yo5ajr scrie:Ar fi extrem de util si salutar ca cineva sau un colectiv din YO sa imbratiseze aceasta idee nobila da a scoate o carte despre radioamatorism in Romania - de la inceputuri si pana in zilele noastre. Scris fara patimi, fara critici, fara jigniri, fara condamnari - doar realitatile istorice bazate de adevar pragmatic
Destul de greu de făcut o carte de către un colectiv, oricât de mic sau de mare ar fi. Dacă este mic, nu are suficeintă cuprindere. Dacă este mare apar multe divergențe.
Pentru că nu poate fi scrisă așa cum se arată pe bună dreptate ...
yo5ajr scrie:Scris fara patimi, fara critici, fara jigniri, fara condamnari - doar realitatile istorice bazate de adevar pragmatic.
Cred că cel mai bine ar fi să se poarte discuții pe un forum precum cel de față, la care să participe toți care simt că au ceva de comunicat, bătrâni care au cunoscut cum era acum peste trei decenii în urmă, cei care deveneau majori în 1990 sau cei mai tineri care s-au născut după 1989 și au devenit radioamtori în/sau/din cu totul alte condiții și motive și pentru care oricare frecvență pe care se întâlnesc în QSO este aceeași pentru amândoi, fie în CW, SSB, RTTY sau FT8.
Eventual un moderator, nu ca partizan al vreunei generații ci de veghe contra derapajelor de la bunele moravuri.
yo7yn scrie:O consecinta a ceea ce a devenit FRR este si scaderea de-a lungul timpului a calitatii QTC-ului. S-a pomenit de nenea Andi - YO3AC, dar nu e de uitat nici YO3APG – Vasile Ciobanita! Din pacate, prezentarea actuala sufera din multe puncte de vedere: nu are o “tinuta” cu o anumita tenta oficiala, informatiile prezentate sunt presarate cu pareri personale, inclusiv mici glumite care uneori nu isi au rostul in timpul emisiunii
Aceasta ar fi una din temele care pot interesa pe toți. Îmi amintesc că YO3AC era sobru, cum se cere unui prezentator de profesie, „ca la radio”, dar că și YO3APG presăra „glumițe”, era o diferență de generații și o altă școală. Este noul stil de acum al QTC-ului mai pe placul noii generații? Am putea afla, inclusiv și de ce.
Dar QTC-ul nu înseamnă FRR. Am arătat la acest topic când s-a înființat FRR (30 august 1967, eu am devenit radioamator în 23 febr. 1969) și de ce anume beneficiau comisiile județene de radioamatorism, echipamente din occident, posturi plătite ca instructori sau antrenori, diurne pentru deplasări etc. Era bine? După 1990 acestea au suferit transformări, multe radiocluburi au devenit de drept privat, din care destule nu primesc sprijin material de la nicio autoritate locală dar se mențin chiar bine pe poziție. La unele din ședințele de alegeri în radioclub după anul 2000 au apărut nemulțumiri, mai ales din partea celor care au avut și clasă de autorizare dar și funcții în radioclub înainte de 1990, ei arătau că în acele vremuri făceau sacrificii, în loc să stea alături de familie lipseau multe nopți de acasă ca să opereze stația de radio a clubului în competiții, de multe ori încununate de succes, erau și buni operatori. Dar îmi mai și amintesc că, tot pe atunci, de acasă nu avea nimeni posibilitatea să opereze un FT250, bașca un PA de 1 kW. Era sacrificiu, sau tentație? Sigur că era pasiune, care se manifesta cum se putea printre norme și restricții impuse. Existau atunci și „anormalități”, iată una trăită de mine: se întâmpla ca, din „scăparea” cuiva de la cartare QSL-uri să primesc QSL-uri de la stații cu care nu lucrasem, în primul rând din lipsa echipamentului și voiam să le depun la club pentru retur, eram „sfătuit” să renunț, odată cu un semn complice făcut cu ochiul. Eram boboc cu caș la plisc, dar am înțeles mai apoi că, din varii motive, indicativul meu fusese folosit pentru nu știu ce interese. Sau titlu de maestru al sportului acordat unui membru al clubului, este adevărat că avea activitate deosebită, dar nu erau complete toate criteriile unui astfel de titlu. De ce? Ca răspuns, din nou un semn complice cu ochiul, iar clubul mai bifa încă un maestru în catalog. Cred că astfel de practici au lăsat urme , chiar regrete, care duc la conflicte. După 1990 am avut ca președinte un radioamator tânăr, format sub vremuri noi. Nu a rezistat, se simțea depășit și chiar persecutat de cei cu experiență, a dat bir cu fugiții. A venit altul, „meseriaș” cu vechime, dar prea obișnuit să asculte mai mult de „indicațiile” FRR de la care nu primeam niciun ban, decât de ideile din club pe care le trata cu dispreț. Chiar dacă chiria, echipamentele noi, utilitățile erau plătite de cei care alcătuiau clubul sau reușeau să adune ceva donații și care nu îi amenințau cu nimic altceva decât devoțiunea mult prea exagerată față de FRR.
yo5er scrie:Sper sa nu ma insel dar in Europa doar Rusia mai are o federatie sportiva subventionata de stat ca si noi, restul tarilor au gasit modalitati mult mai moderne si mai performante pentru timpurile noastre.
Pe prima pagină a topicului arăt un link către o listă unde se află 317 organizații ale radioamatorilor dint toată lumea în care am găsit doar 7 structuri care folosesc cuvântul „federație” în titulatură: EK, EU, CM, LZ, JT, XE, YO, unele din ele chiar de tip sportiv, dar pe paginile lor nu se poate deduce dacă sunt sau nu subvenționate de stat. Oricum ar fi, sunt prea puține să mai impună ceva, ca pe vremurile când „Scufița Roșie” umbla cu balalaika și împărțea „daruri frățești”. Dar, ce înseamnă de fapt subvenția de la stat? Adică de la o autoritate care acționează în numele oricăruia dintre noi, cu banii adunați de la noi toți? Să fie ceva de genul „te plătesc ca să te afirmi”? Ar putea fi ceva firesc. Ce faci însă dacă afirmarea nu reușește? Ar fi acceptabil, sunt și cazuri de risc în investiții, dar de câte ori? Poate este ceva de genul „ești bun, te răsplătesc să mergi mai departe”. Asta ar fi cel mai ușor de îmțeles la prima vedere. Dar, cum să arăți că ești bun înainte de răsplată? În cluburi sau asociații de cluburi, unirea face puterea. Dar, dacă ai devenit bun și acest lucru este posibil și mai departe, mai este nevoie de subvenție? Însă se opune egoismul, nu avem cultul albinelor sau furnicilor.
yo5ajr scrie:Acest topic in curand se va stinge si multe postar cu valori reale atinse si postate aici din pacate ca si altele, vor dispare in negura uitarii de si a fost vorba de "FRR pe ultima suta"...
Depinde numai de noi dacă și cum va continua autoritatea care să reprezinte YO în lume.
73 de Tavi YO4BKM!