexa sub forma R+jX.
In imaginea de mai jos se pot vedea graficele raportului de unde stationare VSWR=(1+|Γ|)/
(1-|Γ|), Return Loss-ului ( RL [dB] = 20 * log(|Γ|) ), ale modulului impedantei de intrare |Z| si puterii disipate pe sarcina de iesire ANT. |Γ| e calculat cu formula (Zin-Z0)/(Zin+Z0).
Trasele de culoare galben-mustar corespund schemei A, iar cele de culoare verde deschis, se refera la schema B (cea in care apare si "resoul" de 600Ω ).
Din studierea graficelor, se pot observa usor urmatoarele:
- impedanta de intrare a circuitului A este departe de 50Ω; acest lucru e normal, daca presupunem ca antena are 600Ω, rezulta 600:6= aprox. 100Ω - valoare spre care se vede ca tinde graficul galben-mustar; de asemenea, RL-ul e prea mic (-6 ... -10dB) si VSWR-ul e prea mare (>2).
- in cazul schemei B, impedanta de intrare ajunge in jurul a 50Ω (adica o conditie ideala ilustrata de trasa verde), in timp ce RL-ul se adanceste (-10 ... -14dB cu maxim in jurul a -22dB) si VSWR-ul scade simtitor (1.2 pana la 1.8).
- cu toate acestea, privind graficul puterii, se vede clar ca la montajul in care apare "resoul" R1 (trasa verde), puterea scade semnificativ (la aproximativ 50% din valoarea data de trasa galbena).
Iata deci, izvorul unei pierderi "destul de mici sau oricum, nesemnificative" de putere.
Cred ca nu mai e nevoie de nici un fel de altfel de explicatii.
Desigur, puteti spune ca intri cu 100W si iesi cu 50W (in cel mai bun caz). Ei si? Cat inseamna asta? -3dB? OK, un grad S = 6dB si urechea e cel mai bun judecator. De acord cu dvs., dar oare nu-i pacat de munca emitatorului? Ca sa nu mai discutam ca in cazul unei antene scurtate in asa hal, randamentul in benzile inferioare va fi crunt. Iar in rest, cum o da ... propagarea si impedanta complexa de la baza antenei, care se va regasi in realitate!
Q.E.D. !
73 de Cezar, YO3FHM