hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Triangle Array

Sau directivitate rotitoare - partea a doua

Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP

MOTTO: Multumiri lui YO4AYL pentru tot ce a facut in ultimul an de zile

In luna septembrie 2006 am sustinut la Simpozionul National YO de la Ploiesti o comunicare despre un sistem de 3 antene verticale, care asigura  o directivitate  pronuntata, in 6 directii fixe la alegere, in functie de intirzierile de drum ale semnalului de excitatie cu care sint alimentate acestea. Prezentarea  a fost conceputa in sistem  de diapozitive [Power Point]. Acelasi  material  l-am prezentat si in site-ul Radioamator.ro   la sectiunea  Echipamente si constructii electronice , si poate fi citit la adresa:    http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=369

Asupra comentariilor facute la acel articol trebuie sa spun ca imi pare nespus de rau ca o demonstratie matematica la nivel de liceu (putina geometrie, putina algebra, putina fizica si multa documentare radioamatoriceasca) nu a putut fi urmarita de unii cititori, dar nu este vina mea.  Accept criticile privind dificultatea in a citi articolul. Este greu de transformat un material pregatit pentru o expunere video intr-un articol scris, si probabil nu am reusit sa fac acest lucru.

            In fine, recunosc ca am ramas dator cu multe amanunte despre realizarea practica si a rezultatelor obtinute.  Obiectul acestui articol este tocmai acela de a remedia (in masura in care se poate) deficientele semnalate de cei care au avut bunavointa de a citi articolul si de a-si exprima o parere.

            Pentru ca prezentul material sa poata deveni un instrument de lucru pentru  cei care vor sa incerce sa construiasca un astfel de sistem de antene, trebuie sa reiau sumar citeva aspecte prezentate in materialul anterior si sa fac particularizarile necesare.          Asadar:

 

 De ce sase directii de radiatie?  Pentru ca Dumnezeu ne-a plasat la malul Marii  Negre si harta azimutala dovedeste necesitatea celor sase directii pentru statiile amplasate in YO.

 

                                               


Fig. 101 Harta azimutala pentru YO

 

            De ce 3 Antene?  Pentru ca trei antene aranjate simetric ( in virfurile unui triunghi echilateral ) pot radia astfel incit semnalele emise de fiecare antena sa se insumeze pe 6 directii diferite,  , directii decalate din 60 in 60 de grade.

 

   


Fig.102 Sistem de trei antene

 

            Cum functioneaza sistemul?        Urmarind notatiile din Fig.102 reluam putina fizica, radioamatorism, geometrie si  trigonometrie.

            In punctul A sint prezente cele trei semnale emise de cele trei antene notate A1, A2 si A3.

Prin fenomenul de suprapunere al efectelor, in punctual A cimpul de radiofrecventa rezultant este suma vectoriala a celor trei semnale emise de cele trei antene ale sistemului, care ajunse in A se aduna dupa regula paralelogramului.

 

 Daca punctul   A este suficient de indepartat de sistemul de antene, adica daca distanta de la antene la punctual A de insumare a semnalelor, este mult mai mare decit distanta dintre antene, atunci se poate considera ca vectorii care reprezinta semnalele provenite de la cele trei antene sint colineari cu directia OA.   Proiectiile celor 3 antene pe directia OA sint X1, X2 si X3. Din acest moment analizam sistemul ca si cum ar fi constituit din trei antene amplasate in punctele X1, X2 si X3.  In punctual A ajung deci trei semnale sinusoidale de forma:

 

[1]        u(t) = U sin (ωt + φ + Ψ )

 

Unde:

                        ω =  pulsatia semnalului emis  (=2πν)

φ = diferenta de faza rezultata din diferenta de drum dintre cele trei semnale ( distantele OX1, OX2 si OX3 transformate in diferenta de faza fata de punctual O

[2 ]       φ   = 2π ( OX i/ λ )

                                   

Ψ = defazajul  suplimentar introdus intentionat pentru ca rezultanta sa fie maxima pe o anumita directie ( intirziere provocata de liniile de intirziere in  λ / 4)

 

            Reamintim ca semnalul de radiofrecventa care este radiat de sistem provine de la un singur emitator si  este divizat in trei semnale egale cu ajutorul unui splitter confectionat pe un tor de ferita bobinat cu trei infasurari egale in secundar.

            Expresia matemarica a diferentelor  de drum, OX1, OX2 si OX3 este data de expresia proiectiilor segmentelor OA1, OA2 si OA3 pe dreapta  OA.   Reamintesc ca antenele sint amplasate in virful unui triunghi echilateral, inscris intr-un cerc de raza R = OA1 = OA2 = OA3. Intr-un astfel se triunghi, marimea D = latura triunghiului = distanta intre antene si  are valoarea                                                                                                         __                                                  __

                                                [ 3 ]      D =  OA1 * √3        sau        R =   OA1 =  D / √3  

 

Expresiile matematice ale diferentelor de drum devin:

                                    _                                                           _

[ 4 ]      OX1 =  ( D / √3 )* cos θ ;                     OX2 =  ( D / √3 )* cos [2(π/3) – θ]

                                                                       _

                                                OX3 =  ( D / √3 )* cos [-2(π/3) – θ]

 

            Transformind diferenta de drum in diferenta de faza  cfm [ 2 ] si [ 3 ] , expresiile matematice ale diferentelor de faza sint:

                               _                                                                _

[ 5 ]      φ1 = ( 2π /√3) * ( D / λ ) * cos θ               φ2 = ( 2π /√3) * ( D / λ ) * cos [2(π/3) – θ]

 

                                                                    _

                                                φ 3 = ( 2π /√3) * ( D / λ ) * cos [-2(π/3) – θ]

 

 

            Semnalul prezent in punctul A  este deci de forma:

 

[ 6 ]                    ur = u1 + u2 + u3                         

 

 unde fiecare semnal    are expresia matematica data  in relatia [ 1 ]  de mai sus.   Cu dezvoltarile din relatiile de la [ 2 ] la [ 5 ] expresia semnalului rezultat in punctual A devine de forma:

                                                          _                       

                ur = U1 * sin [ωt + ( 2π /√3) * ( D / λ ) * cos θ + Ψ1 }] +

                                                                          _

                                    + U2 *  sin {ωt + ( 2π /√3) * ( D / λ ) * cos[2(π/3) – θ] + Ψ1 } +

                                                                                  _

                                            + U3 *  sin {ωt + ( 2π /√3) * ( D / λ ) * cos[-2(π/3) – θ] + Ψ3 }

 

            In  aceasta expresie a lui ur  exista doi parametri, ( D / λ )  si  Ψ  care trebuiesc determinati  pentru a obtine maximum de semnal pe directia  dorita ( una din cele sase directii definite in Fig.102 .  Termenul ωt fiind acelasi in toate trei componentele semnalului rezultant  (el determinind pulsatia semnalului  ≈  variatia lui in timp ≈  sinusoida ) se omite in analiza parametrilor ecuatiei.  Forma matematica a ecuatiei  care trebuie maximizata pentru o directie θ

data  este deci:

                                                  _

[ 7 ]          ur = U1 * sin [ ( 2π /√3) * ( D / λ ) * cos θ + Ψ1 }] +

                                                                    _

                                    + U2 *  sin {  ( 2π /√3) * ( D / λ ) * cos[2(π/3) – θ] + Ψ2 } +

                                                                            _

                                            + U3 *  sin {  ( 2π /√3) * ( D / λ ) * cos[-2(π/3) – θ] + Ψ3 }

 

            Rezultatul  matematic al analizei propuse mai sus este pentru  maxim ur  si θ dat, urmatorul:

                               _

[ 8 ]     ( D / λ ) = √3 / 6

 

[ 9 ]   Valorile intirzierii  Ψ

 

 

Directia de

Radiatie

θ

 

0

O – A1

Dir 1

 

60

 

Dir 2

 

120

 

Dir 3

 

180

 

Dir 4

 

240

 

Dir 5

 

300

 

Dir 6

Ψ1

- π

- π/2

- π/2

0

- π/2

- π/2

Ψ2

- π/2

- π/2

- π

- π/2

- π/2

0

Ψ3

- π/2

0

- π/2

- π/2

- π

- π/2

 

            Introducind aceste valori in ecuatia  [ 7 ] se obtin cele sase ecuatii care reprezentate grafic redau  diagramele de directivitate pentru cele sase directii de radiatie, astfel

 

ur    0= sin [( π /3) * cos θ  - π ] +  sin [(π /3) * cos(2π/3 – θ) - π/2] + sin {(π /3)* cos[-2(π/3) – θ] - π/2} ur  60= sin [( π /3) * cos θ  - π/2 ] +  sin [(π /3) * cos(2π/3 – θ) - π/2] + sin {(π /3)* cos[-2(π/3) – θ] }

ur120= sin [( π /3) * cos θ  - π/2] +  sin [(π /3) * cos(2π/3 – θ) - π] + sin {(π /3)* cos[-2(π/3) – θ] - π/2}

ur180= sin [( π /3) * cos θ ] +  sin [(π /3) * cos(2π/3 – θ) – π/2] + sin {(π /3)* cos[-2(π/3) – θ] - π/2}

ur240= sin [( π /3) * cos θ - π/2] +  sin [(π /3) * cos(2π/3 – θ) – π/2] + sin {(π /3)* cos[-2(π/3) – θ] - π}

ur300= sin [( π /3) * cos θ - π/2] +  sin [(π /3) * cos(2π/3 – θ) ] + sin {(π /3)* cos[-2(π/3) – θ] – π/2}

 

                        Pentru a o putea suprapune peste harta azimutala, diagrama de directivitate trebuie reprezentata in coordonate polare [ r si θ ].  Stiind ca tensiunea este proportionala cu radicalul de ordinal 2 din putere, pentru a putea utiliza programul de redare grafica a functiilor matematice intitulat “Graphmatica”

 

Click aici pentru descarcarea programului [tnx YO5AMF]

 

se rescriu cele sase ecuatii  in coordinate polare, astfel:

 

Ecuatiile [ 10 ]:

 

  0 gr   r**0.5=sin[pi/3*cos(t)-pi]+sin[pi/3*cos(2*pi/3-t)-pi/2]+sin[pi/3*cos(-2pi/3-t)-pi/2]

 60gr   r**0.5=sin[pi/3*cos(t)-pi/2]+sin[pi/3*cos(2*pi/3-t)-pi/2]+sin[pi/3*cos(-2pi/3-t)]

120gr  r**0.5=sin[pi/3*cos(t)-pi/2]+sin[pi/3*cos(2*pi/3-t)-pi]+sin[pi/3*cos(-2pi/3-t)-pi/2]

180gr  r**0.5=sin[pi/3*cos(t)]+sin[pi/3*cos(2*pi/3-t)-pi/2]+sin[pi/3*cos(-2pi/3-t)-pi/2]

240gr  r**0.5=sin[pi/3*cos(t)-pi/2]+sin[pi/3*cos(2*pi/3-t)-pi/2]+sin[pi/3*cos(-2pi/3-t)-pi]

300gr  r**0.5=sin[pi/3*cos(t)-pi/2]+sin[pi/3*cos(2*pi/3-t)]+sin[pi/3*cos(-2pi/3-t)-pi/2]

 

 

                        Particularizarea la situatia concreta din teren

 

                        In expunerea de mai sus harta azimutala din Fig.101 este desenata asa cum se obisnuieste, cu nordul sus. In Fig.102  antena 1 ( Punctul A1 ) este amplasat la dreapta, pe orizontala punctului O, adica la est pe harta azimutala la azimut 90 grade.

                        Amplasamentul meu  a permis amplasarea sistemului cu antenna A1 rotita spre sud la azimut 141 grade.

                        Pentru a putea suprapune diagrama de directivitate desenata cu “Graphmatica” peste harta azimutala, in ecuatiile [10] sistemul de referinta se roteste cu un unghi de 51 de grade, adica cu  π / 3.53 radiani. [  t in ecuatiile 10 se inlocuieste cu ( t + pi / 3.53 ) ].

                        Amplasarea  punctelor de fixare a celor trei antene verticale nu respecta  desenul unui triunghi echilateral. Amplasarea din teren este redata in Fig.104.

 


Fig.104 Amplasamentul YO4AUP

 

                        Cu distantele masurate in teren si aratate in Fig.104 , diferentele de faza din relatia [ 2 ] devin:

                                                                                                          

[ 11 ]    φ1 = ( 2π* ObB1/ λ ) * cos θ        φ2 = ( 2π* ObB2/ λ ) * cos [2(π/3) – θ]

 

                                                                    _

                                                φ 3 = ( 2π* ObB3/ λ ) * cos [-2(π/3) – θ]

 

unde inlocuind valorile numerice masurate  si inlocuind si expresia lui θ  cu ( t + pi / 3.53 )  , se obtin cele trei diferente de faza astfel :

 

[ 12 ]    φ1 = ( 2π* 8/ 42.42 ) * cos ( t + pi / 3.53 )  =  1.185* cos ( t + pi / 3.53 ) 

 

                        φ2 = ( 2π* 5.9/ 42.42 ) * cos [2(π/3) - t - pi / 3.53] = 0.874* cos [2(π/3) - t - pi / 3.53]

 

                        φ 3 = ( 2π* 8.0/ 42.42 ) * cos [-2(π/3) - t - pi / 3.53] = 1.185* cos [-2(π/3) - t - pi / 3.53]

 

si in final ajungem la expresia celor sase diagrame de directivitate in coordonate polare  pentru amplasamentul antenei montate de YO4AUP:

 

Ecuatiile [ 13 ]

 

DIR 1             r**0.5 = sin [1.185* cos ( t + pi / 3.53 ) -pi] + sin [0.874* cos (2π/3 - t - pi / 3.53)-pi/2] + sin [1.185* cos(-2π/3 - t - pi / 3.53) -pi/2]

 

 DIR 2              r**0.5=sin[1.185* cos ( t + pi / 3.53 )- pi/2]+sin[0.874* cos (2π/3 - t - pi / 3.53)-pi/2]+sin[1.185* cos(-2π/3 - t - pi / 3.53)]

 

DIR 3                r**0.5=sin [1.185* cos ( t + pi / 3.53 ) -pi/2] + sin [0.874* cos (2π/3 - t - pi / 3.53)-pi] + sin [1.185* cos(-2π/3 - t - pi / 3.53)-pi/2]

 

 

DIR 4                r**0.5=sin [1.185* cos ( t + pi / 3.53 )] + sin [0.874* cos (2π/3 - t - pi / 3.53)-pi/2] + sin [1.185* cos(-2π/3 - t - pi / 3.53)-pi/2]

 

DIR 5                r**0.5=sin [1.185* cos ( t + pi / 3.53 )-pi/2] + sin [0.874* cos (2π/3 - t - pi / 3.53)-pi/2] + sin [1.185* cos(-2π/3 - t - pi / 3.53)-pi]

 

DIR 6                r**0.5=sin [1.185* cos ( t + pi / 3.53)-pi/2] + sin [0.874* cos (2π/3 - t - pi / 3.53)] + sin [1.185* cos(-2π/3 - t - pi / 3.53)-pi/2]

 

                        Directivitatea obtinuta in amplasamentul dat este reprodusa in Fig.105

 


Fig.105 Directivitatea realizata

 

                        Suprapunerea acestor diagrame de directivitate, pentru situatia data in teren, peste harta azimutala, este redata in Fig.106

 


Fig.106 Proiectia pe harta azimutala

 

                        Programul de analiza grafica “Grafmatica” pune la dispozitia utilizatorului si valorile numerice ale graficelor executate. Astfel in Fig.107 sint redate valorile numerice pentru amplasamentul dat, asa cum sint ele calculate de program, si in plus am calculate valorile in dB pentru puterea radiata, astfel ca se poate desena si diagrama de radiatie in coordinate dB-θ.

 

Tab.107 Proiectia pe harta azimutala
Diagramele de directivitate in cifre. [tabelar in format text]

 


Fig.108 Directivitatea in dB

 

Gata cu teoria, incepe partea practica.

 

1. Antena

 

                    Recapitulam premizele:

 

o       Cine doreste o antena monobanda, directiva, in 7 MHz,

o       Cine poate monta trei antene verticale la distanta de 12 m una de alta,

o       Cine este in relatii foarte bune cu vecinii (daca nu ai loc in curtea ta),

o       Cine este in relatii foarte bune cu ministrul de finante al familiei,

o       Cine dispune de timp pentru acest hobby,

o       Si nu in ultimul rind, cine nu are doua miini de lemn pe stinga,

 

POATE SA SE APUCE DE TREABA !!!

 

 

Antena verticala GP 7 MHz autoportanta.

 

            Deoarece amplasamentul nu-mi ofera punctele de agatare pentru contragreutati, am fost nevoit sa imaginez sistemul de antena autoportant cu incastrare la baza antenei.

 


Fig.200 (P59) Ariciul are 18 kg

 

 Am ales sa execut antenna din undite telescopice. Am folosit undite de fabricatie chinezeasca model VIKING 800  [cca.50 Lei/ buc] (8 tronsoane de 1m fiecare care asigura  lumgimea elementului de 7.85m) Unditele se fixeaza cu bride de structura metalica de sustinere   Pentru a permite stringerea bridei fara spargerea unditei este necesara mansonarea unditelor in zona de fixare.

 


Fig.201 Unditele cu mufele puse

 

Mansoanele se executa din Mufe  D=40 mm din polipropilena [mufe pentru conducte de apa] care se introduc la cald prin  presare [fretare] pe elemental de la baza antenei.

 


Fig.202 Mufa D=40mm

 

Mufele se incalzesc intr-un cuptor electric prevazut cu termostat si timer.

 


Fig.203 Mufe la inmuiat

 

Mufele se incalzesc la 180 ? C timp de 12 minute. Daca temperatura este mai mare sau daca durata de incalzire este mai mare, mufele se topesc in loc sa se inmoaie si devin inutilizabile.

 


Fig.204 Mufa topita

 

Fretarea mufelor pe undita se face cu un “SDV” pregatit anterior.

 


Fig.205 SDV pentru fretarea mufelor

 

Elementele radiante ale antenei sint executate din sirma de cupru blanc, de 1.5 mm?, izolata in pvc [ pentru instalatii electrice interioare, cca 60 Lei/100m] introduse in interiorul unditelor. Elementul vertical se executa cu aceeiasi lungime ca si contragreutatile. Toate elementele sint lungite electric cu o inductanta aflata la baza elementului. Bobina se executa din aceiasi sirma ca si elemental radiant, infasurind 22 spire pe o carcasa cu D=20mm si L=80mm. Carcasa se executa din teava de polipropilena  D20/Pn25  Bobinajul are lungimea de 60mm. La capetele bobinajului se introduc doua  inele taiate din teava de polipropilena cu D=25mm. Inelele se fixeaza prin lipire sau prin infasurare cu banda adeziva.   Elementul se lasa la baza mai lung cu 150mm si la virf cu 100mm decit undita. La capatul de la baza se cositoreste un papuc din cupru cositorit cu d=4mm. La virful elementului  sirma se dezizoleaza pe o lungime de cca 400 mm ca sa intre prin virful unditei. Virful unditei [ atentie ca acesta sa fie tubular ] se taie la 100mm de la virf pentru a permite firului radiant sa iasa prin virf. In aceasta faza se executa numai doua elemente.

 


Fig.206 Element 0.25 λ


Fig.207 Bobina D=20, L=80mm, n=22sp


Fig.208 Virful dezizolat

 

 Aceasta solutie, cu firul activ la interiorul antenei obliga  la executarea bridelor de prindere “ intrerupte “ d.p.d.v. electric, astfel ca sa nu se inchida  spira in scurtcircuit in jurul sirmelor de antena  sau de contragreutate  si de asemenea obliga la utilizarea unditelor din fibra de sticla.

 

 Unditele din fibra de carbon, bune conducatoare de electricitate [rezistenta de cca 8 Ω pe tronsonul de 1m  lungime] se comporta ca un tub metalic, ecranind elemental de antenna de la interior,si prin  inductie devine el insusi element radiant  fara insa a beneficia de lungirea electrica  introdusa de bobina de la interior. Prezenta sau modificarea numarului de spire al bobinei nu modifica frecventa de rezonanta, aceasta fiind determinata numai de lungimea fizica a unditei din fibra de carbon.  

 


Fig.209 Sistemul de bride

 

Dupa cum se vede, fixarea si stringerea se realizeaza de o brida executata din bara filetata M6 care este trecuta printr-o bucata de teava  dreptunghiulara 20x30mm de aluminiu [se gaseste la magazinele care vind profile pentru geamuri]. Profilul se gaureste pentru a permite trecerea tuburilor izolatoare si pentru a permite introducerea pieselor izolatoare pe care string piulitele. De asemenea  se decupeaza  la mijlocul profilului un sant in forma de V la 90 ? in care se fixeaza bratul ariciului [cornierul].  Tubuletele izolatoare sint din polietilena alimentara recuperate de la sifoane scoase din uz iar  piesa pe care stringe piulita este un capat de diblu din material plastic, taiat la 15 mm lungime. Elementele componente si  ansamblul sint redate in figurile urmatoare:

 


Fig.210 Brida din bara M6


Fig.211 Tub izolator


Fig.212 Brida “anti” Spira in Scurt


Fig.213 Brida asamblata

 

In acest moment, cind sint confectionate toate aceste repere,  se asambleaza doua undite care se monteaza ca un dipol, cu care se definitiveaza numarul de spire al bobinelor de lungire. Dupa aceasta determinare se executa  toate cele 12elemente din sirma.

 


Fig.214 Dipolul pentru masuratori

 

Se asambleaza cele 12 undite cu elementele radiante introduse prin dopuri de spuma poliuretanica la baza fiecarui  tronson.

 [ cu undita pliata se introduce sirma prin virf si se expandeaza spuma la baza elementului celui mai subtire. La baza , pe exterior se pun doua picaturi de adeziv se se extinde virful prin elemental urmator. Se expandeaza spuma in baza celui de al doilea element, se pune adeziv si se extinde virful format din elementele 1+2. Se repeta operatia pina se obtine undita extinsa complet cu elemental radiant la interior, cu bobina la baza, cu virful iesit 100mm si cu capatul de conectare prevazut cu papuc scos prin dopul de cauciuc de la baza unditei]

Spuma  are rolul de a fixa sirma in interior. Daca nu se procedeaza la fixarea sirmei cu spuma vecinii vor cere demontarea antenelor din cauza zgomotului facut la cea mai mica adiere de vint !!!  La baza unditelor care vor fi elementele verticale se monteaza cite un tor bobinat cu 12 spire de sirma de 1mm pentru descarcarea electrostatica. La intinderea unditelor recomand lipirea tronsoanelor telescopice cu “ picatura ce lipeste, etc,”

.


Fig.215 Baza antenelor

 

La virful antenelor, cei 100mm care ies din undita se infasoara in jurul virfului antenei si sirma devine armatura unei bile facuta din Poxipol  ( vopsita cu rosu dupa intarire ) si care are rolul de a micsora frecventa proprie de oscilatie in vint a unditelor.

 


Fig.216 Virful unditelor

 

Tot acum se confectioneaza remorcile de sustinere a cablurilor coaxiale dintre cutia cu relee si antene. Aceste cabluri se fixeaza cu cite o carabina de ariciul antenei si cu o clema strinsa pe cablu in celalalt capat. Bucata de cablu coaxial cu lungimea de 14,2 m ( λ / 2 ) si coeficient de scurtare 0.66 ( masurat)  se prinde de remorca cu soricei de 3mm latime din jumatate  in jumatate de metru.


Fig.217 Cablu de remorca

 

Avind deci toate reperele confectionate se poate incepe  asamblarea  antenelor pe pozitia de montaj.  Se introduc si se asambleaza cele 3 bride lungi de la baza contragreutatilor ( brida filetata trece prin nervura de sub bratul ariciului iar profilul din aluminiu dreptunghiular stringe pe mansonul unditei).  Se introduc pe brate si pe elementul vertical  bridele scurte care string cu brida filetata peste mansonul unditei si fixeaza profilul din aluminiu sub cornier. Se monteaza astfel toate cele 12 undite pregatite cu elemental radiant rigidizat cu spuma poliuretanica.  Dupa montarea unditelor, se prind cu suruburile care fixeaza mufa coaxiala si papucii de la cele 3 contragreutati  si mufa de la capatul de masa al socului executat pe tor. Am folosit la executarea socurilor toruri de ferita de fabricatie Amidon, comercializate sub forma de “kit” [ tor + sirma  pentru confectionarea unui baloon  de 1kW PEP ICAS] avind indicativul comercial  AB200-10 (cca. 10$ / buc)  Capatul cald al torului se cositoreste de contactul central al mufei. Tot de acest fir se cositoreste si firul elementului vertical al antenei. Aceste doua cositoriri la fiecare antenna se fac la pozitie. Daca este vara este sufficient un pistol de lipit de 100W.  Daca afara este mai rece sau bate vintul este necesara o sursa de caldura mai puternica.

 

 


Fig.218 Baza antenei


Fig.219 Se monteaza antenna A3


Fig.220 Conectarea contragreutatilor


Fig.221 Socul de descarcare electrostatica


Fig.222 Baza antenei A1


Fig.223 Antena A1
Antena a1


Fig.224 Baza antenei A3


Fig.225 GP 7 MHz
GP 7 MHz

Antenele fiind gata am procedat la masurarea parametrilor antenei realizate. Urmarind valorile inregistrate se constata concordanta dintre prezumtia ca o astfel de antenna are o impedanta de Z = 35Ω la rezonanta  si valoarea masurata, care variaza de la 40Ω pina la 30 Ω in intervalul de frcventa de la 7050kHz pina la 7100kHz.  Valorile masurate sint redate tabelar in continuare. De asemenea sint redate grafic si variatia principalilor parametric ai antenei in intervalul de la 7.0 pina la 7.2 MHz.

 


Fig.226 SWR GP 7MHz


Fig.227 Impedanta GP 7MHz


Fig.228 Rezistenta GP 7MHz


Fig.229 Reactanta GP 7MHz


Fig.230 Return Loss GP 7MHz


Fig.231 Unghiul de faza GP 7MHz

Tabelul cu valori masurate (fisier text)

 

In concluzie se retine ca  antena verticala executata asa cum am aratat mai sus are, la 7075kHz, urmatorii parametric:                        Z=   36 Ω

                                                            R=   32Ω

                                                            X= -15Ω

 

De asemenea, fata de o impedanta standard de 50Ω, prezinta un SWR de 1.8:1 

 

 

 

 

2. Cutia cu relee pentru comutarea directiei de radiatie.

 

Deoarece atit in timpul executiei  sistemului de antene cit si in timpul reglajelor efectuate  au intervenit corectari, retusuri sau chiar modificari ale elementelor prezentate in partea intia a articolului publicat in septembrie 2006, consider ca este necesar sa prezint in continuare aceste corecturi, pentru ca intr-adevar aceasta parte a doua sa arate “ asa cum s-a facut”. [as build]

In Schema de conexiuni din cutia cu relee, pentru o mai usoara urmarire a traseelor de semnal, am completat indicele fiecarui comutator din schema si am inclus desenul liniilor de intirziere. Desenul completat se vede in figura urmatoare:

 


Fig.322 Schema de conexiuni in Cutia cu Relee – COMPLETATA

 

            De asemenea, in desenele placii de cablaj imprimat,  am identificat trei legaturi de masa omise. Am operat completarile necesare si am desenat si strapurile care trebuie lipite pe placa. Desenul cablajului pentru blocul de relee aferent antenei 2 contine un releu care de fapt nu este necesar la comutarea sistemului de antene in lipsa tensiunii de 12V pe directia de emisie 3. Am operat corectura in desenul cablajului pentru ca acest releu sa nu mai fie montat ( NC in desen)

ATENTIE: daca se doreste alta directie de radiatie decit 3 pentru pozitia “NC” (lipsa tensiunii de 12V pentru relee) se va reproiecta intregul circuit aferent releelor K16 !!! 

 

Schemele si desenul placii de circuit imprimat astfel modificate sint redate in continuare.

 


Fig.323 [P46] Blocurile de Comutatie - RECTIFICATA


Fig.324 Placa cu Relee- Fata plantata - RECTIFICATA


Fig.325 Placa cu Relee- Fata placata - RECTIFICATA

 

Avind placa executata am montat piesele conform schemei si placa asamblata arata ca in figura  urmatoare

 


Fig.326 Placa de comutatie asamblata

 

            Intregul ansamblu se monteaza intr-un cofret pentru echipamente electrice  [95 lei] . Intrarile cu liniile de intirziere se fac prin presetupe care asigura atit rigiditate mecanica cit si etansare. Liniile de intirziere si excesul de cablu de alimentare al antenelor [ cablul are 14.2m iar distanta de la cutie la antene este de cca 8m] se infasoara pe un tambur executat din fier beton de 6mm si 10mm. pe acelasi schelet este fixata si cutia cu relee. Fotografiile urmatoare redau partea de comutatie a ansamblului.

 


Fig.327 Cutia pentru comutatie


Fig.328 Tamburul pentru liniile de intirziere


Fig. 329 Presetupe pentru liniile de intirziere


Fig. 330 Montarea liniilor de intirziere


Fig. 331 Conectarea liniilor


Fig. 332 Cutia de comutatie terminata


Fig. 333 Comutatia gata de urcat pe casa

 

 

            Sistemul de antene fiind urcat pe casa am procedat la masurarea parametrilor realizati.Astfel, dupa ce am executat intrarea in cutia cu relee asa cum era desenata in schema de radiofrecventa revezi Fig.326, printr-un balloon 4:1 si un splitter cu 4 x 9 spire, am constatat ca sistemul prezinta o neadaptare foarte  mare [SWR= 5.46, Z=24, R=11 si X=21.5  valori masurate]. Aceste valori difera foarte mult de valorile asteptate. [(Z=35/√?3)*4=80Ω si swr=1,6:1} Diferenta dintre valorile masurate si cele teoretice denota o inductie mutuala puternica intre torul baloonului de intrare si cel al splitterului. Nu am reusit sa elimin aceasta interactiune prin indepartarea celor doua toruri in limita spatiului disponibil si prin reorientarea axelor in directii perpendiculare una pe alta si nici prin utilizarea unor infasurari torsadate. Am incercat mai multe variante de balloon pentru a urmari influenta numarului de spire asupra ansamblului. Valorile masurate sint urmatoarele:

 

Baloon             Z          R          X         SWR

1 : 4                 4.0       4.0       0          7.0

1 :1                  7.7       7.7       0          6.0

4 : 1                 24        11        21.5     5.46

9 : 1                 37        12.8     35        5.91

 

Reamintesc ca valoarea impedantei asteptata, masurata cu balloon 1 :1, este de cca 20Ω

 

 Fata de aceasta situatie am procedat la studierea splitterului. Am masurat parametri  la intrarea splitterului in 4 variante de executie, toate avind acelasi secundar din 3 infasurari egale a 9 spire fiecare:

 

·        4 infasurari a 9 spire fiecare [1+3]

·        5 infasurari a 9 spire fiacare [2+3]

·        6 infasurari a 9 spire fiacare [1+2+3]

·        6 infasurari a 9 spire fiacare [3+3]

 

Primarul l-am refacut dupa ce am scos baloonul de la intrare, bobinind peste infasurarile initiale cele doua infasurari suplimentare de 9 spire fiecare [ izolatia rosie si albastra in Fig.345 Am masurat   sistemul de trei antene cuplate numai prin splitter,  in toate cele  4 variante constructive, valorile masurate,  cu releele nealimentate[NC=dir 3] si la frecventa de 7075 kHz, de aceasta data fiind urmatoarele:

 

Infasurarile         SWR               Z          R          X

Splitterului                                Ω         Ω         Ω

 

4 x 9                2.89                 19.2     18        -8

5 x 9                2.40                 22        21        -5

1 + 5 x 9          1.53                 30        30        0

6 x 9                3.5                   36        20        30

 

Am decis sa folosesc spliterul cu 1+5x9 infasurari, fara balloon de adaptare, admitind SWR de 1.5  la 7075kHz pe directia 3 si NC.  Aceasta valoare a SWR-ului poate fi corectata de orice transmatch manual sau automat. Schema de interconectare a infasurarilor Splitterului si Diagramele valorilor masurate pentru intreaga banda de 7 MHz. sint redate in figurile urmatoare:

 


Fig. 334 Schema de masurare ansamblu


Fig. 335 Schema de masurare splitter

Valori masurate Splitter 1+5x9sp (fisier text)


Fig. 337 Splitter  SWR


Fig. 338 Splitter  Impedanta


Fig. 339 Splitter  Rezistenta


Fig. 340 Splitter  Reactanta


Fig. 341 SWR Unghiul de faza


Fig. 342 SWR Splitter  SWR  Return Loss


Fig. 343 Splitter SWR Diagrama Schmidt

 

            Urmare acestor masuratori am renuntat definitive la baloonul de la intrarea sistemului, emitatorul atacind direct splitterul. Schema de radiofrecventa modificata si placa cu circuitele de comutatie arata astfel:

 


Fig. 344 Splitter Schema RF corectata


Fig. 345 Cutia cu relee pe casa


Fig. 346 Placa definitiva fara Baloon

 

            In continuare, cu titlu de material documentar,sint redate schemele de RF simplificate, pentru fiecare din cele 6 directii de radiatie [se pot executa ca antene cu directie fixa de radiatie pentru amplasamente de concurs], impreuna cu parametric masurati.

 


Fig. 447 Directia 1


Fig. 448 Directia 2


Fig. 449 Directia 3


Fig. 450 Directia 4


Fig. 451 Directia 5


Fig. 452 Directia 6


Fig. 453 SWR pentru toate directiile de radiatie


Fig. 454 Panoul cutiei de comanda

 

            Cutia de comanda contine redresorul de 12V si comutatorul directiilor de radiatie. Am folosit o cutie gata confectionata tip GM3011/2 [cca 16 lei la Gradient – Iasi  tel 032 210 775] cu dimensiunile de 170x120x70mm].

            In trafic am testat antenna cu statii din UA aflate la cca 3000 km si controalele au fost  RS 59+10 pe directia maxima de radiatie,  RS 56 pe directia opusa  si RS 58 pe directia intermediara.

 

Revedeti Fig.108 si daca aveti spatiu pentru patru antene, proiectati sistemul pe 4 directii cu conditia ca sa acceptati o scadere a semnalului pe directia “ printre antene” cu 3 dB ! [Puterea la jumatate!!! ]

 

La receptie semnalul din directia de radiatie este aproape 2 puncte S peste acelasi semnal receptionat cu un inverted V cu  virful la 12m inaltime si incomparabil mai puternic fata de semnalul receptionat cu antena BWD90 [T2FD].de fabricatie Barker & Williamson.

           

In  concluzie pot spune ca rezultatele sint pe masura efortului financiar, fizic si de timp consumate iar satisfactia la sfirsitul muncii este deosebita. Eu m-a declar satisfacut de rezultatul muncii mele.

 

Succes celor care vor sa realizeze in conditii “home made” un astfel de sistem de antene cu directivitate rotativa fara piese in miscare.

 

Iertare pentru anul de intirziere intre partea intiia si partea a doua a acestui articol.

Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP

Articol aparut la 2-11-2007

22192

Inapoi la inceputul articolului

  • Postat de Tony YO3FXF la 2007-11-03 09:53:03 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.173
    Senzational articol!

  • Postat de ONECI Nicolae YO3FN la 2007-11-03 10:27:12 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.203
    Stimabile articolul dvs este lucrare de doctorat.Daca ar exista premiul Nobel ptr antene ar merita sa va fie acordat.Parerea si sfatul meu este sa va cautati un loc la NASA unde ati putea dezvolta si alte aplicatii.SINCERELE MELE FELICITARI !!!

  • Postat de Jim YO6AJI la 2007-11-03 12:22:25 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.108
    Grozav-de mult nu am intalnit asa un articol, felicitari si sper sa ajung la Constanta sa constat pe viu directivitatea !

  • Postat de Vasile YO6EX la 2007-11-03 14:01:56 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.96
    Amice sincerele mele felicitari. O constructie excelenta! Si rezultatele sunt pe masura! Personal am folosit pentru prinderea bridelor de fixare, mansoane de cauciuc gros de 5mm, provenit de la un motor auto. Nu am utilizat bobina de scurtare la baza, ci la 100 cm de varf, am scos firul (in interior am utilizat fir litzat de 2,5mm izolat) afara, am lipit un fir litzat izolat de 1mm si l-am bobinat cu pas pana la varf.
    Alimentarea la baza am facut-o cu un circuit LC cu priza ptr coax de 75 ohm. Banda de trecere este mai mare asa. Am avut doar doua elemente,
    deci numai 4 directzii. Instalatia a functionat excelent in locatzia Richis.
    Sper sa reeditez isprava, mai ales ca o sa fur cateva elemente de constructie de la tine. HI
    Inca odata felicitari. PS. Am utilizat 4 radiale din sarma montate in jurul antenelor, aveam spatziu suficient acolo.

  • Postat de Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP la 2007-11-03 17:15:50 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.176
    Lui YO6AJI. Puiule,ia-ti nevasta si veniti cind vreti. Noi va asteptam cu drag.Pentru distractie FT1000MP+FL7000+Triangle Array in 7MHz. Va asteptam.

  • Postat de Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP la 2007-11-03 17:21:33 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.176
    Lui YO6EX. Mai sint intrebari la care nu ati gasit raspuns? o precizare: placa de circuit imprimat are dimensiunile unui format A4, 210x297mm. 73,andrei. Richis, Medias, Sighisoara... Unde sint anii tineretii?!

  • Postat de Vasile la 2007-11-03 19:08:03 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.205
    Articol muncit! Acum stiu unde a disparut mosorul cu furtunul anti-incendiu de la hidrantul scolii!!!
    hi,hi,hi... intrebari: care e raportul fata spate maxim obtinut? Care e rostul figurii 343 ? Nu e nimic acolo. Nu e diagrama Schmidt ci Smith! Cu ce a fost masurat Return Loss - RL, ca si celelalte masuratori de impedanta, faza, VSWR? 73 VD

  • Postat de Vasile YO5FMT la 2007-11-03 19:42:49 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.227
    Supeeeer! Felicitari! Intrucat sunt in curs de a realiza ceva asemenator, idei cu sacul pentru mine. O intrebare:cu ce lipici ai asigurat elementele verticale ale unditei telescopice ca sa nu se plieze. Voiam sa pun bride metalice dar nu m-am gandit la efectul de scurtcircuit HI!
    73 si multa sanatate! Vasile,yo5fmt.

  • Postat de Vasile YO6EX la 2007-11-03 19:55:14 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.96
    Vasile 5FMT: nu trebuie sa asiguri cu nimic elementele unditzei. Daca le tragi bine, dupa ce vor sta vre-o cateva luni pe verticala, abia daca le mai potzi desface (plia)....

  • Postat de Andrei YO4AUP la 2007-11-03 22:02:56 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.176
    lui Vasile, yo5fmt. am folosit " picatura ce lipeste, nimic nimic nu dezlipeste" hi, hi [poxipol, atentie la degete!!!]
    lui Vasile,[?] masuratorile sint facute cu un analizor de impedanta care se numeste CIA-HF 5012-5000 VER. 2.0 fabricat de "AEA ,A Division of Tempo- A Communication Company" care are sediul inCalifornia USA

  • Postat de ion YO8RXK la 2007-11-04 01:00:23 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.35
    Va rog sa ma iertati! Am primit pe luna septembrie, 550 RON[DINTR-O EROARE]si n-as avea cu ce plati barem pozele antenei d-stra! Oricum nu sunt suparat pe oamenii cu resurse. Articol este foarte atractiv, cu toate ca eu nu iubesc diversele cablaje imprimate netropicalizate in incinte ,externe, neaclimatizate,trasee finute si chiar presetupe!MULTE 73!

  • Postat de Mircea YO4SI la 2007-11-04 01:25:21 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.9
    Va garantez ca tot ce ati citit si vazut aici e real. Iar autorul a scapat cu bine dupa un asemenea efort ! Iar "ministrul de finante", Nora -YO4AYL, este aceeasi, cu zambetul pe buze. Nu credeam ca am sa rezist sa citesc tot. Dar m-a captivat! Mi-am facut si plinul cu sinus si cosinus. Felicitari, Gelu ! Merge bine si la distanta mica ? Strigi maine in MEMORIAL YO ? Inca o data, FELICITARI !

  • Postat de Florentin F/YO9CHO la 2007-11-04 16:47:00 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.210
    Sincere felicitari pentru realizarea practica! Ariile de antene fazate , pun probleme destul de dificile in practica in lipsa unui echipament adecvat de masura.Cu atat mai mult realizarea dumneavoastra este laudabila.
    Un excelent articol care poate va deschide "pofta" constructorilor sa se aventureze si in acest domeniu plin de surprize.
    Pentru o eventuala documentare suplimentara, poate fi consultat si: http://en.wikipedia.org/wiki/Phased_array
    unde pot fi gasite mai multe link-uri ce eventual pot fi utile.
    Multumim pentru articol Andrei!

  • Postat de Alex N2NNU la 2007-11-04 18:42:10 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.143
    UN articol excelent. Nu am vazut asa ceva de multa vreme mai ales venind din YO:)
    Un detaliu lipseste. Avind in vedere complexitatea proiectului, este cu adevarat necesar sa ne muncim sa facem asa ceva?
    O antena Yagi cu trei elemente nu ar avea aceeas performanta?

    Incidental, lucrez un ultima vreme in domeniul phased array cu 128 de elemente ultrasonice.
    Avem acolo 32 de receptaore bune pina la 20 de NHz

    Folosim beam forming si beam steering plus focusing toate in domeniul digital. Ma intreb ce s-ar intapla daca as atasha antena lui Andrei la cele 32 de receptoare pe care le am la indemana...

    Hmm un proiect ca asta m-ar interesa :).

    Inca odata, felicitari pentru realizare si mai ale pentru presentare. M-a amuzat descrierea celor care se uitau la presentare cu ockii tulburi :)

    Alex

  • Postat de Alex Farkas YO5AMF la 2007-11-05 09:44:55 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.198
    un excelent articol valoros, ce trebuie citit si recitit si inteles in profunzime. Trateaza o latura ce este (inca) abordabila de HAM-i
    - antene -
    Sistemele de antene fazate este un domeniu foarte vast (la mine la job in aviatie, intilnim la ILS, VOR sisteme foarte sofisticate de fazare pe banda VHF). Articolul de mai sus este o excelenta descriere teoretica si practica ce face, ca solutia propusa sa fie realizabila (aproape) cu mijloce amatoricesti si ne pune pe tava cunostintele teoretice necesare pentru realizarea altor sisteme (cu 4 antene de ex). Oportuneitatea solutiei este mai ales pentru benzile joase, unde realizarea unui beam rotit mecanic creaza multe greutati si costuri mari.
    Solutiile adoptate de autor sunt foarte ingenioase pentru care sincere felicitari
    ps. articolul l-am tiparit si face parte din dosarul meu "documente HAM" de baza.
    73/dx si iti multumim Gheorghe
    Alex

  • Postat de Mircea YO4CNB la 2007-11-05 13:27:31 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.40
    Excelent, jos palaria, sincere felicitari!
    Multumim, 73 si sanatate, Mircea

  • Postat de Miki YO5AJR la 2007-11-06 06:20:16 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.186
    Dimineata racoroasa 6Nov....ora 02:20 GMT...nu am somn si citesc acest articol dupa care efectiv sunt pe spate.Tenacitate - migala - consecventa....imi pun itrebarea, daca la marile confruntari toate echipele ar beneficia de cate un "Andrei"...care ar fi rezultatele? Articolul este si o provocare - un imbold spre perfectionare. Multumim Andrei.
    73 de Miki

  • Postat de Mihai YO3GGR la 2007-11-06 14:46:31 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.254
    Felicitari!,foarte interesant acest articol.
    73!,Mihai

  • Postat de Adrian YO3HJV la 2007-11-06 20:01:38 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.199
    Un articol excelent pentru ce se intampla in publicistica romaneasca de specialitate! Si eu practic verticalele din undite si chiar ma intrebam daca cineva a incercat sa faca un GP integral din undita...
    Cum zicea cineva, ideile bune zboara prin aer, totul e sa le prinzi!

  • Postat de Andrei HEHE la 2007-11-07 01:41:24 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.180
    Daca pana acum conta numai amplitudinea, a venit si randul FAZEI! Felicitari!

  • Postat de Feri HA5AZZ la 2007-11-07 08:58:15 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.230
    Senzational acest articol. Felicitari! 73 de Feri

  • Postat de ion YO8RXK la 2007-11-08 21:37:50 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.25
    Am uitat sa felicit autorul articolului[plangindu-mi necazurile!].D-lui Alex. yo5amf,am uitat sa-i reamintesc: Nu toate serviciile in care se lucreaza cu oameni , pot deveni publice ,[ toate informatiile]...73 si mai multa atentie!

  • Postat de Alex YO5AMF la 2007-11-11 11:42:35 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.108
    (ptr Ion)... nu inteleg ce vrei sa-mi spui...
    ???????????????????????????????????
    73/dx
    alex

  • Postat de Oproescu Gheorghe YO4BKM la 2007-11-12 22:13:35 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.110
    Iata cum devine chestiunea cand esti pe faza!
    Si acum parerea mea: daca acum 60, 80, 100 de ani tainele descoperite prin perseverenta celor pasionati erau din domeniul constructiilor HM cu raritati de genul coheroare, triode, neutrodinari etc pentru a testa in domenii in care practica industriala era absenta, iata ca acum, cand industria ne ofera totul si ceva in plus indemnandu-ne la leneveala, mai ales cerebrala, este si firesc sa deranjeze o preocupare intelectuala care face apel la cunostintele de nivel mediu de pe vremea bunicilor si asta intr-o epoca ce are mai multi absolventi de bacalaureat decat au existat in toate generatiile precedente luate la un loc. Dar, in afara de banii cu care ne putem aducem din pachet direct pe masa orice RIG industrial, ce altceva mai constitue obiectul HM? Trebuie sa decadem atat de mult in practica de baza a radioamatorilor - schimbarea, testarea, experimentul - incat sa redescoperim aceste virtuti ca ultima instanta inainte de marea prabusire? Ce bine ar fi ca, pe langa comentarii sa se faca si o arbitrare cu puncte (ca la gimnastica, de exemplu) pentru a selecta pe cei ce vor intra in istoria radioamatorismului ca intr-un fel de academie in care YO4AUP ar avea un loc sigur. La simpozioane participantii sunt putini au si alte preocupari, dar pe forum sunt si multi, au si timp de a digera problemele si de a da verdicte competente.
    Felicitari YO4AUP!

  • Postat de Vasile la 2007-11-17 05:47:26 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.205
    Si ce te faci daca unii din cei de pe forum sunt incompetenti si isi dau cu parerea???????? Si tragic este ca sunt destui. Atunci cine sa puna notele? 73

  • Postat de Oproescu Gheorghe YO4BKM YO4BKM la 2007-11-17 18:16:02 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.110
    Pentru Vasile, de mai sus
    Se poate infiinta un grup de arbitri autorizati (pe baza de examen, ca la orice autorizare), grup in care se filtreaza cea mai mare parte din incompetente. Astfel s-ar lamuri si problema corpului de arbitri care puncteaza (am vazut cum!) creatiile tehnice la simpozioane. Ne trebuie un corp al arbitrilor pe categorii de competitii (cupe, campionate, RGA, telegrafie sala, creatii tehnice) ca sa nu se mai amestece geografia cu geometria si cu geologia sub sefia lui Geo Bogza (Moisil dixit)!
    73!

  • Postat de Bors Silviu (neradioamator) la 2008-09-26 15:02:51 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.119
    Excelent articol !
    Felicitari pentru realaizarea practica .. mai rar asa ceva prin Yo.
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Triangle Array"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    La acest articol nu sunt permise comentarii decat de la radioamatori YO autorizati.
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact