LZ1JZ  QSL PRINT
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Redresorul de inalta tensiune - pe scurt

Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP

1 Redresorul – pe scurt
2 Redresorul – constructia
3 Panoul XXI
4 Etajul 2 – auxiliare
4.1 Regulatoarele pentru negativare
4.2 Circuite secundare [Fil. Rel. etc]
4.3 Cuplarea redresorului IT cu circuitele auxiliare
5 Etajul amplificator PA - HF
• 5.1 Panoul din spate – tuburile
• 5.2 Catometrul
• 5.3 Corectarea greselilor
• 5.4 Panoul frontal
• 5.5 In loc de incheiere

Cu toate ca unii declara sus si tare ca "a murit lampa", altii se incapatineaza sa o foloseasca si o fac chiar cu succes . Recent [in numarul 3/2010 al revistei Radiocomunicatii si Radioamatorism, la pagina 23 si urmatoarele] am citit articolul domnului Ion Nichifor, YO4CVT, intitulat "Un amplificator regulamentar pentru clasa a I-a " in care, in al doilea paragraf, cu referire la realizarea practica, se spune: "modulul sursa de alimentare inalta tensiune: 1800V cu multiplicare de tensiune direct de la retea si cu protectie la pornire. Dimensiuni 242 x 120 mm. Tensiunea de 230V nu este conectata la sasiu." Am analizat schema propusa de autor, si fiindca erau citeva lucruri care mi se pareau putin altfel decit le stiam eu, am considerat ca este bine sa-mi improspatez memoria.

Prima observatie este aceea ca in schema de la pag 26 din revista, [ bibl. 6 ], curentul masurat de miliampermetrul de 1A (cel din stinga in schema) masoara in fapt Ik [curentul de catod al lampii Ik = Ia + Ig ] si nu numai pe Ia, asa cum se sugereaza din desen.

In continuare fuga la bibliografie.

Am scos din biblioteca bibliografia care a supravietuit timpului si cele ce urmeaza sint rezumatul celor recitite si al masuratorilor facute pe un montaj experimental.

Bibliografia supravietuitoare:

1. Liviu Macoveanu - Aparate de receptie si emisie de unde scurte si ultrascurte - Editura Tehnica 1958, pag. 244 - 274
2. Stanciulescu Gh. - Cartea Radioamatorului. Editura Sport Turism 1975 [pag. 380 si urmatoarele]
3. Kulikovski A. A.-Indreptar de Radioelectronica. Trad.Lb.Rusa Editura Tehnica 1963 [pag. 343 si urmatoarele ]
4. ARRL The Radio Amateur's Handbook - 1981. [Cap.5 Ac- Operated Power Supplies pag. 5.1 si urmatoarele.]
5. Smirenin B. A. - Manual de Radiotehnica. Trad lb rusa Editura Energetica de Stat 1954 [pag. 501 si urmatoarele.]
6. F.R.R. Revista Radiocomunicatii si Radioamatorism Nr 3 / 2010, pag 23 - 27

Diversele scheme practice de redresoare, mono sau dubla alternanta, directe, cu dublare sau cu multiplicare de tensiune, cu alimentare din transformator sau de la retea se gasesc in toata bibliografia de referinta. Formulele pentru calculul rapid ale elementelor componente sint foarte bine sintetizate numai in Indreptarul de Radioelectronica [bibl. 3] Urmatoarele figuri sint preluate si sint prelucrate dupa Indreptarul de Radioelectronica [ bibl. 3 ]


Fig. 01 Scheme de redresoare


Fig. 02 Redresor Mono - alternanta


Fig. 03 Redresor Dubla - alternanta


Fig. 04 Dublor de tensiune


Fig. 05 Multiplicator de tensiune


Fig. 06 Nomograme RTr

Desigur, astazi nu mai sta aproape nimeni sa calculeze valorile pieselor dintr-un redresor de inalta tensiune, dar cred ca sint utile citeva comentarii. Toate redresoarele de inalta tensiune debiteaza tensiunea continua la bornele unui condensator care este filtrul de netezire al tensiunii pulsatorii rezultate. Valoarea capacitatii de filtraj se determina in functie de intensitatea curentului debitat in rezistenta de sarcina [lampa] si de pulsatia admisa a tensiunii continue [!!!]. Este bine de verificat daca condensatoarele disponibile satisfac aceste doua cerinte. Daca capacitatea disponibila este mai mare decit cea necesara, este bine. Daca nu, fluctuatia de tensiune anodica intre mersul in gol si cel in sarcina va fi nepermis de mare. [ Adevarat este si faptul ca un condensator cu capacitate mare este mai scump decit unul cu capacitate mai mica.]

Un alt comentariu este necesar asupra alegerii diodelor redresoare. [ bibl. 4]

Acestea sint definite prin patru parametrii care ar trebui sa se gaseasca in fisa de catalog a producatorului, si anume: Uinv - tensiunea inversa, Io - curentul redresat, Irep - curentul de virf repetitiv si Isc - curentul de scurtcircuit. Daca se cunosc tensiunea inversa si curetul direct redresat, in lipsa altor informatii, cu un coeficient de siguranta acoperitor se poate considera ca Irep = 4xIo si Isc = 12 x Io. [ bibl.4]

Am spus mai sus ca tensiunea la bornele condensatorului este pulsatorie. Cu cit este capacitatea mai mica, cu atit scade mai mult tensiunea pe condensator in perioada de descarcare. Faptul ca tensiunea pe condensator ramine la o valoare mai mare decit zero face ca pe catodul diodei sa existe o tensiune pozitiva a carei prezenta micsoreaza unghiul de conductie al diodei foarte mult sub 180°. In timpul scurt cit este deschisa dioda, curentul prin dioda ia o valoare mult mai mare decit curentul continuu debitat in sarcina. Acest ciclu se repeta cu frecventa de 50 Hz. Acest curent prin dioda trebuie sa fie mai mic decit Irep admis de dioda. La primul ciclu de incarcare al condensatorului, dioda lucreaza practic in scurtcircuit si deobicei pentru protectia sigurantelor si a diodelor,se monteaza o rezistenta de limitare [care apoi se scurtcircuiteaza automat]. Variatia in timp a curentilor prin dioda redresoare este reprezentata grafic in Fig. 07. [ bibl. 4]


Fig. 07 Curentul prin dioda

Deoarece fondul discutiei este redresorul de inalta tensiune pentru alimentarea tuburilor din amplificatorul de putere, in continuare dezvolt subiectul multiplicatorului de tensiune. Un multiplicator de tensiune poate fi alcatuit prin inserierea unor celule dubloare de tensiune. Condensatoarele se incarca succesiv de la sursa de tensiune alternativa iar la sfirsitul lantului se obtine tensiunea continua necesara alimentarii tubului amplificator. O alta varianta este in Cartea Radioamatorului, [ bibl. 2], in care YO7DZ prezinta schemele unui quadruplor de tensiune si a unui multiplicator cu 6 celule [trei dubloare cu iesirile in serie], alimentate de la retea in paralel.

Schema unui multiplicator cu 4 celule [doua dubloare inseriate] alimentat de la retea, in care sint desenate cele doua secvente de incarcare in timpul primelor doua semiperioade ale unui ciclu complet este desenata in Fig.0 8. iar schemele lui YO7DZ, impreuna cu ciclurile de incarcare sint prezentate detaliat in Fig. O8.1


Fig. 08 Functionarea redresorului cu multiplicare de tensiune.

In Fig. 08 trebuie observat faptul ca in timpul unei semiperioade se incarca C1 si C3 iar in timpul celeilalte semiperioade se incarca C2 si C4. Se poate asimila ca fluxul de energie [sarcini electrice ] de la retea spre consummator, intii este inmagazinat in C1 si apoi este transferat in C2, apoi este transferat in C3 si in final este transferat in C4 de unde circuitul se inchide prin consummator [Rs] inapoi la retea. Cantitatea de sarcini electrice acumulate de un condensator este direct proportionala cu marimea capacitatii sale si cu tensiunea aplicata pe armaturi.

Deoarece energia transferata din reta spre consumator strabate intreg lantul de condensatori si deoarece tensiunea la bornele condensatorului C1 este numai jumatate din tensiunea la bornele celorlalti condensatori, pentru a utiliza intreaga capacitate de acumulare a condensatorilor C2, C3 si C4, condensatorul C1 trebuie sa aibe capacitatea dubla fata de ceilalti condensatori. [ ipoteza de verificat !!! ]


Fig. 08.1 Functionarea redresorului cu multiplicare de tensiune YO7DZ.

In Fig. 08.1, in care dubloarele de tensiune au intrarea de la retea in paralel si iesirile in serie, tensiunea la bornele lui C3 este 3U iar la bornele lui C5 este 5U [am notat U = 1.41 Uo] fata de numai 2U cit este in schemele cu celule dubloare alimentate in serie.

Asa dupa cum se cunoaste, multiplicatoarele de tensiune au o legatura galvanica intre un pol al sursei de tensiune alternativa si un pol al consumatorului de tensiune continua. In cazul alimentarii direct de la retea, conectarea cu faza la sasiu duce la arderea sigurantei.

Se pot construi atit multiplicatoare de tensiune "pozitiva " cit si "negativa" si in cazul inserierii a doua astfel de multiplicatoare consumatorul Rs se leaga intre plusul si minusul sursei de current continuu. In acest fel se poate folosi o priza cu nul de protectie care se leaga la sasiul aparatului fara pericol de ardere a sigurantei. In cazul legarii inverse a cordonului in priza, firul de faza se va afla la potential 0 fata de masa dar fara sa aibe contact galvanic cu masa = sasiul = nulul de protectie, asa cum se vede in Fig. 09


Fig. 09 Multiplicatoare inseriate.

Calculele efectuate cu formulele pentru calcul rapid din Indreptarul de Radioelectronica [bibl.3] dau ca rezultat, pentru un redresor de 1000V/ 0,5A , valoarea condensatoarelor C1=C2=C3=C4 = 470 µF.

In referinta bibliografica pe care am avut-o la dispozitie nu se face vre-o mentiune asupra faptului ca C1 ar avea alta valoare decit ceilalti condensatori sau ca in schemele de multiplicare condensatorii Ci ar fi diferiti unul de altul.

Verificarea afirmatiei ca, la doua celule dubloare de tensiune legate in serie, pentru maxim de performanta, trebuie ca C1 [µF] = 2x Ci [µF] [i=2,3,4] este si subiectul partii experimentale a acestui mic compendiu despre multiplicatoarele de tensiune.

In partea practica a lucrarii mi-am propus sa ridic prin puncte diagramele Tensiune - Curent pentru un quadruplor de tensiune, executat cu condensatori electrolitici de 470 µF / 400V, [valoarea necesara rezultata conform bibliografiei [3], pentru 1000V / 500 mA] dar verificind aspectul curbei de sarcina si la diferite alte rapoarte ale valorii capacitatiilor din montaj. Am inlocuit diodele cu punti redresoare tip KBPC50A10M. Montajul l-am realizat pe o placa din sticlotextolit simplu-placat. Am dezvoltat [crescut capacitatea blocurilor de condensatoare] schema pe masura ce treceam de la o varianta la alta. Schemele si rezultatele masuratorilor sint prezentate in Fig. 11, in Fig. 12 si in Fig. 13 iar imaginea multiplicatorului de tensiune testat este in Fig. 14. Sarcina este realizata din becuri 100W/220V [este tot o refolosire de la alta lucrare anterioara - mot]. Imaginea arata montajul schemei 2 la prima masuratoare cu toate cele 15 becuri legate in serie.


Fig. 11 Scheme masurate 1 (1) [C1= C, C2 = C/2 ,C3 = C/2 , C4 = C/2 ] ;


Fig. 12 Scheme masurate 2 (2) [C1= C, C2 = C, C3 = C/2 , C4 = C/2 ] ;
(3) [C1= C, C2 = C, C3 = C, C4 = C/2 ] ;
(4) [C1= C, C2 = C, C3 = C, C4 = C ] ;


Fig. 13 Schema max (5) [C1=2C, C2= C, C3= C, C4= C ] ;
si diagramele U - I


Fig. 14 Multiplicatorul de tensiune masurat

Diagrama U - I desenata in Fig. 13 este trasata prin puncte. "Consumatorul de forta" a necesitat un numar mai mare de becuri decit cele dispuse in panoul din Fig. 14. Alte 15 becuri sint asamblate intr-o alta ghirlanda care se introduce in montaj pentru masuratori la un current mai mare de 400 mA. [ in masuratoarea 5, curentul de 540 mA se obtine legind in paralel o ghirlanda de 15 becuri cu una de 10 becuri, toate de 100W/220V]

Privind diagramele U - I trasate in Fig. 13 se constata ca:

  • formula de calcul pentru valoarea capacitatii C din bibliografie [3] este corecta.

    C [ µF ] = 34*Io*(K+2) / U1 [ Io = curentul continuu consumat exprimat in mA si U1 = tensiunea sursei de tensiune alternativa, exprimata in Vrms ]

    Rezultatul C = 470 µF, pentru o tensiune alternativa de 220 V, asigura o tensiune de iesire de 1000V la un current de sarcina de 500mA ! Diagrama 4 trece prin punctual de calcul 1000V - 500 mA !!!

  • Daca C1 = 2C atunci cuadruplorul poate debita 650 mA la 1000 V si mai departe, marind curentul la 1,25 A, tensiunea scade numai pina la 900 V. [ Ipoteza verificata !!! ]
  • Cu pretul unui singur condensator montat in plus fata de schema 4, se obtine in schema 5 un spor de 30% la curentul debitat la 1000V !

    88 si 73 de Olaru Victoria, YO4AYL & Andrei Radulescu, YO4AUP

    Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP

    Articol aparut la 31-5-2010

    16675

  • Postat de Cristi YO8RZE la 2010-06-01 08:49:32 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.209
    In primul rand felicit autorul pentru aceasta analiza privind sursele de tensiune HV, subiect care intereseaza multi radioamatori la aceasta data! In al 2-lea rand, ca si colaborator al d-lui Nechifor Ion la articolul respectiv, imi permit o mica observatie: instrumentul Ia (cel din stanga in schema) masoara NUMAI Ia, si nu Ik ! Schema de conectare in circuit a aparatelor de masura pentru Ia si Ig este preluata, dupa cum se specifica si in revista, din montajul ,,Triode board" al radioamatorul englez G3SEK. Chiar autorul, G3SEK, face afirmatia, citez: ,,Notice that only grid current flows through the grid current meter, and only anode current flows through the anode current meter. (It’s hard to believe, but at least one amplifier manufacturer fails to get this right!) " In link-ul urmator am postat o imagine cu schema originala pe care autorul englez explica foarte bine fenomenul. http://it.tinypic.com/view.php?pic=wtes86&s=6 Cu deosebita stima, Cristi!

  • Postat de Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP la 2010-06-01 10:30:04 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.25
    Retractez afirmatia privind Ik si Ia din articolul lui YO4CVT, dl Ion Nichifor. Am fost pacalit de instrumentul din grila care este conectat intre grila si catod si nu intre grila si minusul redresorului !!! Scuze. Andrei, YO4AUP

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu YO3AOE la 2010-06-01 10:33:31 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.210
    Salutare la toata lumea!In primul rind-fara suparare-citeva observatii privitoare la montajul-amplasarea elementelor componente ale tabloului de masura si control:bornele de masura-intrare ale tensiunii,instrumentele de masura analogice si comutatorul rotativ de selectare a domeniilor de lucru-masura trebuiau montate-amplasate in linie exact in ordinea de mai sus incepind dinspre stinga spre dreapta in partea de jos-inferioara-a panoului,astfel fiind plasate intr-o ordine ergonomica si evitind astfel sa fie expuse caldurii degajate de grupul de becuri,mai ales la probe de anduranta-fiabilitate de mai lunga durata pentru redresoare.De asemenea,in cazul utilizarii de becuri inseriate ca sarcina de lucru-masura,care initial-reci prezinta o rezistenta interna foarte mica fata de capabilitatea de curent a diodelor redresoare normale-obisnuite,este OBLIGATORIU necesar un rezistor de citiva zeci de Ohmi la putere mare inseriat temporar-citeva secunde-cu circuitul de retea,pentru a limita curentul mare de incarcare cvasi-instantaneu al capacitoarelor electrolitice de filtraj de valoare medie-mare.Acel rezistor-care nu apare in schema electrica de principiu-protejeaza atit diodele redresoare cit si capacitoarele electrolitice,ale caror conexiuni interne se pot chiar topi la socuri mari de curent,deci nici nu se vor descarca brusc prin scurtcircuitare directa ci prin intermediul unui rezistor de valoare mica si de putere mare.Acel rezistor BOBINAT de valoare mica si de putere mare inseriat cu reteaua poate fi suntat-scurtcircuitat dupa citeva secunde cu ajutorul unui contact normal deschis al unui releu de tensiune continua cit mai mare alimentat permanent de la o singura celula de filtraj din montaj,prima de la masa-sasiu,printr-un rezistor de reducere a tensiunii pentru tipul releului respectiv,care in paralel cu infasurarea-bobinajul sau va avea o dioda Zenner de tensiune egala cu cea a releului si un capacitor electrolitic prin a carui valoare-capacitate se va stabili-determina constanta de timp necesara-dorita.Altfel,felicitari pentru realizari si preocupari,ar fi de dorit cit mai multi dintre noi ca dvs.! Cu stima si 73!de la Nelu-YO3AOE

  • Postat de Ion YO4CVT la 2010-06-01 11:23:47 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.119
    Felicit autorul pentru acest articol foarte bine documentat si prezentarea de exceptie.Asa cum spuneam in articolul respectiv am cautat sa obtin un amplificator cu performante bune ,care sa poata fi reprodus,cu componente ieftine de pe piata si usor ca greutate.De aici a venit ideea de agasi o sursa de tensiune mare ,usoara.Sunt multi radioamatori care mi-au cerut date suplimentare,in mod special legat de sursa de 1800V.Fata de cele prezentate de catre Dl. Radulescu,rog sa se consulte si un articol prezentat la http://dl2kq.de/unde autorul arata ca pentru: -C=220uF/400v si Ia=0,4-0,5A Ua=1600-1650V -C=330uF/400V si Ia=0.6A Ua=aprx.1700V Eu am adoptat C=470uF/450V in ideea sa nu scada tensiunea sub 1650-1700V la un curent mai mare de 0.6A. Multumesc Dl.Cristi,yo8rze pentru completarea referitoare la modul de masura.

  • Postat de Florentin YO9CHO la 2010-06-01 19:57:22 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.90
    O buna sinteza.Un articol necesar.73!

  • Postat de Grig YO2CFS la 2010-06-01 22:00:43 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.80
    Multiplicatorii de tensiune sint OK, proiectati bine obtin un riplu acceptabil si se pot folosi, insa ca unu ce am folosit asa ceva recomand multiplicarea doar dupa un trafo. Daca nu se poate atunci macar o priza de pamint buna si MASURATA inainte precum si un releu diferential pe 230Vac. Grig

  • Postat de Florentin YO9CHO la 2010-06-01 23:57:28 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.90
    @YO2CFS Buna observatie!Izolarea fazei retelei este absolut necesara!Face parte din Protectia Radioamatorului.

  • Postat de Dan YO6OMD la 2010-06-02 00:52:17 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.34
    La urmatoarea adresa se gaseste schema unui amplificator HF cu 3xGU50 la care tensiunea anodica este direct din retea.De mentionat dispozitivul de protectie cu relee pentru comutarea fazei pentru a nu ajunge pe sasiul amplifcatorului. http://lz2zk.com/homebrew/pa/index.html Insa este de preferat solutia cu transformator, sau variantele mai noi cu surse in comutatie.

  • Postat de Stelian YO2BBT la 2010-06-02 15:47:40 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.135
    Cu 35ani in urma, am folosit un alimentator cu dublare de tensiune, direct din reteaua de 220V, (cu protectia indicata in schema lui lz2zk) si a functionat perfect. In prezent majoritatea bransamentelor electrice fie noi fie modernizate, folosesc blocuri de masura si protectie (BMP). In interiorul BMP-ului se separa nulul de lucru N, de nulul de protectie PE. Daca in instalatiile vechi, se monta accidental un consumator intre faza retelei si o buna priza de pamant PE, acesta putea functiona! Noua echipare a BMP elimina si acest neajuns, astfel incat intrerupatorul diferential declanseaza aproape instantaneu, ca si in cazul defectelor de izolatie intre N si PE etc. Asa ca „automatica” simplista utilizata in schema indicata mai sus nu va merge la o retea echipata cu BMP, consumul releului, chiar de ordinul catorva mA, declansand intrerupatorul diferential din BMP.

  • Postat de Florentin YO9CHO la 2010-06-03 00:27:27 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.90
    Ptr.Dan, interesanta ideea.Intrebarea este ...ce se intampla in cazul in care "impamantarea" are rezistenta mare (cazul multor distributii vechi) si care este pragul de triggher a releului folosit? Sincer, nu asi risca o constructie fara transformator de separare.Este adevarat ca ocupa loc mult si este greu, dar....

  • Postat de Dan YO6OMD la 2010-06-04 08:47:25 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.34
    Daca pamantarea are rezistenta mare inseamna ca nu este in norme, pentru telecomunicatii priza de pamant trebuie sa aiba maxim 4ohmi, deci trebuie refacuta.Dar daca amplificatorul realizat dupa lz2zk se conecteaza la o priza de pamant cu rezistenta mare ( practic aproape fara priza de pamant ) atunci releele nu cupleaza si nu alimenteaza montajul.Bine aici este si o zona gri, in functie de valoarea rezistentei prizei de pamant si de parametrii releului folosit se poate cupla sau nu alimentarea amplificatorului. Nu este cea mai buna solutie, de asemenea prefer alimentarea prin transformator sau sursa in comutatie.

  • Postat de Ion YO8RXK la 2010-06-04 22:19:17 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.51
    Felicitari pentru acest articol, care dupa modul cum e prezentat, ar putea atrage tineretul scolar spre pasiunea radioelectronicii, in speranta ca vor ''scapa'' de celelalte pasiuni ''de vedete''! Multumim pentru articol si toate precizarile, 73!

  • Postat de Vasile YO6EX la 2010-06-05 14:01:29 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.244
    @YO8RXK: Tineretul ºcolar nu are voie sã umble cu redresoare de înaltã tensiune.....

  • Postat de @ YO6EX YO8RXK la 2010-06-05 20:49:42 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.218
    Afirmativ, dar pentru a invata ceva privind doar( si asa unii tineri ''cotrobaie'' alte link-uri!), n-ar ...pati mare lucru,iar formatul virtual al schemelor mai simplificat elevii il au in AEL...'73!

  • Postat de Alex Farkas YO5AMF la 2010-06-09 09:02:12 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.174
    Felicitari Andrei pentru articolul de sinteza! Prin anii '70 am fost preocupat si eu cu astfel de solutii, inspirate din revistele Funkamator si Amaterska Radio. Problema diodelor si a condensatoarelor de calitate, la ora actuala nu mai este o problema. Se gasesc piese de calitate din belsug. Singura problema este cea a protectiei. Acasa, pentru o utilizare fixa, solutzia cea mai simpla si sigura este legarea cablului de aimentare fix la o priza, la care s-a identificat faza si null si folosirea la capat a unei mufe de calculator, UPS, care permite cuplarea retzelei numai intr-o singura pozitie la sursa HV cu nullul la masa. Problema amintita de Stefan - yo2bbt la instalatzii electrice moderne, prevazute cu BMP, este reala si sursa nu va porni, ba mai mult BMP-ul va decupla curentul... Sinteza problemei este de mare folos si confirma constatarea regretatului "Mosu Tuti" (Tudor Dracea) din Iacobeni, care scria pe un forum: "inainte sa pui mana pe ciocanul de lipit, pune mana pe creion" este un mare adevar! 73/dx Alex

  • Postat de florin (neradioamator) la 2010-06-19 00:58:48 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.224
    cu toate ca nu stiu dar mi sa parut f interesant montaju nam avut parte sa practic aceasta meserie ptr ca nam avut de la cine sa imvat dar miar fi de mare ajutor unele chesti daca cineva ar avea placere sami explice sau chiar sa ma imvete multumesc totusi pentru ceea ce postati sant lucruri f interesante care multi nu dau importanta dac vreti sa ma contactati id de mes florin_tir78

  • Postat de YO3SV-Emil YO3SV la 2010-07-23 15:34:41 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.197
    In 2008 am constuit un ampli cu 2xGI7B cu alimentarea 2x600v prin dublarea retelei (direct) cu si -. Cond 330mf/400v,folosind 12 buc.P out=200w in 28mhz.Documentatia de la DL2KQ,merge ok,totul are 9kg.Teoria am cunoscut-o de mult din Kulikovski.Am vrut sa intaresc increderea celor care vor construi alimentatoare "usoare". 73, emil.
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Redresorul de inalta tensiune - pe scurt"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    La acest articol nu sunt permise comentarii decat de la radioamatori YO autorizati.
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact