Soarta revistei R&R

Un proiect care vizeaza reaparitia periodica a unei reviste tiparite dedicata radioamatorismului YO
yo8cln
Mesaje: 827
Membru din: Sâm Iun 19, 2010 9:32 am
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde yo8cln » Mar Mar 26, 2013 11:11 am

Undeva, pe aici, se facea apel la folosirea unui limbaj civilizat! Probabil apelulera facut la cei tineri... 73! de yo8cln

4x1ad
Mesaje: 425
Membru din: Sâm Iun 19, 2010 11:29 pm
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde 4x1ad » Mar Mar 26, 2013 12:30 pm

Scuze pentru deturnarea topicului initial. Vorbim deci de materialul original al lui EX8A.

Sunt si eu pentru constructii home-made, experimentari, documentare, progres, auto-perfectionare etc.

Ceea ce nu prea inteleg eu este rationalul acestei curse de obtinut puteri cat mai mari cu orice pret. Da, e adevarat ca multe din tuburile populare pot livra nivele de putere mai mari decat specificatiile lor. Este adevarat ca datele specificate in fluturasii producatorilor sovietici sunt data conservatoare, pentru uz exclusiv militar.
Nu este greu sa fortezi aceste tuburi. Supraexcitam tubul, ii marim tensiunea de filament cu cateva procente peste valoarea nominala dar si tensiunea anodica cu multe zeci de procente; crestem randamentul prin plasarea tubului intr-o clasa de functionare cu eficienta cat mai mare (B si C) cu distorsiuni idem; folosim compresii de 10-20dB ca sa vedem toate acele instrumentelor cat mai spre dreapta si hop, scoatem din tuburi de 2,3 sau 4 ori mai multa putere decat indica fabricantul prea timid.
Pretul e simplu: distorsiuni de neliniaritate cat cuprinde, popularitate dubioasa printre vecinii de frecventa si reducerea serioasa a duratei de viata a tubului. Unii o fac intentionat, ba chiar cu rea-vointa ca sa alunge cat mai departe potentialii concurenti la aceiasi frecventa in concursuri. Metoda pe care o consider lipsita de cel mai elementar bun-simt si fairplay. Nici foarte inteligenta din punct de vedere energetic, o parte de loc neglijabila din putere merge in produse nedorite si nu in semnalul util.
Din punct de vedere pur economic, metoda este aplicabila cu success la GU-50 care este o lampa foarte ieftina. Poate si GK-71/GU-13. Restul sunt prea scumpe pentru conceptii paguboase de sorginte stahanovista. Apropo de modestul si popularul GK-71, o pereche la 600W out, plasat in clasa AB, este un compromis decent atat constructiv, economic cat si spectral.
Lampile citate sunt cunoscute ca suferitoare, dar de ce este nevoie sa mergi cu anodul inrosit, portocaliu sau chiar alb ? Imi aminteste de o masina al carui motor este in permanenta supraturat. Ce se intampla este clar: consum mare de combustibil, poluare sporita, zgomot sporit, uzura accelerata a motorului si reconditionare necesara timpuriu.
Daca amplificatorul liniar este proiectat dupa criterii de bun-simt (nu numai tehnic), acordat si exploatat corect, poate pastra tuburile originale 15-20 de ani fara probleme. Cifrele duratei de viata in conditiile specificate de EX8A sunt la fel de credibile ca si un IMD-3 de 46dBc cu care crediteaza acest amplificator.
Dar pe mine m-a interesat mai putin criteriul puterii absolute, in cele din urma, intre 1.5kW si 3kW output sunt DOAR 3dB !! Si nu acesti 3dB vor contribui ei singuri la completarea unui QSO intr-un pile-up split cu Heard Island sau intr-un concurs supra-aglomerat tip CQ WW Aceasta din simplul motiv ca o antena eficienta, un receptor cu adevarat bun si un operator experimentat conteaza infinit mai mult in balanta. La o statie de concurs multi-multi, puteri excesive chiar ingreuneaza solutiile contra interferentei locale.
Inainte de a risipi resurse importante pentru a castiga 3dB la emisie, consider mult mai oportun sa incercam sa castigam intai 3dB din antena, pentru ca acopera atat traseul de emisie cat si cel de receptie. Plus ca o antena cat de cat elaborata, poate reduce la receptie interferentele laterale si din spate si creste si raportul S/N. Cred ca aceasta ar fi strategia mai optima de abordat la o statie in situatia cand puterile de 3-5kW nu sunt justificabile din punct de vedere tehnic. Daca cineva ar face o analiza printre clasamentele “Top 10” din cateva concursuri majore, sunt sigur ca va intelege ca alte elemente precum antenele, locatia, strategia de concurs, nivelul , talentul si capacitatea operatorului sunt mai efective decat puterile de peste 1.5kW.
Revenind la articolul de baza al lui EX8A, anumite criterii de apreciere mi se par cam imature. Sa optezi pentru un anumit tub si pentru ca “ionizeaza camera mai putin”, “nu mai trebuie sters praful ca la turbinele metalo-ceramicelor” sau “zgomotul provocat de turbine nu mai exista”…. mi se pare ca indica o mentalitate anumita si poate si o lipsa de informare. De mai mult de 3 decenii exista turbine silentioase si eficiente care nici nu mai sunt asa de scumpe. Pentru zgomotul acustic din shack, exista metode simple de reducere prin folosirea de compresoare cu atenuare de zgomot (chiar si home made de cativa $ cum au fost publicate in revista FRR) sau procesoare de microfon Behringer cu atenuare de zgomot care costa ieftin chiar si in Romania. O turbina gen Dayton sau Papst pentru 2 tuburi GU-74b costa in jur de $50 (fara expeditie) si este extrem de silentioasa . Chiar si fara montare de tip floating si eliminarea rezonantelor din capace si sasiu, aceste turbine ofera nivele acustice sub 50dBA. De aceea consider ca articolul a fost scris initial in urma cu multi ani, cand turbinele sovietice folosite uzual aveau debite de sute si sute de CFM, erau enorme si faceau zgomot de avion. Am vazut liniare facute cu acest gen de turbine care din cauza gabaritului erau amplasate in afara cutiei si mi-a fost frica ca liniarul o sa decoleze la un moment dat. Glumesc, evident insa am vrut sa subliniez ca turbinele adecvate aplicatiilor noastre nu mai sunt de mult un capat de tara si se pot procura totusi cu destula usurinta.
Comparatiile lui EX8A dintre triode , tetrode si pentodele de putere pe sticla sau metaloceramice, sunt usor fortate si cu parte din argumentele pur tehnico-constructive trebuind dovedite inca bibliografic (chiar si in lb.rusa).
Fraza “tuburile GK-71, GU-13,GU-81 nu sunt cu nimic inferioare tuburilor”moderne” dar le si depasesc pe acestea la cei mai important parametric :siguranta in exploatare, randament ridicat, nivel scazut al distorsiunilor de intermodulatie…” m-ar fi amuzat daca nu era destul de trista. Iar contextul in care cuvantul “modern” este pus intre ghilimele, ma duce cu gandul la acei batrani din generatia mea care contesta automat orice este “modern” si-l condamna cu indignare cam prea stalinista, dupa gustul meu. Similar si la parte dintre tinerii care dispretuiesc automat tot ce este mai vechi decat Iphone 4. Cuvantul cheie este totusi discernamantul tehnic. Sa dam Cezarului ce-I al Cezarului, indiferent de varsta ci numai pe criterii tehnice si nu emotionale. Pentru mine este destul de evident, ca autorul si-a conceput parerile in perioada cand nu putea sa compare tehnologiile constructive cu cele de la Phillips, Siemens, Amperex, Eimac sau cu metode constructive abordate si de altii Citatul “in ultimii 15-20 de ani de cand s-a extins folosirea tuburilor ventilate” ma indeamna sa plasez redactarea initiala a articolului cat si a mentalitatii cu circa 3 decenii in urma .
Si mai rau ca in cruciada lui pentru “restabilirea respectului fata de GU-81” nu a luat in considerare avantajele reale a altor lampi sovietice/rusesti bune de genul GU-74b, GU-78, GU-84 etc. Lampi de o alta categorie decat cele proiectate initial sa lucreze in clasa C in instalatiile de bruiere RFE sau VOA sau in clasa B in amplificatoarele de 13kW de pe submarinele din clasa Foxtrot -641 de la inceputul anilor ’50. Mai tarziu, amplificatoarele cu GU-81 s-au mai imbunatatit dar tubul a ramas constructiv acelasi.
Sa nu fiu inteles gresit: nu sunt contra GU-80/81/71 chiar si GU-50 saracu’ – eu insami le-am folosit intensiv cand eram in Romania. Consider ca sunt lampi ieftine, solide, fiabile si suferitoare, cu conditia sa fie exploatate rational. Dar sa ridici in slavi o pentoda de sticla din 1950 si sa-i atribui calitati nemaivazute, mi se pare cam exagerat. Un astfel de articol trebuia sa vina si cu niste tabele cu seturi de rezultate ale masuratorilor Pinp/Pout vs.Pexc, Ug1, Ug2, Ia, Ig1,Ig2 pe fiecare banda pana la 28MHz. Cer mult ? Poate, dar un articol care se pretinde serios despre constructia unui liniar plus reevaluarea unor conceptii apparent incorecte, necesita aceste date (ca sa nu mai vorbim despre valoarea armonicilor, spuriilor si IMD macar pe banda cea mai nefavorabila (worst case). Sunt constient ca nu toti constructorii imi impartasesc ideea, ba chiar se tem de un anumit factor de elaborare suplimentar, acuzandu-l de “profesionalism” ca si cum ar fi un cuvant ciumat. Metodele empirice sunt utile de multe ori dar nu cred ca trebuie transformate in conceptie si model de viata. Radioamatorismul este una si amatorismul este alta. Si eu sunt amator de opera dar asta nu ma transforma automat in Pavarotti.
Nu cred insa ca un amplificator home-made trebuie sa performeze mai rau decat unul “de fabrica”. Nu exista un motiv serios pentru asta : poate fi mai putin estetic, mai mare, mai greu, mai butucanos, cu butoane si instrumente mai putin sexy. Daca era vorba de un transceiver modern, da, nu mai poate fi concurat de constructiile de casa, dar un liniar ?
Anumite exprimari sunt destul de chestionabile, precum “coeficientul de exploatare a tensiunii anodice”. As fi avut multe observatii dar fiind pur tehnice, ar lungi povestea si ar plictisi prea mult.
Am fost placut impresionat totusi de faptul ca EX8A a folosit circuite acordate Pi pe intrare in fiecare banda, cu toate ca din diverse motive subiective, radioamatorii nu se prea inghesuie sa faca asa ceva – chiar daca avantajele depasesc cu varf si indesat bataia de cap suplimentara. In acelasi timp, mare pacat ca a investit in comutarea socurilor anodice dar nu a binevoit sa foloseasca la aceste nivele de putere un filtru de iesire de tip Pi-L care ofera o atenuare mult mai mare decat universalul Pi. Dar se aliniaza destul de bine cu nepasarea tipica fata de curatenia semnalului. Este vorba de mentalitate, nu de capabilitati tehnice. Are rabdare sa comute ideal socurile anodice sus–mentionate pentru ca-i pot produce defectiuni dar putin ii pasa de nivelul armonicilor emise in spatiul public. Personal consider ca si folosirea de bobine variabile in circuitul de iesire al unui amplificator prezinta mai multe dezavantaje decat avantaje. Aceste bobine au locul mai curand in acordatoare de antena.
De-a lungul timpului am primit nu putine observatii de genul “ce tot bati capul cu curatenia spectrala a semnalelor emise”. Simplu, daca am extrapola aceasta nepasare la automobile, nu am mai folosi combustibili Euro-5 sau filtre catalice iar Bucurestiul (si asa extrem de poluat), ar semana mai mult cu New Delhi, Karachi sau Beijing. Puterea in sine nu este o problema, ci puterea bruta, necontrolata, de proasta calitate, este cea care deranjeaza astazi in benzile noastre. Pacat ca mentalitati de gen EX8A mai fac inca parte din peisajul actual.
In concluzie, opinia mea personala (pe care nu doresc s-o impun nimanui) este ca articolul lui EX8A trebuie citit pentru documentare de uz general si filtrat corespunzator daca intentionam sa construim un amplificator cu GU-81. Cred sincer ca daca suntem in posesia unor astfel de tuburi, putem construi un amplificator satisfacator la pret rezonabil si care sa nu provoace frustrarea in randul celorlalti participanti la trafic. Recunosc insa ca in ultimul deceniu, am sugerat prietenilor mei folosirea unei perechi de GU-74b ca fiind solutia mai optima in YO la raportul pret/performanta.
Prieteni, atentie la democratia internetului. Ea permite oricui sa-si faca publica opinia si experienta in mod necenzurat, insa responsabilitatea filtrarii si incrucisarii informatiilor ne apartine noua, cititorilor. Faptul ca este scris negru pe alb pe internet (la gazeta) nu ofera nici o garantie automata a valabilitatii integrale si a valorii celor postate.
73
Morel
4X1AD
Ex.YO4BE

P.S.: @YO7MGG & YO7DO - multumiri pentru efortul de traducere si editare. Ar mai fi si alte materiale interesante in limba rusa de tradus.
"Daca antena buna nu e, nimic nu e...."

"Radio Amatorii nu trebuie sa fie profesionisti in radio-electronica, dar nici diletanti"

yo8cln
Mesaje: 827
Membru din: Sâm Iun 19, 2010 9:32 am
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde yo8cln » Mar Mar 26, 2013 1:00 pm

Ar fi interesant de aflat cite qro-uri cu gu81 functioneaza in yo ! La yo8krr folosim un Acom 1000 cu gu74b si un HM (yo8dar) cu gu43b. Totusi pt. mine traducerea din revista ramine ceva interesant, mai ales ca se termina in ultima revista R&R care a aparut ! 73! de yo8cln.

yo7mgg
Mesaje: 47
Membru din: Mar Sep 28, 2010 8:02 am
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde yo7mgg » Mar Mar 26, 2013 2:28 pm

Legat de articol nu vreau decat sa precizez faptul ca am vrut sa arat ca folosind o lampa modesta, asa cum este GU81, se poate realiza un final care sa iti aduca satisfactie atunci lucrezi intr-un concurs sau o expeditie. Sa nu uitam totusi ca o lampa GU81M are un pret de 4 ori mai mic decat un GU74B conform preturilor vehiculate in YO. Fiecare extrage dintr-un articol ceea ce crede de cuvinta in functie de bagajul de cunostine. Eu personal nu am incercat niciodata sa imi impun parerea ci doar am incercat sa prezint o alta solutie.
Legat de constructia unui amplificator de putere as vrea sa te intreb cateva lucruri simple:
Cati radioamatori masoara frecventele de rezonanta ale socului anodic?
Ce se intampla cand socul iti rezoneaza de ex in 14 MHz si tu incerci sa impingi 1 KW?
Cati constructori radioamatori au realizat sisteme de protectie pentru un QRO?
Ce este mai rentabil? Sa cumpar echipamente de laborator (osciloscop, generator de semnal, analizor de spectru) pentru a masura decibelii si puritatea spectrala unui QRO Home - made sau sa iau un QRO de fabrica?
Cati fabricanti de QRO-uri folosesc filtru PI-L ?

Nu inteleg de ce, atunci cand cineva incearca sa arate faptul ca printr-o solutie modesta se poate realiza un produs , apare cineva care trebuie sa calce totul in picioare doar pentru ca acel lucru nu se ridica la standardul si pretentille lui.

Morel din toate comentariile postate de tine pe internet nu am vazut un produs, fie el transceiver sau amplificator de putere, care sa se ridice la standardele tale. Pentru mine un YAESU FT-1000MP este suficient de bun pentru ca imi ofera satisfactie ori de cate ori aud o expeditie si o noua entitate DXCC. Un QRO cu GU81M mi-a adus mari satisfactii in concursurile internationale CQ WW si WPX pentru ca am facut mii de legaturi.
Nu este un atac la persoana ta doar vreau sa subliniez faptul ca standardele tale sunt foarte ridicate pentru ceea ce incerc eu sa ofer comunitatii de radioamatori YO.

73 si numai bine
Stefan - yo7mgg
Ultima oară modificat Mar Mai 02, 2017 12:23 pm de către yo7mgg, modificat 1 dată în total.

yo5ovm
Mesaje: 44
Membru din: Mar Dec 13, 2011 7:28 pm
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde yo5ovm » Mar Mar 26, 2013 6:59 pm

Va salut,
parca titlul era soarta revistei noastre?
A,am uitat,i-au cantat prohodul moldovenii la Frasin,ca de altfel intregii federatii!
Dupa care ne-au mai si balacarit in lume ca fiind hoti toti din yo,in concursuri!
Dar nici usturoi n-au mancat nici gura nu le miroase!
Dar ca sa ma aliniez la tentativa reusita de altfel ,a devierii discutiei de la soarta revistei,fac si eu un comentariu legat de amplificatorul de putere .
Din discutiile cu cei ce m-au introdus in ale radio-amatorismului am inteles un lucru:
Cel mai bun amplificator al tuturor timpurilor este ANTENA !
Dar ce este mai usor,sa cumperi un liniar de 1Kw sau sa cumperi o antena performanta YAGI ?
Antena yagi = pilon = rotor,si cand te gandesti ca numai o antena performanta face cat un liniar.......unde m-ai pui celelalte la fel de scumpe,iar pentru noi cei din yo.............banii nu ne dau afara din Qth !
Si va dau un singur exemplu: Sant din NW tarii,in coasta Ucrainenilor care au puteri nu gluma,in 7Mhz cu un YAGI 3 elemente full size de la mama ei Hy Gain castig 7,3db X 1Kw = ????????? 7,3Kw pe directia dorita !
Si va spun,nu am adversar la nici un concurs,rar chem de 2-3 ori.Pot sa vina Rusii peste mine cu cat vor!
Da,dar sa rotesti un asemenea mastodont trebuie rotor,pilonul trebuie sa fie pilon la 20m,nu trei tevi sudate,cum cineva o data intr-o alta discutie spunea,ancorarea,etc.( Costuri: antena,1500$ + rotor 1000e + pilon 1000e = ??? ) pe cand un liniar = 1000 euro,l-ai pus dupa echipament si gata! Da-i carbuni in SARMA ( antena,hi )
Sa nu mai vorbesc o macara care m-a costat pana acum 10.000 de lei,este 100 de lei /h + TVA.
Eu zic ca de aici poti incepe sa faci performanta,daca o doresti desigur,dar am rezolvat doar o problema ( o banda ), celelalte ........compromisuri,hi! Asijderea si rezultatele.
73 si "succesuri"
yo5 ovm.

YO9IRF
Mesaje: 330
Membru din: Sâm Iul 21, 2012 4:43 pm
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde YO9IRF » Mar Mar 26, 2013 7:38 pm

De acord cu punctul de vedere, desi majoritatea stim ca antena e cel mai bun amplificator o antena performanta cu tot ce presupune instalarea ei costa cel putin la fel de mult ca un amplificator serios si uneori aduce beneficii mai putine, depinzand si de ce spatiu are fiecare disponibil pentru instalare pe deasupra. Bineinteles, 1KW intr-o antena fishpole poate deveni mai ridicol decat sa ai Audi Q7 si sa stai la garsoniera in Giulesti, dar e posibil ca puterea sa fie singura cale practica prin care sa iti poti imbunatati performanta statiei.

Desi imi place sa construiesc si am mai multe proiecte incepute decat timp sa le termin, nu aprob nici constructia amplificatoarelor de putere "dupa ureche"; asta nu inseamna ca fiecare constructor amator trebuie sa doarma pe Rohde&Schwarz dar un minim de observare si documentare a regimului de lucru si spectrului de la iesire trebuie sa existe. Conteaza mai putin daca ai obtinut 1500W dintr-o lampa de 1000W ca nu te va ajuta cu NIMIC in practica (diferenta e infima), dar daca tot ai dus-o pe taramuri nedocumentate ai grija si ca puterea suplimentara sa nu fie cumva in armonici si splattere.

Imi cer scuze ca duc devierea de la subiect si mai departe dar imi pare necesara si o precizare tehnica, in caz ca mai citesc si altii pe aici:

yo5ovm scrie:...in 7Mhz cu un YAGI 3 elemente full size de la mama ei Hy Gain castig 7,3db X 1Kw = ????????? 7,3Kw pe directia dorita !...


Decibelii nu "functioneaza" asa, castigul in dB e egal cu de zece ori logaritm decimal din raportul puterilor, cu alte cuvinte 7.3dB echivaleaza cu o crestere a puterii de aproape 5.4 ori; depinde foarte mult cu ce comparam antena cand facem calculul, in cazul antenelor castigul se da fie fata de un radiator izotrop, fie fata de un dipol in spatiu liber, fie fata de un dipol instalat in pozitia reala a antenei, fie fata de sarma de rufe din mansarda ... in functie de cat de mult ii place producatorului sa umfle cifrele. Hygain se pare ca sunt mai cinstiti, cifra de 7.3dB corespunde oarecum unui castig fata de un dipol instalat in aceeasi pozitie cu antena.

Inaltimea antenei (care trebuie sa fie minim 0.5lambda, preferabil la valori de 0.5x+0.1, adica 0.6, 1.1, 1.6 etc) si calitatea solului de dedesubt influenteaza castigul antenei pe directia dorita, precum si unghiul de plecare.

YO6PMX
Mesaje: 123
Membru din: Dum Ian 06, 2013 11:41 pm
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde YO6PMX » Mar Mar 26, 2013 7:51 pm

Buna seara,

Eu cred ca cel mai bine ar fi sa incercam sa ascultam si sa acceptam ceea ce spune celalalt, ca prim pas. Sunt de acord ca acel amplificator al lui Serghei Pasko poate fi imbunatatit, asa cum si ACOM-urile considerate "profesionale" sunt departe de a fi perfecte. Am citit si eu prin Handbook despre filtrele PI-L, sunt si alti radioamatori (dintre cei care de obicei nu vorbesc) care mi-au spus ca acea varianta este net superioara filtrelor pi clasice. In ceea ce priveste amplificatoarele Acom,mi s-a intamplat de mai multe ori sa il strig pe corespondent (care avea Acom de 1 KW) in 28 MHz, pana cand l-am auzit facand apel general... CQ 20, CQ20... Dar asta conteaza mai putin, unui Acom i se permite, amplifurilor in regim de amator li se cere analiza specrala obligatoriu...

Sunt de acord ca un amplificator cu tuburi metaloceramice este mai performant si mai economic decat unul cu GU-81, dar nu acesta este singurul aspect. Conteaza si robustetea acelor tuburi, se poate intampla sa se topeasca coaxialul, moment in care metaloceramica nu se va simti prea bine... GU-81 se inroseste, se rusineaza, dar nu crapa. In cel mai rau caz se topeste balonul de sticla.
Mai conteaza si pretul, un GU-81M se vinde prin YO in jur de 60 RON, un GU-74 nu se prea vinde de loc, au devenit extrem de rare dupa "Acom generation" sau daca se vinde e peste 100 de Euro....
In principiu eu nu dau peste 250W in QSO-uri pe YO, dar recunosc ca nu pot suporta cand ii aud ca vin 1KHz sau 500 HZ sub mine (si nu cred ca nu ma aud, verific intotdeauna semnalul meu pe SDR-ul din Moscova) si incep sa cheme. Atunci dau si eu de buton maxim dreapta... de obicei pleaca rusul....

O seara buna!
Marcel

yo3hjv
Mesaje: 664
Membru din: Lun Iun 21, 2010 10:12 pm
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde yo3hjv » Mar Mar 26, 2013 8:11 pm

Departe de mine dorinta de a minimiza efortul de a traduce un material; stiu cat timp se consuma cu asta.
Ceea ce am vrut sa spun este ca ne entuziasmam rapido la niste performante care privite la modul absolut dau bine dar in context sunt paguboase.
Sa ma explic:
E relativ usor sa scoti kw din niste tuburi. Marea arta a celor care scot acesti kw este insa sa respecte celalt utilizator al benzii, implementand niste masuri pentru a reduce perturbatia. Intr-adevar, asa cum a spus si Morel, tine de mentalitate si, as adauga eu, de educatie, facand parte din setul de instructiuni care ne opresc de la a sparge geamurile vecinilor atunci cand dorim sa ne simtim bine.
Inclin sa cred ca aceasta mentalitate a fost realizata in timp, tocmai prin acordarea unei importante mult prea mari activitatii de "intrecere cu orice pret". Pe termen scurt, se obtine o diploma frumos atarnatoare pe perete iar pe termen lung, o migrare a celor pasionati de QSO catre alte activitati, inclusiv catre cele de tip HamSphere. Dupa care, pentru a inchide cercul (vicios), aceeasi se plang de soarta radioamatorismului care se stinge incet, incet, incet. Ma rog, una din cauze, printre altele.
Nu toata lumea are acces la un set de aparate de masura adecvate dar sa refuzi sa accepti ideea ca ele iti spun ce fel de PA ai construit deja depaseste limita "radioamatorismului".
YO7MGG:
5. Cei care fac masuratori si vin si emit pretentii sunt profesionistii (ex: ACOM,OM POWER etc.) si nu sunt amatori ca noi toti.

Stefan, te contrazic! Dimpotriva, tocmai pentru ca suntem singura categorie de utilizator de spectru radio caruia i se permite sa experimenteze (inca) in eter ar trebui sa ne faca sa ne autoimpunem o anume rigoare. Din doua motive: respectul fata de celalalt si conservarea privilegiului. Radioamatorii isi rezolva singuri problemele de interferenta, asa scrie in toate regulamentele; oare cum crezi ca vom fi priviti daca incepem sa facem reclamatii si sa atragem in acest "joc" administratiile?
Poate s-a uitat, avansul tehnologic in domeniu a fost posibil datorita celor care au cautat perfectiunea sau noutatea iar acestia nu au facut-o cu doua sarme si cu recursul la epoca de piatra.
De exemplu, SSB a aparut mai intai ca o formula matematica, apoi ca un experiment al radioamatorilor dupa care, la 20 de ani de la primele legaturi experimentale sa fie adoptat de USAF si sa devina mai apoi, standard in materie.
Si ACOM si OM POwer au la baza radioamatori. Cu aparate de masura pentru ca, sunt convins, nu au dorit sa isi ridice in cap o comunitate intreaga. Iar tendinta este spre reducerea produselor -elegant numite in standarde -"nedorite". Oare de ce li se spune asa?

73 de Adrian, yo3hjv
Pagina mea: http://yo3hjv.blogspot.com/
Societatea Romana a Radioamatorilor

yo7mgg
Mesaje: 47
Membru din: Mar Sep 28, 2010 8:02 am
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde yo7mgg » Mar Mar 26, 2013 8:27 pm

Buna seara Adrian

O singura intrebare am la tine.

Iti permiti sa achizitionezi aparatura de laborator pentru a masura puritatea spectrala a unui liniar home made?

73 si numai bine
Stefan - yo7mgg

PS: Nu sunt de acord cu amplificatoare de putere facute doar de dragul de a scoate 1 KW dar daca te apleci mai mult asupra articolului poti extrage multe informatii folositoare. La fel este si pe site-ul lui PA0FRI unde gasesti calcule ce iti usureaza mult munca...Si sa nu uitam ce cei de la ACOM si OM POWER sunt radioamatori care au devenit PROFESIONISTI si care au pe masa aparatura de masura si control de zeci de mii de euro....

4x1ad
Mesaje: 425
Membru din: Sâm Iun 19, 2010 11:29 pm
Contact:

Re: Soarta revistei R&R

Mesajde 4x1ad » Mar Mar 26, 2013 9:33 pm

@YO7MGG: Stefane, imi cer permisiunea sa nu ma refer la punctele 1 si 2 din postarea ta din simplul motiv ca se ocupa de politie radio, lucru care nu intra in preocuparile mele. Propun sa lasam emotiile si sa ne intoarcem la chestiuni tehnice si practice. Daca ai citi inca o data postarea mea anterioara ai vedea ca m-am referit la faptul ca nu exista prea multa ratiune tehnica si economica in puteri peste 1.5kW. Sau la fel de rationala ca in folosirea in Bucuresti a unui jeep 4x4 cu motor de 300CP. Mai exista si operatori care poseda liniar de 4kW dar il folosesc intr-un concurs de 48 de ore la doar 2kW ca sa reduca simtitor stressul asupra componentelor critice. Oricum, nu toata lumea trebuie sa adopte parerile mele, in ultima instanta fiecare face ce vrea la el acasa si se comporta conform standardelor proprii. Nu trebuie eu sa fac ordine si disciplina. Ma limitez la chestiuni in care am cat de cat idee despre ce vorbesc, in rest imi place si mie sa invat de la cei mai buni si mai experimentati ca mine.

Faptul ca ai incercat sa propui o solutie este foarte binevenit. Ai tradus materialul lui EX8A si foarte bine ai facut, daca mai ai posibilitate tradu si alte materiale de pe site-urile rusesti pentru ca si acolo exista chestiuni teoretice si practice foarte utile. Mie mi-ar fi placut de exemplu un material care sa faca ordine si sa reuneasca datele tehnice de catalog ale tuburilor sovietice/rusesti de putere , domeniu in care exista multa confuzie, informatii care se cam contrazic intre ele si cel mai deranjant, date esentiale lipsa.

In legatura cu masurarea frecventelor de rezonanta ale socului anodic, nu am facut o statistica. Dar 4 amici din YO cu care sunt actualmente in corespondenta si care construiesc in clipa de fata amplificatoare liniare cu tuburi sovietice, 3 s-au preocupat deja, iar al patrulea a cerut cateva sugestii in domeniu pentru ca nu avea experienta in constructia si optimizarea socurilor anodice. Nu este si nici nu se vrea un esantion relevant statistic. Oricum, celor care-mi solicita sugestii, chestiunea cu constructia nerezonanta a socului anodic figureaza la loc de cinste. Eu le comunic parerea mea si/sau le dau si surse alternative de documentare.

In chestiunea sistemelor de protectie pentru un QRO am vazut discutii si aici pe site despre placi „Tetrode/Triode Boards” de productie G3SEK sau alta provenienta, chiar si YO. Cine a dat multi bani pe un tub, de obicei se preocupa de protectie. Trei din cei patru amici pomeniti mai sus si-au comandat placi G3SEK iar al patrulea a hotarat el sa faca un sistem de protectie mai simplificat si cu mai putina electronica.

La intrebarea „Ce este mai rentabil? Sa cumpar echipamente de laborator ....sau sa iau un QRO de fabrica?”, iti pot raspunde ca depinde de tine. Daca doresti doar sa construiesti un amplificator decent si-atat, atunci e suficient un multimetru universal si un wattmetru calibrat decent in CW si daca se poate si in PEP. Daca doresti sa experimentezi mai mult si vrei sa faci treaba cum trebuie, un LC-metru este foarte util (am vazut de vanzare aici un kit cu vreo 100 de lei cred). Ai vazut sper ce frumos l-a folosit YO4AUP in reglajele sale. Un osciloscop second hand nu este extrem de scump si am vazut la Mica Publicitate disponibile la preturi rezonabile. Chiar daca costa cateva sute de lei, este o investitie pe termen lung, buna la mai multe aplicatii. Consider un analizor de antena, oricat de simplu o investitie inteligenta si ma bucur sa vad ca din ce in ce mai multi hami YO isi procura unul sau cel putin il imprumuta de la amici. Dar daca esti experimentator pasionat de antene si nu numai, un analizor de antena este deja un „must”. Mai este necesar si un dummy load de putere adecvata. Acestea pentru constructorul de cursa lunga. Ai ridicat si problema analizorului de spectru ducand problema la extrema. Este o scula care o vad necesara numai unui constructor si experimentator pasionat care doreste sa impartaseasca si altora din experienta si cunostintele sale prin intermediul unor articole bine documentate in reviste sau pe site-uri. Sau cineva care merge pe carari nebatatorite si experimenteaza lucruri noi. Un formator de opinie publica cum se doreste EX8A, trebuie sa puna la dispozitia celor pe care doreste sa-i convinga mai multe date decat un constructor modest obisnuit. Nu era vorba de 3 x GU-50 ci de ditami liniarul de 3kW output. Puterea mare implica si responsabilitate, nu numai gadilarea egou-urilor. Si abordarea trebuie sa fie mai serioasa si bazata pe criterii de un nivel superior. Cel putin aceasta-i parerea mea.

Sa nu uitam ca astazi un spectrum analyzer nepretentios dar suficient pentru nevoile noastre, nu mai costa ca acum zece ani. Un „Rigol” costa in jur de 1K$ si poate fi achizitionat de un radioclub sau asociatie pentru beneficiul membrilor sai. Dar radioamatorul obisnuit nu are nevoie de obicei de un analizor de spectru decat daca se transforma in constructor si experimentator de valoare. Si atunci trebuie sa accepte ca dotarea unui laborator costa. S-au dus vremurile cand faceam acordul cu becul de neon si antena o construiam din sarma de rufe furata de la vecina.

Daca nu ai o zestre de componente adunate de-a lungul anilor (tuburi, socluri, transformatoare de putere...); daca nu ai instrumentele de masura necesare sau de unde sa le imprumuti si daca nu posezi cunostiintele minimale unei constructii rezonabile si sigure, atunci e posibil ca manufacturarea unui liniar sa devina comparabila la pret cu achizitionarea unui amplificator de fabrica second hand. Tu trebuie sa hotarasti, nu exista solutii de scoala, universal valabile.

La intrebarea ta „Cati fabricanti de QRO-uri folosesc filtru PI-L”, raspunsul este : majoritatea celor care trebuie sa treaca aprobarea FCC Part 97 pentru armonici si spurii cu liniare „legal limit” (1.5kW). Exemple ? ACOM , Alpha, Command Technologies, QRO Technologies, Ten Tec ba chiar si MFJ/Ameritron se folosesc de una din configuratiile Pi-L, L-Pi-L sau Trafo 4:1+ Pi.

Nu stiu cine ti-a incalcat in picioare ceva, mie nu-mi sta in caracter. Insa daca hotarasti sa publici ceva, trebuie sa accepti ideea ca poti primi si critici. In cazul de fata, eu vad observatiile indreptate in directia lui EX8A, asa ca nu prea stiu de ce te simti atins. Unii aleg sa publice articole fara posibilitatea de a se posta comentarii si N2YO le respecta dorinta. Eu zic totusi ca daca aduci niste idei la cunostinta publicului, trebuie sa fi gata sa le si argumentezi in cadrul unei dezbateri civilizate. In cazul de fata, nu stiu cat ai fi avut tu obligatia sa-l justifici pe EX8A. Consider neproductiv cazutul automat in extaz la orice articol publicat indiferent de calitatea si veridicitatea continutului. Exista articole de valoare si exista articole care contin si chestiuni discutabile. Dar nu sustin ca am monopolul adevarului si este posibil ca parte din remarcile sau ideile mele sa nu fie corecte. Ii „invidiez” pe cei care sunt capabili sa afirme cu extrema siguranta de sine ca parerea lor este axiomatica. As vrea si eu sa fiu in posesesia adevarului absolut, dar nu sunt. Sunt dezbateri, aceasta este destinatia Forumului si a campului de comentarii de la articole. Cand schimburile de opinii se fac civilizat si argumentele sunt pertinente, exista sansa ca cineva sa invete ceva folositor. Discutiile in contradictoriu in care se amesteca ego-ul participantilor sunt complet neproductive.

In ceea ce priveste standardele mele proprii, ma conduc dupa sfatul prietenului si mentorului meu YO7DZ (SK) care m-a invatat acum multi ani in urma ca fiecare are optiunea sa invete de la cei mai slabi ca el sau de la cei mai buni ca el. Fiecare e liber sa-si aseze stacheta unde crede de cuviinta. Daca stachetele mele nu sunt amplasate unde doresti, esti liber sa nu le adopti. Insa si la olimpiade, am vazut ca stachetele se aseaza tot timpul din ce in ce mai sus si niciodata invers. Cine ma cunoaste, stie ca obiceiul meu este sa expun atat partile pozitive cat si cele negative al vreunui transceiver, antene, liniar, rotor etc. pentru ca interlocutorul meu sa poate face compromisul cel mai optim si sa i-a hotararea cea mai inteleapta pe termen lung.
De obicei, incerc sa ma documentez bine inainte de fac sugestii si ma straduiesc sa fiu cat mai obiectiv cu putinta. Daca e ceva care nu cunosc suficient, prefer sa tac sau sa ma consult cu altii, mai competenti ca mine.
Apropo, FT-1000MP, si pentru mine a fost suficient de bun, in asa fel ca am posedat la un moment dat chiar 3 bucati. E un transceiver imperfect dar cu unul dintre cele mai bune raporturi cost/performanta pe care le cunosc in ultimile doua decenii. Insa nu m-am limitat la el si am incercat si altele. Un singur lucru foarte cert am invatat in cei circa 45 de ani de radioamatorism: nu exista nici o piesa de echipament pentru ham radio care sa fie perfecta ci doar perfectibila.
In rest, sa auzim numai de bine.
73
Morel
4X1AD
Ex.YO4BE
"Daca antena buna nu e, nimic nu e...."

"Radio Amatorii nu trebuie sa fie profesionisti in radio-electronica, dar nici diletanti"


Înapoi la “Revista radioamatorilor YO”

Cine este conectat

Utilizatori care navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori