Probleme de pamintare

Antene HF/VHF/UHF/SHF, piloni, analiza, proiectare, constructie, impamantare, feederi...
YO3AOE
Mesaje: 966
Membru din: Joi Sep 11, 2014 9:23 am
Contact:

Probleme de pamintare

Mesajde YO3AOE » Joi Mar 26, 2015 7:48 am

Fac parte din grupul celor care cred cu tarie ca: "orice pamintare,oricit de modesta,este mai buna decit nici o pamintare".Din pacate,conditiile locative restrictive-lipsa de curte-nu imi permit mai mult decit un pilon-teava metalica din cupru-infipt in pamint,chiar pe linga gard, intr-o fisie foarte ingusta de sol liber.Initial am incercat varianta simpla si economica cu tevile de tur-retur de la calorifer,dar datorita vechimii instalatiei de incalzire centralizata-in sensul ruginirii si pietrificarii imbinarilor-nu am obtinut nici un rezultat "palpabil"-hi!.In mai multe dati si din mai multe pozitii am incercat sa introduc prin batere in sol acea teava din cupru ascutita la virf mai sus mentionata,evident dupa ce am udat din belsug locul faptei-hi!,dar diverse ramasite de materiale de constructie-pietre,frinturi de caramizi,etc.-ramase de pe vremuri in sol nu mi-au permis operatia respectiva.Singura solutie ramasa ar fi sa forez in sol o gaura initiala de lungimea si grosimea tevii respective,ca sa fiu sigur ca o voi putea total introduce in locas,dar pentru asta asi avea nevoie de un burghiu-sfredel pentru sol de cel putin 1m lungime si de circa 23-25mm grosime.Intrebarea mea este unde asi putea gasi de cumparat asa ceva,fiindca pe site-uri-le de specialitate diametrele sint cu mult mai mari,fiind destinate gaurilor pentru piloni-stilpi de gard.73!,Nelu-YO3AOE

Avatar utilizator
YO4BKM
Mesaje: 739
Membru din: Dum Iun 20, 2010 8:40 pm
Contact:

Re: Probleme de pamintare

Mesajde YO4BKM » Joi Mar 26, 2015 11:59 am

Nu este nevoie de un burghiu în adevăratul înţeles al cuvântului. Este suficient o bucată de burghiu la diametrul respectiv, la care se sudează o coadă din fier beton cu un diametru mai mic. Eu am folosit aşa ceva pentru găuri lungi de cca 800 mm în zidărie din cărămidă şi am folosit ambele tipuri de burghie, şi din oţel de scule şi armat cu plăcuţă dură (zisă şi Widia), ambele au fost bune, cu condiţia să nu am prea multe găuri de dat deosrece burghiul din oţel se toceşte pe parcursul unei găuri, cel cu plăcuţă dură nu merge bine decât dacă are şi mişcare percutantă. Burghiul din oţel l-am folosit şi în sol, pentru pământare. Am făcut mai multe, le am şi acum la ţară unde ajung peste 2 săptămâni şi le pot pune câte o poză. Pentru coadă am folosit fier beton striat (se vinde în bare, nu în colaci) deoarece este destul de rectiliniu şi de rigid. Sudarea la burghiu am făcut-o de coada acestora, strunjită la diametrul tijei din oţel beton apoi teşită circular la polizor cca 3 mm pentru a se umple bine cu sudură. De obicei coada burghielor este din oţel de construcţie sudată de partea din oţel de scule dar, chiar dacă este din oţel de scule, coada nu este călită şi se poate suda. La sudare, pe care am făcut-o cu mâna mea, am aşezat burghiul în V-ul unui cornier iar tija din oţel beton am fixat-o în continuarea ei pe nişte pene care să o centreze "din ochi". Le-am apăsat pe fiecare cu câte o greutate de câteva kg şi le-am sudat în cel mai obişnuit mod cu putinţă, "aftuire" în două puncte, apoi sudare completă. La 900 rot/min cât avea maşina de găurit nu se simţea nicio bătaie. Mai mult, dacă vârful burghiului este fixat în materialul care se găureşte, rotirea este lină. La găurirea adâncă este nevoie de scos burghiul de mai multe ori (cam de 15-20 de ori pe 1 m), în mişcare (altfel se blochează), pentru a scoate afară materialul detaşat. Foarte avantajos este să se facă, pe lungimea burghiului, o polizare uşor conică, din mână (cca 2-3mm/100mm), care să reducă treptat diametrul său de la vârf spre coadă, pentru a evita blocări, mai ales în soluri argiloase şi umede. Eu le-am făcut singur pe toate deoarece operaţiile fac parte din meseria mea de bază, dar se pot face uşor la orice atelier mecanic înzestrat cu un strung oricât de primitiv, polizor şi aparat de sudură electrică, în maxim o oră este gata totul. GL & 73!
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!

YO3AOE
Mesaje: 966
Membru din: Joi Sep 11, 2014 9:23 am
Contact:

Re: Probleme de pamintare

Mesajde YO3AOE » Joi Mar 26, 2015 12:31 pm

Da,multumesc!,buna idee,nu credeam ca ar merge pe lungimi atit de mari,dar daca s-a facut si a dat rezultate,cu atit mai bine.Nu am un burghiu asa de gros,trebuie sa-l cumpar de undeva, asa ca daca tot trebuie sa-l cumpar,m-ar interesa ce material de burghiu ar fi mai bun,in ideea ca la bormasina mea-desi este puternica-nu am percutie.Cu stima si 73!,Nelu-YO3AOE

Avatar utilizator
YO4BKM
Mesaje: 739
Membru din: Dum Iun 20, 2010 8:40 pm
Contact:

Re: Probleme de pamintare

Mesajde YO4BKM » Joi Mar 26, 2015 1:29 pm

Dacă este prea scump un burghiu din oţel de scule sau este greu de găsit la acest diametru, este la fel de bun un burghiu cunoscut şi sub numele de "sfredel" sau "draibor" folosit de dulgheri când dau găuri în grinzile de lemn la construcţia de case. Dacă unui astfel de burghiu i se ataşează o coadă de lungimea necesară, prevăzută cu un T la capătul de sus, merge şi antrenat manual, forţa omului poate învinge săparea în pământ până la diametre de cca 200-250 mm, cu condiţia să existe loc pentru învârtirea T-ului care are raza cam de 5---10 ori mai mare ca diametrul burghiului, funcţie de sol. Când mi-am construit stâlpii de care am scris chiar la acesată rubrică, am săpat manual găurile folosind un burghiu HM cu diametrul de 180 mm (o fâşie de tablă groasă de 2 mm înfăşurată şi sudată elicoidal pe o ţeavă de 1"). O gaură adâncă de 1 m a fost gata cam într-o jumătate de oră, mai greu a fost pe primii 150-200 mm până am trecut de zona cu pietre. Puţuri forate manual cu burghie de 200-220 mm, care au cozi ataşabile cu nişte mufe specifice (precum RAC-ul cu care se porneau motoarele vehiculelor la manivelă, dar mai complicate puţin) se sapă cu 2 persoane la adâncimi de 10---15 m în maxim 4 zile, am la ţară vreo 4 vecini care şi-au făcut aşa ceva în ultimii ani. 73!
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!

YO3AOE
Mesaje: 966
Membru din: Joi Sep 11, 2014 9:23 am
Contact:

Re: Probleme de pamintare

Mesajde YO3AOE » Joi Mar 26, 2015 5:26 pm

Da,am inteles ideile,si eu ma gindeam la ceva de gen sfredel,dar am rascolit fierataniile mele-hi!,si am gasit un burghiu bun de tip vechi de 19mm diametru cu coada redusa-strunjita la 9mm,teava de cupru pentru pamintare are 18mm,asa ca cred ca ar fi tocmai bun,trebuie doar sa-l prelungesc cu o tija lunga cilindrica de 13mm,atita prinde maximum mandrina bormasinii mele mari.Pentru o centrare cit mai buna,ma gindesc ca inainte de sudura,sa dau intr-un capat al tijei de prelungire o gaura perfect concentrica de 9mm,in care sa intre coada strunjita a burghiului,dupa care sudura, ideal ar fi alamire,dar cred ca ar merge si electrica,ar fi mai simplu si mai ieftin-hi!. Tronsonul de teava din cupru pentru pamintare este din cupru tare,ne-acoperit in nici un fel,ar fi indicata o acoperire anume?.Intreb fiindca din experienta de viata am constatat ca cuprul ne-acoperit-ne-protejat-in special in prezenta umiditatii-se oxideaza destul de pronuntat,in general apare o sare alba-verzuie,care pare a fi sulfat de cupru,cam la fel cum aparea pe vechile borne ale bateriilor de acumulatoare auto.Cu multumiri!,cu stima si 73!,Nelu-YO3AOE

Avatar utilizator
YO4BKM
Mesaje: 739
Membru din: Dum Iun 20, 2010 8:40 pm
Contact:

Re: Probleme de pamintare

Mesajde YO4BKM » Joi Mar 26, 2015 6:38 pm

Cuprul a fost mult timp folosit pentru confecţionarea de cuie pentru ambarcaţiunile din lemn, chiar dacă navigau pe ape sărate. Aliaje de cupru au fost - şi mai sunt folosite - pentru obiecte care vin în contact cu umezeala, mai ales salină. Sărurile sau oxizii care apare pe piesele de cupru, culoarea verde este o caracteristică a cuprului, este aderentă şi nu avansează în profunzime, spre dosebire de sarea de pe bornele de plumb, d culoare albă, care consumă din plumbul care o crează şi o înfloreşte. Toate relicvele arheologice găsite pe fundul mărilor, făcute din cupru, sţau păstrat mai bine decât cele din fier, cu excepţia aurului sau argintului.
Eu am lăsat un spaţiu mai mare între ţeavă şi peretele găurii (am folosit ţeavă mai subţire, nu-mi amintesc diametrul, era în jur de 14 mm, gaura a fost de 30 de mm) şi în acest spaţiu, dar şi pe interiorul ţevii am turnat pulbere de mangal (am pisat cărbuni din sacii cu cărbune pentru grătar) amestecată cu sare de bucătărie în proporţii egale. Am îndesat bine amestecul cu o bară din fier beton cu care băteam până se tasa, mai puneam ceva amestec, iar băteam să îndes. Ultimii 50---60 mm i-am umplut cu pâmânt negru, din grădină, să fie permeabil la apă. Din când în când, mai ales când nu plouă, torn apă din belşug. Ţeava iese cam 400 mm din pământ şi o umplu cu apă până sus, este de ajuns pentru câteva săptămâni de secetă.
Acum cca 60 de ani, când eram copil şi mă jucam la ţară cu un receptor cu galenă aveam pământul făcut dintr-o tingire din cupru băgată într-o groapă, umplută cu amestec de sare şi cărbune (din sobă), amestecul umplea şi spaţiul din jurul tingirii, apoi am acoperit cu pământ şi mergea excelent, prindeam în căşti programul 1 la radio de se auzea comod în cameră. Acum, o tingire din cupru mă costă cât un tub de putere iar foile din cupru nu s evând pe bucăţele ci la bucată mare, prea scumpă. 73!
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!

YO6OMD
Mesaje: 88
Membru din: Sâm Iun 19, 2010 8:24 am
Contact:

Re: Probleme de pamintare

Mesajde YO6OMD » Joi Mar 26, 2015 6:54 pm

Singura solutie ramasa ar fi
tot la lopata! :mrgreen:
Se poate folosi un tarnacop si o lopata pentru saparea unui sant de 1-1,5m adancime care sa permita degajarea solului de tot felul de resturi ramase de la constructie si pregatirea materialelor pentru realizarea unei prize de pamant cum scrie la carte.
Daca spatiul are o lungime de cativa metri este excelent, la suprafata se poate planta un strat de flori sau iarba care sa mentina umiditatea in sol si sa incante ochii vecinilor.
Pentru priza de pamant se gasesc tarusi din teava zincata care se pot fixa prin batere cu un baros.
Iar daca spatiul permite se pot monta 3-5 tarusi conectati cu platbanda zincata (preferabil sudata).
Asa se poate obtine o priza de pamant cu o rezistenta mult mai mica decat la utilizarea doar a unui tarus, fie el si de cupru.
Se prefera teava zincata deoarece are o rezistenta mai buna in timp fata de una din cupru, care se corodeaza mai rapid si trebuie schimbata mai des.Dar daca odata la 3-5ani doresti sa mai faci sport cu lopata si sa refaci priza de pamant atunci este ok si de cupru.
Asta daca nu este "reciclata" inainte.
Pentru detalii de montaj si o realizare practica ia legatura cu cei de la SRR, parca era si un videoclip cu realizarea unei prize de pamant.
Toate materialele pentru realizarea unei prize de pamant se gasesc la magazinele cu materiale de constructii sau la cei cu materiale pentru instalatii electrice.
De la priza de pamant trebuie conectat un cablu de minim 16mm2 pana in shack, unde se monteaza pe perete cu 2 suporturi izolatoare o bucata de platbanda de cupru de 5mm grosime si 20-50cm lungime care devine punctul central de pamantare si unde se conecteaza toate cablurile de masa ale aparatelor.Se folosesc papuci electrici pentru cablurile electrice care se prind cu suruburi de 6mm sau 8mm(dar pentru 16mm2 sau 25mm2 este suficient de 6mm).

Revenind la solutia cu teava de cupru.
Pentru masinile de gaurit cu percutie exista sistemul SDS care utilizeaza burghie de 50-80cm lungime si diferite diametre pentru beton, caramida si care sunt cu 2-3-4 taisuri cu vidia.
Poti gasi pe cineva care lucreaza in constructii, aer conditionat sau instalatii electrice care sa aiba o masina de gaurit si burghie si sa realizeze lucrarea pentru o suma la intelegere.
Asa poti realiza si traseul si gaurile de trecere din casa pana la priza de pamant.
De recomandat si utilizarea unui canal de cablu (plastic sau preferabil metalic) pentru traseul cablului de pamantare si fixarea lui incat sa nu fie prea vizibil si sa nu deranjeze la o eventuala izolare termica viitoare a peretilor.
Dar daca solul este plin de pietre, resturi de caramizi si altele asemenea, sunt sanse mici sa se obtina o priza de pamant decenta.

Mai multe detalii poti obtine prin mall-urile gen Practiker,Dedeman si care mai sunt pe acolo.

YO3AOE
Mesaje: 966
Membru din: Joi Sep 11, 2014 9:23 am
Contact:

Re: Probleme de pamintare

Mesajde YO3AOE » Joi Mar 26, 2015 9:30 pm

Multam! pentru complectari,din fericire sint de profesie electronist,plus ca toata perioada de servici am lucrat la montarea,reglarea,intretinerea si mai ales depanarea aparaturii medicale electronice de genul electrocardiografelor,electroencefalografelor,audiometrelor si altor citeva zeci de tipuri de asemenea aparatura,care-cel putin unele dintre ele-nici nu puteau functiona fara o priza de pamintare,cu mult mai buna-in sensul de cu mult mai pretentioasa-decit cele normale-de exemplu-de la masinile unelte din fabrici si uzine,asa ca sint si eu foarte in tema cu tema-hi!,doar ca situatia locativa nu-mi permite realizarea unei prize de pamint ca la carte.Cladirea in care locuim nu are nici un fel de curte,ci doar niste spatii de acces foarte inguste de jur imprejur,care majoritatea sint solid betonate,doar pe partea ferestrelor noastre de la demisol am un mic briu de sol liber la baza gardului cu vecinii,atit de ingust incit nici nu pot folosi un sfredel cu minerul in "T",fiindca minerul s-ar lovi si impiedica in gard-hi!,asa ca sint obligat sa folosesc o bormasina electrica mare-puternica pentru a sfredeli gaura pentru teava.Asta este situatia,trebuie sa ma adaptez conditiilor si sa fac doar ce este omeneste posibil.O varianta imbunatatita ar putea fi doua sau chiar mai multe-cu cit mai multe,cu atit mai bine-hi!-asemenea tevi batute distantat si apoi unite intre ele cu plat-banda,dar deocamdata nu am material suficient,oricum se pot pune si ulterior,insirate de-a lungul gardului.Locuind la demisol, distanta de la priza de pamintare pina in locuinta la grupul de aparatura este foarte mica,circa trei-patru metri,iar cablul folosit este litat si gros aproape cit degetul mic de la mina-hi!,deci are o sectiune suficienta.Burghiu am gasit,acum sa vad unde gasesc o tija cilindrica de fier-otel moale sau alama de 12-13mm diametru,ca sa sudez burghiul la ea.Oricum,multam! inca o data pentru sprijin,toate cele bune si 73! de la Nelu-YO3AOE

YO6OMD
Mesaje: 88
Membru din: Sâm Iun 19, 2010 8:24 am
Contact:

Re: Probleme de pamintare

Mesajde YO6OMD » Vin Mar 27, 2015 3:33 pm

Unde exista dorinta, intotdeauna se gaseste o cale!

Era mai practic daca in primul post din topic era o descriere detaliata a conditiilor unde se doreste instalarea prizei de pamant.
Daca solul este plin de resturi de materiale de constructii este de dorit ca acestea sa fie scoase si locul pregatit cu materilele necesare pentru o buna priza de pamant.
Cel mai simplu si practic este sa cumperi uun tarus de teava galvanizata care are un varf ascutit si un capat care permite lovirea cu un baros.Nu trebuie decat sa gasesti locul si prin batere sa-l fixezi in sol si sa conectezi cablul de pamantare de la echipament.
Pentru o priza de pamant mai elaborata, poti utiliza un pikamer sa decupezi in beton un sant, sa excavezi solul de sub placa sparta si sa betonezi la loc dupa ce ai terminat de montat priza de pamant.
Gandind putin iesit din tipare, ce te impiedica sa realizezi priza de pamant sub podeaua pivnitei?
Daca locuiesti la demisol si nu exista pivnita, adica podeaua locuintei este direct pe sol, poti alege sa decupezi o bucata din podea si sa montezi priza de pamant dua care sa acoperi lucrarea.
Cu ocazia asta poti monta si o izolatie termica din polistiren extrudat de 10cm grosime peste care sa torni o sapa subtire de pana la 1cm de beton, peste care sa montezi podeaua(parchet,parchet melaminat, etc).
Sau daca peretele camerei este cu 1-1,5m sub nivelul solului, ce te impiedica sa gauresti peretele in partea de jos si sa montezi tarusul de la priza de pamant pe orizontala?Doar trebuie sa ai grija la izolarea peretelui pe exterior.In ziua de azi exista atatea solutii de hidroizolatii incat nu pune nici o problema efectuarea unei lucrari.
Sau de ce nu?Poti incerca si realizarea prizei de pamant in vecini daca au o bucata de sol care se poate preta la asa ceva.Daca mai plantezi si flori sau un copac, o sa fie incantati.

Ramane sa analizezi variantele si sa gasesti modalitatea cea mai practica pentru a realiza o priza de pamant cat mai buna.Spor la realizare!

YO3AOE
Mesaje: 966
Membru din: Joi Sep 11, 2014 9:23 am
Contact:

Re: Probleme de pamintare

Mesajde YO3AOE » Vin Mar 27, 2015 8:34 pm

Multumesc! pentru idei,dar majoritatea lor imi sint in-abordabile,din urmatoarele motive intemeiate: locuinta nu este proprietate particulara,este cu chirie la stat,asa ca nu-mi pot permite prea multe fantezii constructive-hi!,fiindca asi intra in conflict acut ce regulamentul chiriasului la stat,care de altfel este destul de sever,date fiind antecedentele unor "buni" chiriasi-hi!.Un alt motiv restrictiv este ca vecinii sint niste oameni ursuzi,ca sa nu spun-scriu chiar obtuzi,de moda veche si dificili,in sensul ca nu inteleg sau nu vor sa inteleaga natura acestei activitati care este radioamatorismul.Dupa si din multele variante analizate,cea la care am ajuns si la care m-am hotarit definitiv si irevocabil-hi!,este plantarea distantata de-a lungul si la baza gardului cu vecinii a trei tronsoane de teava din cupru tare-pe care le am deja-de 1,2m lungime si 18mm diametru,total ingropate pentru a nu se vedea teava fiindca este foarte tentanta pentru unii reprezentanti ai nationalitatii inlocuitoare-hi!,am patit-o o data, sper sa nu se mai repete,unite intre ele putin sub nivelul solului cu un conductor gros din cupru litat si izolat special de/pentru pamintari,iar de la cel median se va intra in locuinta catre aparatura.Cam asta ar fi,acum sint in cautarea unei bare-tije cilindrice perfect drepte din fier-otel moale sau alama cu lungimea de 1,1m si cu diametrul de 12-maxim 13mm-atita poate prinde mandrina bormasinii mele mari Bosch,pe care s-o sudez in continuarea burghiului de 19mm pe care l-am gasit printre fierataniile mele mai vechi,iata ca mai sint si ele bune la ceva-hi!.Bine,atunci multam! pentru sprijin si sfaturi,mi-au prins bine!.Toate cele bune si 73! de la Nelu-YO3AOE


Înapoi la “Antene”

Cine este conectat

Utilizatori care navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator