Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Zgomotul termic

Are sens sa ne luptam pentru fiecare zecime de dB?

Florin Cretu YO8CRZ

Zgomotul termic. Are sens sa ne luptam pentru fiecare zecime de dB?

 

Ideea aricolului a aparut in urma unor discutii avute cu cativa radioamatori din tara interesati in echipamente de comunicatii de inalta performanta, asa incat m-am gandit ca ar putea fi util si pentru altii sa asamblez cate ceva din corespondenta avuta pe aceasta tema intr-un articol, eliminand referirile cu caracter privat. Trebuie sa mentionez de la inceput ca pentru a clarifica unele aspecte legate de zgomot a trebuit sa fac pe parcursul textului, trimiteri repetate la cartea “Radioreceptoare”, ce inca mai poate fi achzitionata de la FRR.

 

Empiric, 1 dB este definit ca find cea mai mica schmbare in puterea unui semnal ce poate fi sesizata de urechea umana. Una din marimile esentiale care caracterizeaza calitatea unui semnal este raportul semnal-zgomot, notat in literatura de specialitate cu SNR.  O schimbare de 1dB fie in puterea semnalului, fie in puterea de zgomot se traduce printr-o schimbare a marimii SNR cu 1dB. Suna logic, e un lucru stiut de toata lumea, nu-i asa?....

 

Hmmmm…. Daca asa stau lucrurile, de ce atunci radioamatorii care lucreaza in special EME se lupta pentru fiecare zecime de dB sau de ce un LNC pentru TV satelit de 0.6dB este cu mult mai bun decat unul de 1.6dB? Sa fie doar “obsesia perfectiunii” pentru primul caz si “reclama” in al doilea?

 

Adevarul este ca atunci cand e vorba de zgomot, lucrurile nu sunt nici pe departe atat de simple, pe cat par la prima vedere. Teoria care sta in spatele analizei zgomotului si a efectelor e de data relativ recenta, o incursiune prin cateva carti mai vechi demonstrand cu usurinta cat de superficiale erau cunostiintele din acest domeniu in trecut.

Una din cele mai bune carti de proiectare a radioreceptoarelor la timpul ei, este lucrarea lui K.R Sturley “Radio Receiver Design”, publicata  in 1943 la Londra. Cartea a fost o referinta in materie pentru generatii de ingineri radio si uimeste si astazi prin claritate si precizie. (Acestei carti i-a expirat copyright-ul si poate fi gasita pe internet impreuna cu alte carti tehnice valoroase vechi la adresa: http://www.pmillett.com/tecnical_books_online.htm) Trecand peste momentul istoric cand aceasta carte a fost scrisa, lecturarea paginilor in care se vorbeste despre zgomot nu aduce foarte multe lamuriri (pag. 165-168 vol.1), desi se vorbeste despre “rezistenta” de zgomot.  Si lucrurile nu puteau fi altfel, pentru ca bazele teoriei au fost puse ceva mai tarziu, in 1944 de Harald Friis, care a permis calcularea cifrei de zgomot pentru circuite simple sau pentru o cascada de blocuri la care cifra de zgomot individuala era cunoscuta. Atat cifra de zgomot cat si notiunea de temperatura de zgomot au inceput sa fie folosite pentru caracteriazarea performantelor receptoarelor abia ulterior acestei date.

 

Teoria zgomotului desi complexa si arida, este vitala in tehnica moderna a comunicatiilor. Doar prin intelegerea in detaliu a naturii si comportarii la zgomot pot fi imbunatatite insa receptoarele sau sistemele de receptie.

Sa incercam insa un raspuns la intrebarea din titlu, fara a intra prea mult in teorie si fara a face apel la matematici complicate. Teoria zgomotului este tratata extins de altfel in cartea recent aparuta “Radioreceptoare”, iar exemplele de calcul prezentate ajuta la intelegerea mai usoara a notiunilor explicate.

 

Orice explicatie a zgomotului termic incepe cu formula clasica a puterii de zgomot generata de o rezistenta (indiferent de valoare):

,

unde     k este constanta lui Boltzman 1.38x10-23

            T este temperatuta in grade Kelvin

B este banda de frecventa in care se face masuratoarea

 

O prima privire asupra formulei, arata dependenta puterii de zgomot masurate de temperatura si banda de frecventa in care se face masuratoarea.

 

Pentru operatii cu zgomot se considera temperatura ambianta (prin conventie IEEE) de 290K, iar pentru usurinta banda de frecventa B se considera a fi de 1Hz.

De aici rezulta ca  

sau convertit in dBm,  = -174dBm

Aceasta este cifra magica intalnita in numeroase calcule legate de zgomot si reprezinta referinta folosita pentru puterea de zgomot a unui circuit ideal la temperatura ambianta intr- banda de 1Hz.

 

 

Exista mai multe moduri in care putem discuta despre zgomot:

 

Exprimarea puterii de zgomot in W (liniar) sau in dBm (logaritmic)

 

Factorul de zgomot  F. Arata cu cat se degradeaza un semnal la trecerea printr-un circuit datorita zgomotului. Este o marime liniara, altfel spus F=2 arata dublarea puterii de zgomot la iesirea circuitului.

 

Cifra de zgomot NF care este de fapt exprimarea in forma logaritmica a factorului de zgomot.

 

Temperatura de zgomot T. Pornind de la constatarea ca puterea de zgomot kTB contine o singura variabila (daca se considera banda de frecventa de 1Hz), puterea de zgomot se poate exprima doar prin temperatura de zgomot. Este metoda de exprimare a zgomotului folosita cu precadere la caracterizarea amplificatoarelor de zgomot foarte mic. Se poate vorbi astfel de un amplificator cu un zgomot de 50K sau de 180K.

 

Exista mai multe formule ce pot fi folosite pentru a trece de la o forma de exprimare a zgomotului la alta:

 

NF=10*log F

T=290* sau T=290*

 

 

 

Zgomotul este principala cauza limitativa pentru sensibilitatea unui receptor, dar in acelasi timp trebuie avut in vedere ca performantele unui sistem de receptie nu depind numai de performantele receptorului, dar si ale antenei si ale fiderului.

Atunci cand se discuta de performantele la zgomot ale unui sistem, trebuie avute in vedere si o serie de elemente externe cum ar fi zgomotul benzii, in special pentru echipamentele HF ce lucreaza in portiunea de jos a spectrului (<10MHz) unde zgomotul benzii este atat de mare incat chiar si un receptor cu o sensibilitate mediocra poate face fata cu brio. Lucrurile se schimba insa odata cu cresterea frecventei, zgomotul devine din ce in ce mai mic si sensibilitatea unui sistem de receptie poate fi exploatata pe deplin.

Nu voi intra aici in amanunte legate de cifrele de zgomot necesare pentru receptoare lucrand in HF sau VHF, detaliile putand fi gasite in paragraful 17.7 al cartii “Radioreceptoare”.

 

Sa introducem o notiune noua: zgomotul antenei sau temperatura de zgomot a antenei.

Daca omitem zgomotul cauzat de elementele pur rezistive ale antenei, zgomotul antenei este de fapt zgomotul captat de antena de la mediul inconjurator. O privire la pagina 211 a cartii “Radioreceptoare”, ne arata modul de variatie a surselor de zgomot atmosferice sau galactice in raport cu frecventa de lucru.

 Tot de aici rezulta ca la frecvente de sub cca. 150MHz zgomotul atmosferic si zgomotul galactic are valori aproape egale (sunt omise din discutie asa numitele surse discrete de perturbatii, cauzate de surse industriale, emitatoare sau surse accidentale). Cu cat frecventa creste, pentru o antena directiva orientata in plan vertical se observa ca zgomotul dominant devine zgomotul galactic. In plan orizontal aceeasi antena va receptiona insa zgomotul termic terestru (290K). La frecventa de 440MHz si in special la 1296MHz, diferenta intre zgomotul terestru si cel galactic devine usor sesizabila.

Temperatura de zgomot a unei antene, este data in buna masura de directivitatea antenei. Cu cat o antena orientata in plan vertical “vede” mai putin pamant, cu atat receptioneaza mai putin zgomot terestru, avand in consecinta o temperatura de zgomot mai redusa.

 

Temperatura de zgomot pentru un sistem de receptie este data de formula:

 

unde:

TSYS: temperatura de zgomot a sistemului de receptie

TA: Temperatura de zgomot a antenei

TL: Temperatura de fizica a  liniei de transmisie catre antena

TR: Temperatura de zgomot a receptorului

L:   Pierderile in linia de transmisie expimate in forma liniara.

 

Se observa ca performanta unui sistem de receptie este influentata de antena, fider si receptor. Pentru simplificare, de aceasta data, putem sa omitem pierderile prin fider (L=1) si se observa ca atat temperatura antenei cat si temperatura de zgomot a receptorului sunt la fel de importante in valoarea finala a temperaturii de zgomot a sistemului.

 

Ajunsi aici, pumem in sfarsit sa raspundem la intrebarea din titlu folosind doua exemple de calcul:

Exemplul 1:

Sa presupunem ca temperatura de zgomot a unei antene este de cca. 30K, iar receptorul (incluzand si pierderile in fider) are o cifra de zgomot NF=1dB.

Pentru ca e mai usor de lucrat cu marimi liniare, convertim cifra de zgomot NF in temperatura de zgomot.

Rezulta TR=

 

 

Temperatura de zgomot a sistemului  TSYS 1=30K+75K=105K

 

Sa presupunem acum ca receptorul are NF=0.4dB

TR=

In acest caz temperatura de zgomot a sistemului devine TSYS 2=30K+28K=58K

Avand cele doua puteri de zgomot, putem calcula acum imbunatatirea SNR (presupunsnd ca semnalul receptionat ramane constant)

= 5.7dB !!!

Desi cifra de zgomot NF s-a imbunatatit cu doar 0.6dB, imbunatatirea finala a SNR este de 5.7dB, ceea ce este semnificativ (practic 1 punct “S”)!

 

Exemplul 2.

Sa presupunem acum ca temperatura antenei este de 85K si incercam acelasi experiment  folosind un receptor cu NF=1dB dupa care reducem NF la 0.4dB.

Efectuam din nou calculele de mai sus si in final obtinem o inbunataire de numai 1.5dB

 

Cu cat temperatura antenei (zgomotul benzii) este mai mare, cu atat schimbarea in SNR este mai mica, pana cand la un moment dat se ajunge la “dB pentru dB”. Crescand si mai mult puterea de zgomot in antena, se ajunge la situatia cand zgomotul dominant este zgomotul benzii, si nu se mai obtine nici o imbunatatire a SNR.

Graficul din figura ilustreaza modul cum se schimba SNR la modificarea temperaturii de zgomot a sistemului pentru 4 trepte de modificare a NF. Pentru usurinta intelegerii, toate valorile de zgomot au fost de data aceasta convertite in dB.

 

Cu alte cuvinte, pentru un sistem lucrand in HF (unde scurte), o imbunatatire de 0.1dB a cifrei de zgomot a receptorului nu aduce nici un beneficiu, insa lucrurile stau cu totul diferit pentru banda de 70cm sau pentru 23cm, daca acestea sunt folosite pentru comunicatii tip EME sau satelit, cand antena este orientata spre cer si temperatura de zgomot a antenei este redusa.

 

Sigur ca se poate discuta mult despre zgomot, despre necesitatea de a utiliza amplificatoare de zgomot mic, sau reducerea pierderilor pe fider, insa cum se pot masura acestea? Din nou fac apel la cartea “Radioreceptoare” care contine informatii detaliate despre masurarea zgomotului si modul cum se poate evalua un sistem cu o sursa de zgomot.

Din discutiile purtate pe aceasta tema cu multi radioamatori, a reiesit ca masurarea zgomotului ramane o problema nerezolvata in cele mai multe cazuri, problema esentiala fiind lipsa unei surse de zgomot calibrate. Asemenea surse calibrate industriale pot fi cumparate, la un pret mai mare decat pretul unui transceiver mediu…. asa incat singura solutie pentru multi radioamatori o reprezinta constructia in regim propriu a unei asemenea surse.

 

Intrebarea “este sistemul meu de receptie atat de bun pe cat ar trebui?”, este o intrebare pe care multi radioamatori de performanta si-au pus-o in legatura cu sistemul de receptie folosit in special pentru EME, dar chiar si pentru comunicatii  terestre in VHF sau microunde. In lipsa unei surse calibrate de zgomot se poate recurge la verificarea sistemului receptionand zgomotul solar sau de la luna, insa precizia nu este totdeauna acceptabila, asa ca in final singura solutie rezonabila ramane tot o sursa calibrata de zgomot….

 

Constructia in sine este foarte simpla si accesibila chiar si radioamatorilor incepatori, problema ramanind insa calibrarea acestei surse.

 

Pentru rezolvarea acestei probleme, impreuna cu Ovidiu-YO8CQM am realizat o sursa calibrata de zgomot. Sursa poate fi imprumutata la Ovidiu pe o perioada limitata de timp, oricarui radioamator care doreste sa-si calibreze propria sursa de zgomot prin comparatie, cu singura obligatie de a suporta costul trimiterii prin colet postal la si de la Iasi.

Pentru a veni in sprijinul celor care doresc sa construiasca o astfel de sursa de zgomot, am elaborat un document de 11 pagini care detaliaza modul de constructie a doua tipuri diferite de surse de zgomot (scheme, cablaj si fotografii aratand modul de realizare practica) precum si cateva detalii legate de modul de calibrare. Documentul in format PDF este disponibil la cerere si il voi trimite prin email oricarui radioamator interesat. Documentul contine si datele de calibrare ale sursei de zgomot de la Iasi, pentru banda de frecventa 25MHz-1.6GHz. Pentru una din sursele de zgomot prezentate pot oferi doritorilor si filele Gerber in format RS274X.

 

Ce se poate face cu o sursa de zgomot? Se pot masura sau testa foarte multe lucruri, de la cifra de zgomot a unui receptor sau LNA, la pierderile pe fider sau chiar a intregului ansamblu LNA-Fider-Receptor. Mai mult decat atat, se pot imagina numeroase alte aplicatii, cum ar fi reglarea filtrelor, sau alimentand sursa de zgomot in impusuri se poate regla un Noise Blanker, etc.

 

Florin Cretu YO8CRZ

Articol aparut la 2-10-2007

10419

  • Postat de Augustin Preoteasa YO7AQF la 2007-10-03 12:44:36 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.224
    Cartea precum si articolul sunt foarte utile ,raspund nevoilor de azi. Sunt accesibilesi trateaza subiectele la zi pentru majoritateacelor interesati de tehnica receptiei raio.

  • Postat de ion YO8RXK la 2007-10-03 20:32:50 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.150
    Din fericire pentru rdioamatori,articolul este util,dar pentru unii[ma enumer si eu],nu zgomotul termic[al haului cosmic]ma deranjeaza,ci alte,-zgomote cu perioada definita,datorate mai mult ori mai putin vietii moderne.Multe73 !Ion.

  • Postat de Doru Zaslo YO2AMU la 2007-10-03 23:34:29 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.189
    Deosebit de interesant acest articol care trateaza un subiect cu care ne intalnim mult mai des decat constientizam acest lucru.Realizam astfel ca trebuie depusa multa pasiune si rabdare in constructia unui preamplificator pentru VHF/UHF si orice fractiune de dB in minus la cifra de zgomot poate fi diferenta dintre a auzi si a nu auzi un semnal slab.Este esential pentru cei ce inca mai lucreaza EME.

  • Postat de David Moldovan YO5BTZ la 2007-10-04 10:19:32 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.18
    Draga Florin, felicitari si multumiri pentru articol. Consider ca articole de acest gen vor ridica nivelul calitatii revistei "Radiocomunicatii si Radioamatorism". Este minunat sa citesti un articol referitor la o tema la care autorul si-a adus contributia proprie. Inca o data felicitari si multumiri! David

  • Postat de Vasile la 2007-10-04 18:17:35 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.26
    Interesant. Insa ma gandesc ca prea putini inteleg asa ceva. Radioamatorii nostri au pierdut abilitatle tehnice si prefera sa cumpere totul de-a gata de la bacanie: statie, antene, mai nou si cabluri cu conectori, eventual platesc un tinerel sa le lucreze si ceva DX-uri sau in concursuri. Si asa s-a ajuns la radioamatorism de bacanie in YO-land.
    O intrebare totusi pentru autor: cu un generator de semnal e posibil sa vad diferenta intre SNR si imbunatatirea cifrei de zgomot?

  • Postat de Florin Cretu la 2007-10-05 08:15:35 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.173
    In primul rand vreau sa multumesc pentru cuvintele de apreciere. Pentru Ion-YO8RXK, nu pot decat sa spun ca nu e singur in durerea lui legata de zgomotele electrice de tot felul ce patrund in receptor…. Ar fi o tema extraordinara pentru un articol, sau o serie de articole, despre EMI, antene de receptie de zgomot redus, Noise Killer-e, Noise Blanker-e, receptie cu diversitate spatiala, algoritmi DSP, etc. Sper sincer ca cineva va aborda macar un subiect din aceasta tema, concretizat intr-un articol cu detalii practice. Din pacate eu unul nu ma incumet, timpul meu liber in ultima vreme fiind extrem de limitat.
    73 de Florin

  • Postat de Florin Cretu YO8CRZ la 2007-10-05 08:44:24 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.173
    Am ezitat daca sa raspund “anonimului” Vasile sau nu, insa postarea lui contine o intrebare ce poate interesa si pe altii.
    Daca se foloseste un generator de semnal in locul antenei pentru a proba imbunatatirea SNR la reducerea cifrei de zgomot a receptorului, trebui tinut cont de temperatura de zgomot a generatorului. Chiar si atunci cand generatorul e oprit, zgomotul termic generat de rezitentele din atenuatorul de la iesire vor produce un zgomot de cel putin 290K (sau egal cu temperatura ambianta). Folosind una din formulele de transformare 290K>>NF= 3dB. Se porneste deci din start cu un handicap de 3dB, la care trebuie sa adaugam cifra de zgomot a receptorului. Sa presupunem pentru receptor NF=1dB, aceasta inseamna un zgomot combinat de 4dB. Din graficul prezentat in articol rezulta ca pentru 4dB NF, suntem in zona liniara “dB pentru dB”, deci nu se poate observa o diferenta intre schimbarea SNR si a cifrei de zgomot. O antena insa poate avea o temperatura de zgomot cu mult mica (in anumite conditii..) decat cea a unui rezistor…… Iata de ce asfel de teste se pot face numai pe antena sau
    daca se folosete un atenuator criogenic...73 de Florin

  • Postat de Vasile YO6EX la 2007-10-06 09:13:14 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.96
    Anonimul Vasile nu are nici-o legatura cu persoana mea.

  • Postat de Gabriel YO3CEN la 2007-10-06 21:05:52 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.100
    Temperatura de zgomot pentru un sistem de receptie este data de formula:



    unde:

    TSYS: temperatura de zgomot a sistemului de receptie

    TA: Temperatura de zgomot a antenei

    TL: Temperatura de fizica a� liniei de transmisie catre antena

    TR: Temperatura de zgomot a receptorului

    Se observa ca performanta unui sistem de receptie este influentata de antena, fider si receptor. Pentru simplificare, de aceasta data, putem sa omitem pierderile prin fider (L=1) si se observa ca atat temperatura antenei cat si temperatura de zgomot a receptorului sunt la fel de importante in valoarea finala a temperaturii de zgomot a sistemului.

    ---------
    Teoretic zgomotul fasul) unui sistem de receptie este dat de semiconductoarele de pe linia rx...fara antena.

    Alte zgomote primite prin antena nu au sursa termica...doar radiatii.
    Tu sti ceva despre temperatura de zgomot a unui corp din fizica dar tot faci reclama la o carte.
    Exemplele 1 si 2 sunt aleatore...fara practica US/UUS.

    Gabi

  • Postat de Florin Cretu YO8CRZ la 2007-10-06 23:39:28 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.173
    Pentru Gabi YO3CEN. Afirmatia ta: “zgomotul fasul) unui sistem de receptie este dat de semiconductoarele de pe linia rx...fara antena” este complet eronata. Formula care am dat-o pentru temperatura de zgomot a sistemului de receptie e corecta . Cele doua exemple au fost date in primul rand pentru a arata cum se calculeaza asemenea lucruri. In plus sunt exemple reale.
    Daca te intereseaza subiectul, trimite-mi un email si voi fi bucuros sa-ti trimit un numar de articole clarificatoare pe tema asta. Cat priveste afirmatia ta “Tu sti ceva despre temperatura de zgomot a unui corp din fizica dar tot faci reclama la o carte” mi se pare cam rautacioasa….
    Numai bine, Florin

  • Postat de Vasile la 2007-10-08 18:44:57 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.205
    Multzam pentru raspuns! Am calatorit si abia acum am acces la internet. Anonimatul are avantajele lui, poti spune adevaruri "incomode" mai usor.
    Unde pot gasi gasi niste explicatii mai simple sepre zgomotul antenelor? Pe Google mi-au dat 100000 de referinte. 73

  • Postat de Adrian YO9FRJ la 2007-10-08 23:28:32 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.108
    In opinia mea articolul este scurt si la obiect. Aplicatia: VHF and up ... Voi incerca sa "traduc" in cateva cuvinte ce a demonstrat teoretic Florin, adica in aplicatiile EME si/sau Satelit este obligatorie utilizarea antenelor cu castigul cat mai mare, a cablurilor cu atenuarea cea mai mica posibila si a preamplificatoarelor cu zgomotul cel mai mic accesibil ... 73's

  • Postat de RF la 2007-10-13 22:06:34 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.141
    Cartea lui Sturley nu e rea dar este anacronica si contine destul de multe greseli inerente pentru vremea cind a fost scrisa.
    Conceptul ca "RF-ul nu s-a schimbat de atunci si pina acum" tine la amatori si nu la profesionisti.
    Plus ca peste 50% din lucrare sint formule foarte putin explicate.
    S-au publicat mii de carti de RF pina acum, dar eu personal recomand celor care vor sa citeasca o carte de referinta in acest domeniu, "RF Design Guide" de Peter Vizmuller (1995). Orice cuvint din aceasta carte are sens si orice formula este explicata pina la cele mai mici amanunte.
    L-am cunoscut personal pe Vizmuller pe vremea cind lucra la Motorola prin '92. Era un inginer deosebit care cu toate ca nu era radioamator gindea foarte practic si avea o viziune total profesionista asupra lucrurilor.
    Cartea costa destul de mult in magazine dar cu putina rabdare se gaseste in format pdf pe anumite site-uri de pe net.

    Felicitari pentru articol!
    73's

  • Postat de ion YO8RXK la 2007-10-14 16:44:15 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.203
    Oricum este un articol elevat comparativ cu lipsa de informatii ,despre [si cu ]unele servicii[s-au nu]..ce latime de banda au,ori ce modulatie inventata si nepublicata poseda!Noi care nu suntem decat ;amatori'',si ar trebui sa ascultam doar!Multe 73 SI ORICUM MAI BUN DECAT NIMIC!In urma cu ceva ani ,am incercat construirea unui receptor 2M,dar lipsind aparatura de reglare,...rog scuze,eu am receptionat...alte servicii decat radioamatori! Acum nu e posibil .....au alte posibilitati!Doar 73!Ion.

  • Postat de Florin Cretu YO8CRZ la 2007-10-14 20:33:43 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.173
    Catea lui Sturley la care se refera unul dintre “anonimi” si pe care am mentionat-o intr-un anume context in articolul meu, trebuie judecata in raport numai cu cartile similare aparute in acea vreme. Este absolut neadecvata comparatia cu o carte moderna in sensul unui substitut; o asemenea referire nu putea fi decat cu caracter istoric. Domeniul acesta a evoluat enorm din 1944, cand a fost scrisa cartea, si pana acum. Cei dornici sa faca o incursiune in istoria radio, sa vada care era nivelul cunostintelor in domeniu acum mai bine de 60 de ani, in plin razboi, pot gasi in aceasta carte destule surprize. In plus, accesul la aceasta carte este gratis... si voluntar! O alta referinta veche, aparuta de cealalta parte a Atlanticlului, cam in aceeasi perioada de timp, este cartea lui R. Therman, Radio Engineer’s Handbook. Si ca sa nu mai existe nici un fel de dubiu, mai afirm inca o data ca mentiunea facuta despre acesta carte are doar conotatie istorica! E bine uneori, sa mai privesti in urma ( chiar si in tehnica..)…ar trebui sa fie simplu de inteles lucrul asta….
    _____ De acord in privinta cartii lui Peter Vizmuller “RF Design Guide”, este o carte valoaroasa pe care o am si pe care o includ si eu intre primele 10 favorite. In mod evident autorul are multa experienta practica. Dar nici o carte nu este perfecta si niciodata nu poti gasi totul intr-o singura carte...

  • Postat de Vasile la 2007-10-16 09:57:01 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.205
    Am gasit in Dubus 4 din87, 12 pagini despre zgomotul antenelor si in handbook ceva. Cum pot gasi o metoda simpla cum se masoara? 73

  • Postat de ion YO8RXK la 2007-10-17 22:32:47 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.16
    Masurarea perfecta nu exista!Colegii de suferinta din EST,au publicat ceva timp in urma ,un mic aparat pentru reglarea antenelor,avand pentru noi principii bizare!Oricum se refereau la VHF.Multe 73!Ion.

  • Postat de Ilie Matra YO3BBW la 2007-11-01 22:31:20 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.128
    Felicitari pentru articol. Am si cartea despre care mi-am spus parerea cind au fost discutii si intaresc acum: este o carte pe care mrita sa o ai in biblioteca. Dispun de un generator de zgomot reglabil, de laborator, produs in Ungaria. Din pacate este cu iesirea pe 75 Ohmi dar este perfect functional. Cei care doresc sa faca masurari cu el sint bineveniti si sint rugati sa ma contacteze pe e'mail. 73 si receptoare cu zgomot mic! Ilie Matra YO3BBW
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Zgomotul termic"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    La acest articol nu sunt permise comentarii decat de la radioamatori YO autorizati.
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact