Comunicatiile la distanta pe alte planete

Discutii de larg interes, preferabil din domeniul ham radio...
Avatar utilizator
YO4BKM
Mesaje: 908
Membru din: Dum Iun 20, 2010 8:40 pm
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde YO4BKM » Mie Apr 14, 2021 7:45 pm

YO2CFS, excelenta analiza! Exact asta m-a interesat de la bun inceput, raza redusa a Lunii si lipsa ionosferei reduce orizontul la valorile pe care le-ai aratat. Iar un balon nu ar putea fi folosit nici macar sa ridice o antena, cu atat mai putin sa semnalizeze o avarie. Posibil sa apara ceva efecte de creasta, functie de lungimea de unda, dar asta va rezolva situatii locale, nu de ansamblu.
Studiul intocmit in 1964 penru uzul JPL (Jet Propulsion Laboratory) semnalat de YO3ITI si despre care am mai vorbit, a fost intocmit de principalul centru guvernamental al SUA numit THE NATIONAL BUREAU OF STANDARDS (NBS) care asigura aplicarea maximala a științelor fizice și inginerești pentru progresul tehnologiei în industrie și comerț, in cazul de fata prin "Grupul NBS" care a colaborat cu laboratoarele de astrofizica de la Universitatea din Colorado. Cred ca acoperirea in studiu a domeniului de frecventa de la 1 kHz la 10 MHz a avut in vedere folosirea lungimilor de unda mari si foarte mari (unde lungi) care produc efecte de difracţie pe suprafaţa sferică a Lunii, "lipindu-se" de aceasta. Cu un secol in urma, cand nu se stia de existenta ionosferei, se foloseau frecvente pana la 1 MHz tocmai pentru ca lungimile de unda de ordinul kilometrilor produc astfel de efecte pe suprafata Pamantului. Este cunoscuta alocarea frecventelor peste 1 MHz pentru "joaca" radioamatorilor care au descoperit undele scurte si avantajele lor.
Stiu ca difractia undelor este dependenta de proprietatile electrice ale solului, despre care in 1964 nu se stia mai nimic. Se stia atunci ca Luna nu este transparenta pentru undele radio (ar fi fost bine, deoarece undele ar fi putut traversa Luna luand-o pe "scurtatura") deoarece undele radio se reflecta de Luna (o stim si noi prea bine) iar Luna formeaza un ecran intre Pamant si o statie radio aflata pe fata opusa Pamantului. Din anii '70 se stie compozitia solului in cele cateva zone din care s-au adus mostre, se stie ca pe o anumita adancime este uscat, dar cum si ce confera caracteristicile de ecranare nu am gasit nicaieri. Ar mai fi o posibilitate: solul uscat pe o adancime destul de mare (cred eu) permite amplasarea antenelor direct pe sol, studiul aratat mai sus face precizarea ca are in vedere "antenele joase". Posibil ca si orizontul radio sa fie mult mai departe daca undele pot traversa o buna grosime din sol iar suprafata sferica care determina orizontul sa fie cu mult sub suprafata reala; daca aceasta grosime ar fi de cateva sute de metri (in raport cu cei 1738 km cat are raza Lunii) efectul ar fi destul de important pentru undele ultrascurte la care antena se poate purta comod pe echipament, aflandu-se la o inaltime de sute de metri fata de suprafata care produce difractiile.
Am crezut ca exista interesati de problema si sa incercam o disecare a ei pe baza experientei fiecaruia, nu am fi avut decat de invatat. Dar este curios ca printre noi, care avem ceva idee despre radiocomunicatii si despre modurile de propagare, sa existe unii care numara vagoanele de bani cheltuiti pe nimic sau deplang alegerea decanilor pe alte meridiane, probleme pur radioamatoricesti.
73!
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!

Avatar utilizator
YO4BKM
Mesaje: 908
Membru din: Dum Iun 20, 2010 8:40 pm
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde YO4BKM » Joi Apr 15, 2021 12:24 pm

Atasez o schema de calcul a orizontului radio pe suprafata Pamantului (figura din stanga) cu doua relatii, una care calculeaza distanta pe suprafata, alta in linie dreapta. In literatura noastra se foloseste formula de calcul a distantei in linie dreapta, este mai simpla iar raza pamantului este destul de mare ca diferentele sa nu fie importante. In schimb, pe Luna orizontul radio masurat pe suprafata este sensibil mai mic decat cel in linie dreapta (intre "varfurile" antenelor) si are valorile pe care le-a gasit si YO2CFS. Pentru cine doreste sa foloseasca formulele atasate atrag atentia ca functiile arccos trebuie sa intoarca rezultatul in radiani.
In figura din dreapta prezint o ipoteza in care consider ca, in jurul unui nucleu care are proprietati capabile sa influenteze undele radio prin ecranare si reflexie, se afla un strat destul de gros si neutru d.p.d.v. radioelectric. In acest caz inaltimea antenei fata de nucleu devine mult mai mare iar raza din formule se micsoreaza nesemnificativ. Sunt convins ca se cunosc destule despre acest strat.
In privinta satelitilor de radiocomunicatii problema este mai complicata, satelitii trebuie sa orbiteze la inaltime destul de mica pentru a nu fi perturbati de Pamant, deci nu vor fi stationari si vor fi numar mare, se vor deplasa destul de repede, vor fi greu de urmarit deci antenele trebuie sa aibe unghiuri mari de radiatie, care necesita putere mai mare la emisie.
73!
Fişiere ataşate
Fig 1.png
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!

yo3hjv
Mesaje: 757
Membru din: Lun Iun 21, 2010 10:12 pm
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde yo3hjv » Joi Apr 15, 2021 1:26 pm

YO4BKM scrie:In privinta satelitilor de radiocomunicatii problema este mai complicata, satelitii trebuie sa orbiteze la inaltime destul de mica pentru a nu fi perturbati de Pamant, deci nu vor fi stationari si vor fi numar mare, se vor deplasa destul de repede, vor fi greu de urmarit deci antenele trebuie sa aibe unghiuri mari de radiatie, care necesita putere mai mare la emisie.
73!

Utilizarea satelitilor (microsateliti si nanosateliti) nu este chiar atat de dificila intrucat tehnologia este destul de bine cunoscuta si stapanita la nivelul Pamantului; amintesc aici de reteaua Iridium, Globalstar, constelatia GPS si recentul Starlink, toate bazate pe sateliti LEO.
Terminalul aflat la sol nu "urmareste" satelitii, ei fac "handover" in mod similar cu telefonia celulara; e ca si cum s-ar misca turnurile si terminalul e fix in pozitie. Din punct de vedere RF, situatia este similara.
Orbita joasa a Lunii e chiar joasa astfel ca problemele legate de unghiurile antenelor nu mai sunt atat de critice, puterile de emisie se reduc si ele corespunzator atat datorita distantei la orbita dar si lipsei atenuarii, deci, de ce nu ar fi aceasta o solutie? Mai ales ca, la ora actuala comunicatiile de voce reprezinta o banda relativ ingusta, fezabila pentru miniaturizare.
Deja nu mai e cazul de pus in ecuatie sisteme fixe amplasate la sol. E posibil ca dimensiunile si masa acestora sa fie mult peste ce ar ocupa un sistem de nanosateliti.
Un alt avantaj este ca nu se mai cheltuie energie pentru aducerea pe sol (ma rog, suprafata Lunii) si nu se mai cheltuie alte resurse pentru constructie. Sunt lansate direct de pe modulul orbital, daca se va volosi ceva similar.
Cat despre influenta gravitationala a Pamantului asupra nanosatelitilor, nu sunt specialist in calcularea ei insa intuitia imi spune ca este suficient de redusa incat sa fie neglijabila.
Pagina mea: http://yo3hjv.blogspot.com/
Societatea Romana a Radioamatorilor

yo3hjv
Mesaje: 757
Membru din: Lun Iun 21, 2010 10:12 pm
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde yo3hjv » Joi Apr 15, 2021 1:30 pm

yo3hjv scrie:
YO4BKM scrie:In privinta satelitilor de radiocomunicatii problema este mai complicata, satelitii trebuie sa orbiteze la inaltime destul de mica pentru a nu fi perturbati de Pamant, deci nu vor fi stationari si vor fi numar mare, se vor deplasa destul de repede, vor fi greu de urmarit deci antenele trebuie sa aibe unghiuri mari de radiatie, care necesita putere mai mare la emisie.
73!

Utilizarea satelitilor (microsateliti si nanosateliti) nu este chiar atat de dificila intrucat tehnologia este destul de bine cunoscuta si stapanita la nivelul Pamantului; amintesc aici de reteaua Iridium, Globalstar, constelatia GPS si recentul Starlink, toate bazate pe sateliti LEO.
Terminalul aflat la sol nu "urmareste" satelitii, ei fac "handover" in mod similar cu telefonia celulara; e ca si cum s-ar misca turnurile si terminalul e fix in pozitie. Din punct de vedere RF, situatia este similara cel putin in cazul primelor doua retele. In ceea ce priveste Starlink, acolo sunt alte cerinte de banda si lucrurile sunt nitel diferite dar este implementat si niscaiva beam-forming.
Orbita joasa a Lunii e chiar joasa astfel ca problemele legate de unghiurile antenelor nu mai sunt atat de critice, puterile de emisie se reduc si ele corespunzator atat datorita distantei la orbita dar si lipsei atenuarii, deci, de ce nu ar fi aceasta o solutie? Mai ales ca, la ora actuala comunicatiile de voce reprezinta o banda relativ ingusta, fezabila pentru miniaturizare.
Deja nu mai e cazul de pus in ecuatie sisteme fixe amplasate la sol. E posibil ca dimensiunile si masa acestora sa fie mult peste ce ar ocupa un sistem de nanosateliti.
Un alt avantaj este ca nu se mai cheltuie energie pentru aducerea pe sol (ma rog, suprafata Lunii) si nu se mai cheltuie alte resurse pentru constructie. Sunt lansate direct de pe modulul orbital, daca se va volosi ceva similar.
Cat despre influenta gravitationala a Pamantului asupra nanosatelitilor, nu sunt specialist in calcularea ei insa intuitia imi spune ca este suficient de redusa incat sa fie neglijabila.
Pagina mea: http://yo3hjv.blogspot.com/
Societatea Romana a Radioamatorilor

Avatar utilizator
YO4BKM
Mesaje: 908
Membru din: Dum Iun 20, 2010 8:40 pm
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde YO4BKM » Joi Apr 15, 2021 6:22 pm

Ca principiu, atat satelitii cat si reteaua de repetoare pot oferi solutii, dar solutia finala depinde de multi factori, poate ca unii din ei sunt deja cunoscuti de agentiile spatiale, dar eu voi face o comparatie pe ce cunosc la acest moment.
Misiunile Apolo 15, 16 si 17 au avut vehicule lunare iar "roverul" misiunii Apollo 17 s-a departat de coechipierul misiunii pana la 7,6 km, desi orizontul radio nu acoperea aceasta distanta. Convingerea mea este ca a putut sa se indeparteze in siguranta la distanta aratata pentru ca existau deja date despre natura solului pe o anumita adancime, aduse de misiunile anterioare si a functionat schema cu "traversarea" prin sol. De grosimea stratului neutru radioelectric depinde orizontul utilizabil si amplasrea de repetoare.
Satelitii de radiocomunicatii vor orbita foarte jos. Am aratat ca atractia gravitationala a Lunii depaseste pe cea a Pamantului la cca 38000 km de centrul Lunii, dar influenta Pamantului se mentine si sub aceasta distanta.
Pe Pamant reteaua GPS foloseste 6 orbite in plane diferite, ca sa acopere toata suprafata Terrei si pe fiecare orbita sunt plasati 4 sateliti echidistanti, plus cativa de rezerva. Inaltimea deasupra solului este de 20200 km si fiecare satelit ocoleste de doua ori Pamantul in 24 de ore. Nu realizeaza radiocomunicatii bilaterale decat cu administratorul retelei, in rest emit semnale de identificare, telemetrie si sincronizare a impulsurilor rcepetionate de receptoarele GPS.
Reteaua Globalstar foloseste 48 de sateliti pe orbita circulara joasa (1410 km deasupra Terrei, perioada 114 minute), fara acoperire deasupra polilor, la care se vor alatura inca 24 in urmatorii ani. Un satelit cantareste acum cca 450 kg, cand a fost initiata reteaua avea cca 700 kg. Daca ar functiona pe orbite lunare cu aceeasi perioada de revolutie si aceeasi distanta intre ei, ar fi necesari cca 28 de sateliti la o inaltime de cca 100 km.
Reteaua Iridium opereaza 141 de sateliti activi utilizati in prezent, dar nu am si alte date despre orbita lor care nu poate diferi prea mult.
Ca sa poata fi accesati de telefoane "de mana" satelitii de radiocomunicatii trebuie sa "compenseze" ei miniaturizarea echipamentului purtat de utilizatori, asa cum un echipament de repetor terestru intrece gabaritul si greutatea unui telefon celular, la care se adauga bateriie solare si echipamentele adiacente. In prezent exista urmatoarele categorii de sateliti de dimensiuni reduse:
- Sateliti usori, cu o greutate maxima de 500 kg;
- Microsateliti, cu o greutate intre 10 si 100 kg;
- Nanosateliti, cu o greutate intre 1 si 10 kg.
Nu am informatii ca o retea de nanosatelitii poate asigura functionarea unei retele de sateliti de radiocomunicatii asa cum o fac repetoarele terestre, pentru ca echipamentul lor nu poate sa fie prea greu, deci nu foarte performant. Cred ca ar fi posibil daca orbita lor va fi foarte joasa (sub 5-10 km) iar numarul lor pe orbita sa fie de cateva sute (sau chiar mii), lucru posibil pe Luna unde orbita joasa nu sufera influenta atmosferei. Dar pentru a acoperi o suprafata cat mai mare de la o inaltime mica sunt necesare mai multe orbite in multe plane diferite si s-ar forma o "plasa" cu noduri destul de dese prin care vehiculele spatiale vor trece destul de greu si in conditii primejdioase.
73!
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!

yo8rxp
Mesaje: 78
Membru din: Joi Aug 08, 2019 9:38 am
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde yo8rxp » Joi Apr 15, 2021 9:27 pm

Salut Tavi
https://www.youtube.com/watch?v=aytf0Jk8YJ4 Diamond receiver
Probabil ca in scurt timp notiunea de cloud va fi diferita fata de ce este in prezent, la modul ca cloud-ul va fi chiar cloud caci pana la Dyson sphere mai este multa paine de mancat.
Cata vreme cuantic unele fenomene raman inexplicabile pentru moment dar nu si pentru viitor, consider ca cea mai mare realizare a noastra radioamatorilor si a fiintelor compuse din atomi va fi comunicatia in forma cea mai simpla de la origini incoace : array { simplu , eficace, sincer, intangibila de subiectivism desi unda si paricula in acelasi timp mi se pare pur omenesc vezi dualismul omului} . Posibil ca dupa moarte sa devenim ceea ce in prezent se numeste background noise si sa ramanem in aminitiri doar ca purici pe ecranul TV deci cumva toti devenim radioamatori.
"Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate" , In rest nu doresc decat sa traiesc momentul fara sa despic sarma argintata de la filtrul Pi in 16 stringuri caci nu suntem decat suma lucrurilor facute bine sau prost de-a lungul vietii si probabil de aia propagarea in toate benzile necesita 1KW fata de 4 W ca in anii '96.
In rest Doamne ajuta si sanatate multa tuturor si sa imi fie cu iertare balacareala despre quintesenta extorsiunii.

YO3CD
Mesaje: 8
Membru din: Mie Aug 30, 2017 6:21 pm
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde YO3CD » Vin Apr 16, 2021 12:54 pm

Felicit pe 8RXP !
Foarte inteligent si subtil spus : lasati balacareala inutila si mai bine sa vedem ce putem face acum, în conditiile astea de propagare anemica ! Oare nu mai avem nimic de facut pe "vechiul glob" ?
73

Avatar utilizator
YO4BKM
Mesaje: 908
Membru din: Dum Iun 20, 2010 8:40 pm
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde YO4BKM » Vin Apr 16, 2021 3:46 pm

Mi-a placut receptorul din criastalul de diamant care exploateaza o imperfectiune la scara a doar doi atomi. Dar, ca sa functioneze, este necesar ca la el sa ajunga o unda radio. Chiar si pe Luna daca ar fi dus acolo.
YO3CD scrie:sa vedem ce putem face acum, în conditiile astea de propagare anemica ! Oare nu mai avem nimic de facut pe "vechiul glob" ?
Propagare anemica a mai fost si va mai fi, nu stiu cine ar putea fi invinuit ca exista. Iar utilitatea sau inutilitatea unor dezbateri este un verdict relativ, nu are valoare absoluta. Mai ales cand o discutie tehnica se confunda cu un jaf la drumu' mare, citez din DEX: EXTORSIÚNE s.f. Extorcare, stoarcere, luare de bani prin amenințări sau prin forță. Mie imi place ceva, altuia ii place altceva, ca de aceea suntem diferiti - sau inca mai avem voie sa fim.
yo8rxp scrie: nu suntem decat suma lucrurilor facute bine sau prost de-a lungul vietii si probabil de aia propagarea in toate benzile necesita 1KW fata de 4 W ca in anii '96.
Si eu lucram cu maxim 5 W in anii '70, acum nu depasesc o putere de 20 W, rareori folosesc 80-100 W pentru ca ar fi inutil. Cu toata prezentarea ironica - cel putin eu asa am perceput-o, iertare daca ma insel - daca s-ar cerceta in detaliu comportarea unui mediu tot mai puternic excitat cu unde, fie de la cateva surse de mare intensitate, fie de foarte multe surse de intensitate redusa, fie de la toate din ele, s-ar vedea ca mediul devine tot mai putin excitabil de catre sursele mai slabe chiar daca mediul nu este saturabil. Se intampla acest lucru daca mediul este neliniar, pentru care caracteristicile sale nu mai sunt constante ci depind de valorile variabile pentru E si B din unda. Ori, ecuatile lui Maxwell, valabile intr-un mediu liniar si destul de greu de rezolvat, devin "pietre de moara" in medii neliniare asa cum sunt ele in realitate. Am simulat cateva cazuri cu medii neliniare pentru undele acustice (unde exista doar o singura marime variabila, presiunea acustica, nu doua ca la undele electromagnetice) si am observat ca undele slabe practic "se faramiteaza" in prezenta unor unde deosebit de intense, mediul este distorsionat datorita neliniaritatii sale si unde slaba nu mai poate fi recunoscuta.
Stiu ca exista ciclurile solare, dar parca prea se potriveste descresterea maximelor de propagare odata cu inmultirea emitatoarelor de mare putere. Reducerea drastica a puterii de emisie dictata din cu totul alte motive (reducerea poluarii energetice) este abia la inceput dar s-ar putea sa aibe efect, nu am putut face simulari ale undelor radio in medii neliniare. Prezentul ciclu solar a inceput cu cca doi ani in urma, se pare ca va avea maximul prin 2025 si nu va diferi mult de cel precedent. Nici stringurile din filtrul π nu-i vor ajuta cu nimic.
Discutiile din topic mi-au aratat multe si am aflat destule lucruri, cel putin am procurat un material valoros atat stiintific, dar si istoric.
73!
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!

Avatar utilizator
YO4BKM
Mesaje: 908
Membru din: Dum Iun 20, 2010 8:40 pm
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde YO4BKM » Sâm Apr 17, 2021 10:18 am

O completare la ce am aratat in incheierea comentariului anterior.
Atasez un exemplu al modelarii undelor acustice intr-o bara de otel, de fapt rezolvarea in conditii concrete a ecuatiei undelor scrisa sub grafice. Caracteristicile mediului acustic introduse in ecuatie sunt modulul de elasticitate E (echivalentul permitivitatii dielectrice a mediului electromagnetic) si densitatea ρ (echivalentul permeabilitatii magnetice). Mediul este cu amortizare, notata in ecuatie cu X, care este echivalentul pierderilor disipative ale undei electromagnetice produse de rezistivitatea mediului. In figura am notat cu u marimea variabila a undei (deplasarea relativa locala).
Solutiile ecuatiei undelor sunt prezentate grafic ca desfasurare in timp a undei in diferite locuri pe lungimea barei. Bara este excitata la partea de jos cu un tren de trei oscilatii armonice (frecventa 1 kHz, amplitudinea 0.005 mm) si nu continuu, pentru ca unda reflectata sa nu interfereze cu unda incidenta. Mediul acustic (bara) mai este excitat si cu o unda cu o frecventa mult diferita dar cu intensitate mult mai mare (frecventa 6 kHz, amplitudine 0.1 mm), care nu apare in grafic deoarece la desenare a fost filtrata cu un filtru numeric.
La capatul de sus al barei amplitudinea undei este mai mare decat in pozitia anterioara deoarece in acel loc apare reflexia fara schimbare de faza (capatul barei vibreaza liber) si se produce interferenta a doua unde in faza.
In mediul liniar unda este vizibila pana la amplitudini destul de mici chiar daca exista si unde de mare intensitate deoarece in mediile liniare este valabil principiul suprapunerii efectelor, unda mai slaba se adauga la unda mai intensa si poate fi separata prin filtrare. In mediul neliniar unda mai slaba se "faramiteaza" deoarece nu mai este valabila suprapunerea efectelor si apar modificari ale ei care o fac sa nu se mai manifeste ca o unda armonica.
Modelarea a fost facuta cu o aplicatie proprie programata in mediul Delphi7, inclusiv modelul filtrului numeric construit cu transformatele Fourier clasice (nu cele rapide, FFT) directe si inverse.
73!
Fişiere ataşate
Doua medii diferite.png
Modelarae undei acustice
Antena te ridică, antena te coboară, antena îți dă viață, antena te omoară.
73!

yo8rxp
Mesaje: 78
Membru din: Joi Aug 08, 2019 9:38 am
Contact:

Re: Comunicatiile la distanta pe alte planete

Mesajde yo8rxp » Sâm Apr 17, 2021 5:51 pm

Salut Tavi si scuze pentru ironia anterioara insa chiar daca cred cu toata fiinta in existenta unor forme de viata extraterestre mult mai avansate ca noi, am mari dubii ca vor fi in egala masura mai civilizate si ca nu va exista intre ei si noi relatia dintre bocanc si furnica. Pana la colonizare cred ca mai avem de lucrat la probleme pur pamantesti caci alftel noua colonie va fi contaminata din start.
Astea fiind spuse ma uitam la modelul cu teava si nu pot sa nu remarc similaritatea cu acelasi experiment acustic in tub inchis si un difuzor la un capat unde cele 2 noduri creeaza presiune in asa fel incat daca la un capat se pune un sistem de incetinire a fazei si izolant termic in acelasi timp, se creaza de fapt o scadere a temperaturii ambientale. Am incercat sa simulez acelasi fenomen in radio (nu pentru aer conditionat din RF ) ci pentru a folosi pamantul pentru a creste gainul la antena verticala in benzile de jos fara a necesita inaltimi mari pentru antena efectiva. Din pacate fizica ma loveste la genunchi in continuare dar nu ma las pagubas caci consider ca interzicerea diviziunii cu 0 este o mare dogma si nu sunt adeptul ideii de a crede si nu cerceta. Curbura pamantului este usor de masurat deci nu ma incadrez la categoria celor convinsi ca pamantul este plat sustinut de 4 elefanti calare pe o testoasa.
Acel radio cu imperfectiuni atomice ne spune ca in curand (militar sau civil mai taziu) , cloudul va cloud prin dispersia in atmosfera a unor dispozitive nano in supensie care vor avea functia de mesh network.
De atmosfera va fi nevoie caci nu cred ca o colonie umana va rezista inchisa in domuri de sticla prin urmare nano network mesh va fi sustenabila tehnologic. Mai este multa paine de mancat pana acolo, e bine ca visam insa este distructiv sa visam la lucruri intangibile in aceasta viata prin urmare ma rezum la lucruri mult mai pamantesti. Cuanticul vine usor din urma insa Richard Feynman spunea ca cel care sustine ca intelege cuanticul de fapt nu intelege nimic.
Cu mult drag , Gabriel.


Înapoi la “Alte discutii”

Cine este conectat

Utilizatori care navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 3 vizitatori