LZ1JZ  QSL PRINT
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Dimensionarea unui adaptor de antenă

Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM

            Introducere

            Cunoscute sub diferite scheme şi denumiri, adaptoarele de antenă sunt dispozitive care adesea se realizează de radioamator. Personal am două asemenea adaptoare construite “pe colţul mesei” care, în afară de dezavantajul unor manevrări mai migăloase şi care consumă timp, au performanţe identice cu un adaptor industrial sau automat, măsurate cu instrumente specializate (tnx YO4CAI, Valentin). Ca schemă am ales una din cele mai simple, figura 1, fără comutări ale inductanţelor sau cu cât mai puţine comutări, singura problemă fiind asigurarea plajei de valori ale condensatorilor variabili. Unii recomandă şuntarea inductanţei  la frecvenţe peste 7 sau 10 MHz dar se poate folosi fără această inductanţă şi la frecvenţe joase.  Experimental se poate constata dacă plaja de valori ale condensatorilor variabili permite acordul optim pe poziţii care să nu fie cap de cursă, alegând componentele care realizează acest lucru sau introducând în circuit capacităţi fixe prin tatonări. Dar ce te faci când, pe 7 MHz de exemplu, ajungi să testezi chiar capacităţi nule (precum  şi  scoase din circuit) şi nu ai cum să-ţi dai seama dacă ai găsit optimul manevrând numai ? Cum trebuie modificate inductanţele şi ce efect vor avea pe celelalte benzi de frecvenţă? Pentru a rezolva comod astfel de situaţii am realizat un instrument virtual al circuitului de mai sus care permite cercetarea lui în orice condiţii. Ţinând cont de capacităţile şi inductanţele parazite necuprinse în calcul, erorile (măsurate) ale adaptorului virtual nu trec de 12%, ajungând la max. 8% la o construcţie foarte îngrijită (conexiuni scurte, fără bucle, conductor minim 1,5 mm diametru).

 

Text Box:  

Figura 1. Adaptor de antenă

            Modelul teoretic.

            Un adaptor de antenă (după unii un dispozitiv de “păcălit” antena şi pe fraieri) trebuie ca, indiferent impedanţa sarcinii legate la ieşirea sa, să ofere emiţătorului o impedanţă compusă dintr-o parte pur rezistivă de 50W şi una pur reactivă de 0W. Altfel spus, impedanţa echivalentă  la intrarea în adaptor trebuie să fie de forma , unde  . Valoarea impedanţei  depinde de valorile elementelor de circuit (inductanţe şi capacităţi) şi de impedanţa care apare la capătul de jos al liniei de alimentare a antenei, Z. Cât priveşte valoarea lui Z aceasta este egală cu valoarea impedanţei antenei (reală sau complexă) dacă linia de alimentare are lungimea cât un multiplu întreg de seminde calculate în cablu, ţinând cont de factorul de velocitate sau, în alte cazuri, se calculează după cum am arătat detaliat în [4].

            Pentru a afla valoarea  am procedat astfel:

            -Am scris legile lui Kirchhoff pentru curent alternativ în cele 4 ochiuri independente şi în două noduri (maximul de ecuaţii ce se pot scrie), obţinând un sistem de şase ecuaţii cu şase necunoscute (I, , , , ,  ) ;

            -Din rezolvarea sistemului am aflat valoarea curentului I (număr complex!);

            -Am aflat impedanţa  din expresia  (număr complex!).

            Pentru o putere de 100W şi o sarcină pur rezistivă de 50W tensiunea de radiofrecvenţă furnizată de emiţător are valoarea efectivă de cca 70V. Un calcul analitic care să conducă la o expresie pentru   este aproape imposibil de făcut, mai ales dacă ţinem cont de faptul că toate mărimile sunt numere complexe şi, mai mult, nici nu merită osteneala ţinând cont de ajutorul oferit de calculatoarele numerice de astăzi. De aceea, construind un soft corespunzător în mediul Delphi 6, am efectuat calculele ce duc la aflarea curentului I şi a impedanţei  pentru câteva zeci de mii de valori ale capacităţilor ,  şi  şi cunoscând valorile tuturor componentelor circuitului. Am luat în calcul inclusiv rezistenţele proprii fiecărei bobine precum şi inductanţele mutuale între fiecare două câte două bobine, ceea ce a ridicat mult precizia modelării matematice. Rezolvarea sistemului am făcut-o prin metoda Gauss imbunătăţită de subsemnatul [3] şi aplicată la numere complexe iar soluţia am afişat-o grafic, unde se poate urmări influenţa acestor capacităţi precum şi apariţia valorilor de 50W pentru partea rezistivă şi 0W  pentru partea reactivă a impedanţei , respectiv dacă ele apar sau nu pe plaja de valori ale capacităţilor ,  şi . Softul realizat permite modificarea dimensiunilor fiecărei bobine precum şi a valorilor impedanţei Z, având o interfaţă grafică foarte prietenoasă şi comodă, oricine mi-l poate cere prin postă electronică şi nu îl voi refuza.

            Ecuaţiile folosite sunt:

 

 

            În ecuaţiile de mai sus  am folosit notaţiile:

            s este variabila complexă a transformării Laplace, la noi s=jw, w fiind pulsaţia curentului alternativ w=2pn, n=frecvenţa;

                        este inductanţa mutuală între bobinele  şi  în H;

             este rezistenţa proprie conductorului bobinei , în W

            Inductanţa unei bobine se calculează cu relaţia  unde dimensiunile sunt în cm iar L rezultă în mH. Inductanţa mutuală se calculează funcţie de natura cuplajului dintre bobine. Între  şi  fiind cuplaj strâns ( foarte aproape şi peste , ambele la fel de lungi) se foloseşte . Pentru bobine adiacente ( şi ) se foloseşte relaţia  cu  inductanţa bobinei cu dimensiunile rezultate din însumarea lungimilor sau numărului de spire. Pentru celelalte cazuri, dar cu bobine coaxiale, se foloseşte schema de mai jos, figura 2 [1].

 

Text Box:  
Figura 2. Inductanţa mutuală, schemă de calcul

 

 

            Toate dimensiunile sunt în cm iar inductanţa mutuală rezultă în mH.

Text Box:  
Figura 3. Componenta reală a lui  ,
 frecvenţa=14,25MHz

Text Box:  

Figura 4. Componenta reală a curentului I, 
frecvenţa=14,25MHz

            Rezultate şi discuţii

            Rulând softul ce l-am realizat am putut constata că:

 

            1. Componenta reală a impedanţei  nu depinde, pentru o anumită frecvenţă, decât de valorile capacităţilor  şi , indiferent de valorile pe care le poate lua , figura 3. Se mai observă că sunt foarte multe valori de acord pentru capacităţi la care componenta reală are valoarea de 50W.

            2. Curentul de intrare în adaptor, I, depinde de valoarea tuturor capacităţilor, figura 4. Acest lucru nu poate fi motivat decât printr-o dependenţă de  a părţii imaginare a impedanţei .

 

Text Box:  
Figura 5. Componenta imaginară a lui  ,
 frecvenţa=14,25MHz 
            3.Componenta reactivă a impedanţei   depinde de toate capacităţile, figura 5, existând la orice frecvenţă grupări de valori la care această componentă este nulă şi la care curentul I este maxim. Maximul absolut al curentului I se obţine numai pentru cazul format de   şi .

            Multiplele maxime relative ce se văd în figura  4 arată că sunt posibile mai multe acorduri practice după criteriul “trecerii prin maxim a curentului I funcţie de ”, dar numai un singur maxim asigură transferul celei mai mari puteri.

 

            Un model de pagină ecran a softului construit de subsemnatul pentru a studia adaptorul de antenă prin metode virtuale se vede în figura 6, rotită cu 900 pentru a nu-i reduce scara de prezentare în pagină şi a fi cât mai lizibilă. De aici se poate vedea cât de multe comenzi se pot da pentru a cerceta soluţia furnizată de soft (rotiri, deplasări şi zoom) în 3D precum şi pentru a seta valorile constructive şi funcţionale ale adaptorului cum ar fi dimensiunile bobinelor (diametru, lungime, număr de spire) frecvenţa de lucru, valorile mimime şi maxime ale capacităţilor.

 

 

 

 

 

 

Softul cu care se pot cerceta astfel de adaptoare se descarca de AICI.

            Bibliografie

[1] Smirenin B.A. Manual de radiotehnica, vol. I . Editura Energetica de Stat, 1953.

[2] Smirenin B.A. Manual de radiotehnica, vol. II. Editura Energetica de Stat, 1954.

[3] Gheorghe Oproescu, Ghiorghe Cauteş. Metode numerice şi aplicaţii. Edituta Tehnica Info, Chişinău, 2005, ISBN 9975-63-254-8

[4] Gheorghe Oproescu. Din nou despre adaptarea antenelor la TX, Radioamator.ro. 03.12.2010

Gheorghe Oproescu - Tavi YO4BKM

Articol aparut la 14-9-2011

9314

  • Postat de daniel YO8RRT la 2011-09-15 17:43:51 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.237
    Bun articolul dar practic eu am fost dezamagit de acest Zmatch.In schimb am gasit un soft care m-a ajutat sa gasesc pozitia corecta a purtatorilor la TS130 care se numeste spectogram.Am gasit astfel ca purtatoarele au valorile 8828,71 si respectiv 8831,36 deci o banda de 2,65 khz.Statiile intra acum corect in filtru, auditia e mai pe bas in LSB si mai pe inalte pe USB datorita imperfectiunii filtrului industrial.Cat despre adaptarea la antena, am pus un balun 1.4 pe sarma de 30m si transiverul incarca corect de la 7 la 28Mhz.Important este sa fii intr-o zona favorabila, sa ajunga DX-urile in antena.In 3,5 si 7 mega trebuie lucrat cu atenuator si rf gain la S4.Smetrul nu e prea darnic.Semnale care vin S4 bubuie in statie.O statie locala are +40.Se vede totul pe spectrogram.Nu trebuie decat un cablu intre iesirea de casti a statiei si intrarea de microfon a placii de sunet si o setare de nivel pentru a nu o distruge.Mult succes!Satisfactiile sunt 100/100.73!

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-15 19:47:29 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    Dr Daniel, YO8RRT, TNX. Nu incerc prin cele prezentate sa popularizez un anumit gen de adaptor de antena, intentia mea este mai mult o provocare la creatie in domeniul software cu obiective in sfera noastra. Am ales cea mai simpla schema pentru ca cine este interesat sa se apuce de astfel de lucrari - eu unul voi continua, in curand ma pensionez si voi avea timp - sa poata gasi un exemplu de care sa se agate. Poate ca nu ar strica sa ofer modelul virtual al mai multor adaptoare de antena, plecand de la AT 130 (si eu am o statie TS 130 S dar cu un S-metru mai sensibil, dar fara AT) pana la seria MFJ, poate ca cineva doreste sa-si construiasca asa ceva (este incomparabil mai ieftin) si, pentru a evita esecul, un stand virtual il poate ajuta cu corectiile constructive fara sa bajbaie, afla direct de pe modelul virtual efectul concret al oricarei modificari. O alta destinatie a unui instrument virtual, inclusiv cel aratat mai sus, este de a cunoste ce antena avem fara instrumente pretentioase pentru a o analiza, si iata cum: se face acordul antenei la reflecatate nule pe o anumita frecventa (deci impedanta de intrare in adaptor este clar pur rezistiva de 50 Ohm), retinem ce valori au capacitatile dispozitivului de adaptare si rulam softul pentru mai multe incecari ale valorilor R si X pana ce modelul virtual arata valori nule pentru reactanta lui Zi si 50 Ohm pentru rezitenta lui Zi in locul unde C1,C2,C3 arata valorile preluate de pe tunerul real. In felul acesta am aflat ce rezistenta si ce reactanta arata antena la capatul de jos al liniei de alimentare. Este adevarat ca nu am pus scale de valori pe axele C1, C2, C3, scopul meu a fost de a verifica numai daca impedanta antenei se adapteaza cu valori ale lui C1, C2, C3 in plaja lor de variatie si, pentru cine a inteles ideea, ii pot trimite un soft completat cu scari numerice pe axele condensatorilor. 73!

  • Postat de Vasile YO6EX la 2011-09-16 09:05:41 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.224
    Utilizez acest tip de adaptor de antena inca din anul 1968! Este unul din cele mai versatile, daca este construit corect. Ce a uitat Tavi sa spuna, este ca acest adaptor numit Z-Match a fost construit si apoi publicat prima data de W1CJL in anul 1948 in revista QST. La sfarsitul anilor 1950, Lous Varney G5RV a construit si publicat o varianta modificata care a imbunatatit functionarea. Prima varianta avea doua circuite LC pentru acoperirea celor 5 benzi de radioamator, apoi a aparut varianta a doua, cu un singur circuit LC, descris si de YO4BKM. Cea mai buna descriere constructiva a fost facuta de VK5RQ, toate datele necesare, se gasesc pe internet.

  • Postat de Florin YO7LHE la 2011-09-16 12:12:51 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.28
    Eu folosesc Z-match de prin 2000, dupa ce am folosit cam toate variantele de adaptoare de antena. Am incercat cam toate variantele publicate si diferentele sunt mici. Pacaleste cam orice sarma - am obtinut 1:1,2 cu mufa de la antena desfacuta, pe 12 m de Eupen low loss. De atunci i-am pus un indicator de curent pe iesirea spre antene. :)

  • Postat de - Marian - YO7MR la 2011-09-16 12:40:11 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.2
    Eu am contruit acest transmatch Z si nu mi-a functionat asa cum este reclama absolut deloc, in nici o gama de frecvente, a fost un esec total ! l-am folosit pe o antena inverted V cu bratele de 2 X 19 m, coborarea din feeder simetric - cablu panglica TV - deci simetrie peste tot. Este drept ca antena mea era instalata la joasa inaltime, motiv pentru care sigur ca prezenta impedante foarte diferite. Totusi folosind alt transmatch cu circuit tot paralel - dedicat pt. sisteme simetrice, acela mi-a permit folosirea macar in 80 m. Concluzia este trebuie ca antena propusa a fi folosita sa prezinte impedante care sa se potriveasaca cu domeniul de lucru in impedanta al transmatch-ului. Din acest punct de vedere, imi indrept atentia spre circuitul tip L care are o plaja mare de impedante, de la mic si mediu pana la foarte mari, configuratie folosita in multe " antenna tunere " de fabrica, fiind simplu si practic de realizat. ATU diferite se gasesc bine exemplificate pe paginile lui PA0FRI.

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-16 14:50:04 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    TNX YO6EX! Dr Marian, YO7MR: In softul pus la dispozitie in cadrul articolului (vezi invitatia de a-l descarca, facuta deasupra utimei imagini din articol)vei gasi raspuns la problema ta. Daca il vei rula cu datele bobinelor oferite de mine si luate din literatura consultata si vei selecta dintre diagrame sa-ti arate componenta reala a impedantei de intrare in adaptor, vei vedea ca la antene cu impedanta activa (fara componenta reactiva, deci considerand antena corect acordata) sub 120 Ohm nu se poate obtine pe 14 MHz o impedanta de intrare de 50 Ohm decat cu capacitatile C2 si C3 sub valoarea minim posibila fizic, lucru imposibil, deci adaptorul nu merge. Pentru a face sa existe 50 Ohm la intrare pentru impedante foarte coborate ale antenei trebuie schimbate datele bobinelor si, prin incercari facute cu softul de mai sus (mult mai comode decat pe un dispozitiv real, poti schimba orice valoare selectand caseta alba dorita si tastand noua valoare) poti afla cum se comporta orice constructia concreta. Pentru astfel de situatii propun apelarea la instrumente virtuale inainte de a face o constructie practica, ceea ce si ofer mai sus. Si inca ceva: la capatul de jos al liniei de limentare va exista impedanta antenei numai in anumite conditii, vezi articolul meu pe acest sait din 03.12.2010 si tine cont ca la linia bifilara coeficientul de velocitate (scurtare) este de cca 0,9---0,95. Daca nu se respecta acele conditii, la capatul de jos al liniei poti avea orice impedanta, care poate fi adaptata de transmatch, Z-match sau cum vrei sa-i spui, cu conditia ca si bobinele sau capcitatile sa fie dimensionate corespunzator. 73 & GL!

  • Postat de - Marian - YO7MR la 2011-09-17 19:24:21 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.14
    Dr om TAVI - YO4BKM, va multumesc pt. raspunsul pertinent care-mi confirma si concluziile mele si asta ma face sa ma impac cu situatia...hi ! Pastrez Z -match-ul asa cum bine l-am realizat dupa toate indicatiile si voi incerca sa-i confirm utilitatea pentru alte antene in alte situatii. Da, simularea software si calcularea componentelor este bine venita, insa la acest tip de Z-match nu mai revin sa-l modific, voi incerca altceva - un dizpozitiv mai elaborat chiar daca contine mai multe componente - care sa permita lucrul aproape in orice conditii de impedanta. Este stiut si recunoscut ca ATU -urile au si ele limitele lor tehnice, nu sunt chiar asa de universale cum am dori noi. Extrem de util ar fi un analizor de antene, care din pacate imi lipseste. Oare cum se descurcau in vremuri de mult apuse, spionii care lucrau in teritoriu inamic si transmiteau in HF cu tot felul de antene improvizate si prost instalate ! Tehnicienii radio din acele vremuri nu aveau la dispozitie nici soft de simulare si nici analizoare de antene, etc. hi...! Da, articolul Dvs. este foarte bine realizat - Felicitari !

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-17 21:14:30 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    @Marian, YO7MR: TNX pentru comentariu, poate ca voi oferi pe viitor o colectie de simulatoare virtule pentru mai multe scheme de adaptoare, ca un instrument alaturi de penseta sau pistolul de lipit. Cat prieste spionii, raspunsul este, dupa mine, urmatorul: in primul rand lucrau pe o singura banda de frecvente, uneori schimbau frecventa si codurile pentru derutare dar nu si banda care asigura propagarea de la distanta de la care lucrau; in al doilea rand etajul final fiind cu tuburi, adaptarea se facea cu filtru PI, bobina filtrului era de cele mai multe ori un variometru (cine mai are azi asa ceva?), a caror manevrare este mult mai simpla (am folosit filtrul PI aproape 35 de ani fara probleme de la 3,5 MHz la 144 MHz), urmarind doar curentul din etajul final, toate emitatoarele aveau un instrument de acord si control al emisiei; in al treilea rand, existau cel putin doua categorii de statii de emisie, pentru scurta distanta (cu cativa Watt, pentru sute de km, cu era cazul din Germania, Franta, Olanda spre Anglia sau Elvetia ori din Japonia spre Sahalin) sau pentru mare distanta cum erau cele din Elvetia spre Rusia, tot clandestine, dar exploatate fara teama de a te fi aflat in teritoriu inamic, riscand astfel "numai" internarea si nu executia. 73 & GL!

  • Postat de Costin Valerica YO7AYH la 2011-09-18 10:12:19 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.240
    Un articol ecelent! M-a interesat mai mult scrierea ecuatiilor si rezolvarea lor cu ajutorul softului oferit. Felicitari! M-a distrat afirmatia referitoare la adaptorul de antena “care dupa unii este un dispozitiv de pacalit antena si pe fraieri”. Cu salutari, Valerica Costin, YO7AYH

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-18 11:34:52 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    HALLO YO7AYH, ma bucur sa ne intalnim din nou dupa ani de absenta, asta inseamna ca inca mai merge si treaba si pasiunea! Multumesc pentru comentariu si astept ocazia sa vin si eu cu un comentariu! Sanatate, noroc si multe salutari de la YO4BKM Tavi!

  • Postat de Morel 4X1AD la 2011-09-18 20:18:00 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.190
    YO7MR: Cred ca ai ridicat prea devreme mainile. Am ceva experienta constructiva cu Z-match (dar si cu cele din categoria SPC Transmatch si Ultimate Transmatch, evident si cele in L, Pi si T (CLC, LCL). Cred ca Z-match este una din configuratiile de tunere care ofera un compromis excelent intre domeniul de frecventa, domeniul de sarcini si pierderi . Din pacate, abordarile constructorilor nu sunt intotdeauna cele mai optime. Multi hami se multumesc sa obtina un set de acord care sa permita obtinerea unui SWR minim intre emitator si tuner fara sa stie ce pierderi produce acesta in situatii diferite. Este eronat ca acest tip T (CLC) are o buna acoperire, ba as afirma chiar inversul acestei situatii, in cazul ca se iau in seama si pierderile pe ATU. Ca sa nu dau totusi ca exemplu experienta mea directa si masuratorile efectuate in laborator profesional de RF/EMC, am sa ma folosesc de o trecere in revista comparativa (Product Review) a patru modele populare de tunere de putere publicata de QST acum cativa ani. Este vorba de MFJ-989C (T-CLC), Nye-Viking MB V A (Pi), Vectronics T-3000 (T-CLC) si N4XM XMatch (T-CLC). Pun la dispozitia oricarui radioamator interesat acest material extrem de interesant (pe e-mail) care va risipi poate niste iluzii despre ATU –urile de fabrica, dar cel putin va clarifica niste realitati in ceea ce priveste pierderile uriase (chiar si 80%) a unor tunere din cele mai populare, testate acolo unde “durerea” este mai mare, in 160/80m si chiar 40m la sarcini sub 10 Ohm sau peste 400 Ohm. Prin comparatie, configuratia Z-match poate obtine acorduri in aceste zone “cheie” cu pierderi incomparabil mai mici. Dar exista un pret pentru aceasta: constructia corecta este destul de laborioasa (si mai ales testarile/ajustarile respectiv gasirea unui set de valori C si L care sa ofere pierderi de insertie minimale la o frecventa si sarcina data). Aceasta in ciuda faptului ca de fapt vorbim de un circuit simplu cu condensatori si bobine, nu cine stie ce sofisticarie. Dar complexitatea impedantelor de sarcina folosita face ca intelegerea principiului de functionare sa fie esentiala pentru reusita constructiei. Recomand si lectura si constientizarea recomandarilor lui VK5BR, cel care a studiat cel mai intens aceasta configuratia Z-match si impartaseste tuturor din experienta lui. Vorbesc de varianta Z-match cu o singura bobina: http://users.tpg.com.au/users/ldbutler/SingleCoilVK5BRCct.htm http://users.tpg.com.au/users/ldbutler/SingleCoilZ1.8MHz.htm http://users.tpg.com.au/users/ldbutler/ZEfficiency.htm http://users.tpg.com.au/users/ldbutler/ZDrop.htm In paralel cu partea teoretica, trebuie respectate vechile dar inca actualele principii de constructie a circuitelor RF de putere, simple dar ignorate adeseori: condensatori variabili cu capacitate minima redusa (trebuie folositi cei cu distanta mare intre placi chiar daca puterile utilizate sunt reduse); comutatori cu distanta suficienta intre contactele adiacente; diversele materialele izolante folosite a fie de foarte de buna calitate (ceramice, teflon, Delrin etc) deoarece chiar si la puteri nu prea mari, tensiunile pe componentele LC si comutatorii diversi pot ajunge in timpul cautarii punctelor de acord pe anumite feluri de sarcini, la valori de 3-5kV. Trebuie data atentie si factorului de calitate a bobinei principale si distanta cat mai mare intre ea si variabili precum si cutia metalica folosita. Inteleg dorinta de miniaturizare a cutiilor din shack, insa daca se doreste performanta trebuie platit un pret in gabarit. Layout-ul trebuie conceput cu atentie in asa fel ca toti comutatorii folositi in traseul RF sa fie foarte aproape de banca de condensatori ficsi si bobina. Toate interconectarile se fac cu benzi cat mai scurte de tabla de cupru de cel putin 8mm latime (nu sarma obisnuita, chiar si groasa), pentru a reduce capacitatile parazite care pot impiedica obtinerea acordului in anumite scenarii de sarcina/frecventa. Importanta este si gasirea unei solutii mecanice de realizare a bobinei cu cele doua infasurari concentrice. Cuplajul corect si optim dintre ele este extrem de important. Pentru cei care doresc sa usureze acordul in zonele problematice, recomand utilizarea unor verniere simple (demultiplicare concentrica cu raport de 6:1, nu mai mare) – se vand pentru 2-3 dolari in strainate dar stiu ca exista si in echipamentele militare rusesti vechi. Da, lucruri simple, de bun simt tehnic, arhicunoscute celor care au construit diverse montaje cu tuburi, in special amplificatoare de putere. Fara aceste precautii, se poate obtine un ATU care se acorda dar care consuma mare parte din putere pe disparea prin caldura a pierderilor sau chiar un ATU imposibil de acordat in multe cazuri. Acesta este pretul Z-match-ului (care este compromisul cel mai bun la impedante de 10-2000 Ohm in special in benzile de jos), unde sunt dificultatile cele mai mari de acord cu pierderi mici. Fiecare trebuie sa determine daca merita osteneala. Este pacat sa emitem o putere anumita din emitator dar puterea efectiv aplicata la bornele antenei sa fie minimala. Este adevarat ca si in QRP sunt posibile legaturi, daca emiti 5W din transceiver si aplici 3-4W pe antena. Dar sa emiti 100W si sa aplici doar 5-20W pe antena este ineficient dar si irational tehnic. Iar daca antena nici nu are castig sau poate chiar un gain negativ, atunci ansamblul nu poate fi caracterizat ca de prea mare tehnicitate. Articolul de mai sus precum si orice modelare prealabila pe computer, ajuta printre altele si la reducerea marelui numar mare de tatonari si ajustari ale componentelor, necesare optimizarii constructiei in teste care necesita sarcini complexe si aparatura de masura nu intotdeauna accesibila multor radioamatori. Chiar daca gasirea unei valori optime de condensator fix pare o joaca de copil, realitatea nu este aceiasi in zonele unde punctele de acord se gasesc cu dificultate pentru ca pot fi extrem de abrupte, sa zicem de exemplu in 160m pe o antena verticala mult mult mai scurta decat necesar. Sper ca articolul sa inlature macar parte din retinerea unor hami fata de modelari, formule, programe ajutatoare, optimizari, notiuni de impedante complexe, j-uri, sarcini reactive etc etc. De ce firmele de pe piata (precum MFJ, LDG, Palstar etc.) nu fabrica ATU-uri de tip Z-Match sau SPC ? In primul rand din cauza ca acele configuratii T (CLC) sunt foarte usor de construit si la costuri reduse (in special cele automate, care se monteaza in mare masura pe linii automatizate). Un Z-match necesita mana de lucru mai calificata, reglaje mai dificile si componente mai scumpe, ceea ce ar duce la preturi si mai nepopulare si profituri implicit mai reduse. 73, Morel 4X1AD

  • Postat de Vasile YO6EX la 2011-09-19 08:25:41 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.148
    Morel a explicat foarte bine problematica construcþiei unui Z-Match. Cum spuneam mai sus utilizez acest tip încã din 1968. Ultimul l-am construit în urmã cu vre-o 10-12 ani, de atunci funcþioneazã fãrã cusur de la 80 la 10m. Pentru banda de 160m am introdus o bobinã separatã. Eu am realizat conexiunile cu sârmã de cupru de 4mm aplatizatã. Condesatorii de tip fix ºi trimer care au fost necesari doar pentru banda de 30 si 80m sunt cu aer au distanþa de 3mm între plãci. Am un singur comutator pe calit cu 3 galeþi, dar folosesc contactele din 2 in 2 pentru o bunã separaþie. Condensatorul variabil dublu (C2-C3) necesitã o demultiplicare, pentru a obþine un acord precis. CV1 poate fi cu distanþã micã între plãci întrucât impedanþa de intrare este micã. Spre exemplu: un ansamblu de antenã tip Dublu Zeppelin, 20,2m x 20,2m ºi linie paralelã 20,2m, impedanþa ei poate varia între 150 ºi 600 ohm, se acordeazã perfect în toate benzile. In timp, am utilizat linie de alimentare tip panglicã Tv 280 ohm, Ladder Line 450 ohm, scãriþã 400-600 ohm. Este necesarã o cutie cu dimensiuni cam cât pentru un amplificator zdravãn.

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-19 11:10:33 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    Cred ca trebuie sa vin cu precizari. In lucrarea mea NU m-am referit la exploatarea, etalonarea sau construirea unui ATU ci la dimensionarea lui inainte de a-l construi pentru a verifica daca palaja de valori a condensatorilor variabili in raport cu anumite bobine concrete acopera benzile de care am nevoie. Este mai usor sa faci tatonari pe calculator decat pe echipamentul real iar erorile (masurate!)in raport cu softul oferit de mine nu trec de 12%, in cel mai rau caz. Ca mai departe folosesc sau nu verniere, cutii mari sau mici (are dreptate YO6EX, la mine ATU este, ca volum, cam cat 80% din TS 130 S) sau alte minuni, este o alta optiune dar important este sa nu mai intervin in zona bobinelor, condensatorilor, care produc mutilari ale esteticii gandite initial. Cat priveste pierderile de putere, ele sunt de doua feluri: in curent, proportionale cu patratul curentului si in tensiune proportionale cu patratul tensiunii. Din acest motiv am introdus in modelare rezistenta proprie conductorului, cu pondere mare la puteri mici, unde se lucreaza mai mult in curent iar tensiunile pe condensatori nu sunt foarte mari. Cat priveste pierderile de 80% la care se refera 4X1AD mi se pare exagerat. Pierdere pe ATU inseamna sa se transforme in caldura, ori o bobina din cupru si un condensator cu aer nu au rezistente proprii atat de mari sau rezistente de pierderi atat de mici. La o putere de 100W pierderea de 80W ar incinge la propriu componentele respective, sa ne gandim doar cat se incing rezistentele care disipa numai 5---10W, cred ca este vorba de pierderi de neadaptare care se disipa termic pe etajul final, nu exista in alta parte un alt elemnt disipativ de tip rezistor. O inductanta pura sau o capacitate pura nu transforma energia electrica in caldura. Iar modelul virtual oferit de mine arata clar, pe grafice, daca exista zone abrupte sau nu, pe ce benzi (merita incercat), ca sa ofere informatii si asupra modului de exploatare. 73 & GL!

  • Postat de Vasile YO6EX la 2011-09-19 12:46:53 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.211
    Cu cele scrise de mine mai sus, am vrut sã vin în ajutorul celor care se vor hotarî sã foloseascã datele teoretice, pentru o construcþie practicã. Degeaba vor face calcule absolut corecte, dacã apoi în partea practica se dovedeºte cã nu au ºtiut cum sã procedeze.

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-19 13:23:37 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    YO6EX, de acord si TNX! De fapt nu te-am contrazis cu nimic, nu m-ai contrazis cu nimic, completerile sunt binevenite. Dar nu pot accepta ca o inductanta sau o capacitate sa aibe 80% pierderi, chiar daca sunt facute neglijent. Prin celelalte interventii am vrut sa evidentiez in plus ce am dorit sa arat, sa nu se creada ca am rezolvat definitiv problema. 73!

  • Postat de Vasile YO6EX la 2011-09-19 14:36:28 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.211
    YO4BKM: chestia cu 80% este o exagerare. Din mãsurãtorile fãcute pe Z-Match-urile mele, pierderea maximã a fost de 10% ºi asta în cazul unei bobine fãcute incorect. În general pierderea de putere se menþine în jurul a 2-3%.

  • Postat de Morel 4X1AD la 2011-09-19 15:06:25 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.190
    YO6EX & YO4BKM: Pentru exemplificare : MFJ-989C – pierderi de putere : Sarcina de 3.1 Ohm Unbalanced: 160m -80% pierderi, in 80m -60% Sarcina 6.25 Ohm Unbalanced : 160m – 58%, in 80m – 38% Sarcina de 800 Ohm Unbalanced: 160m -22% pierderi, in 80m -<10% Sarcina de 400 Ohm Unbalanced : 160m – 22%, in 80m – <10% XMATCH – pierderi de putere : Sarcina de 3.1 Ohm Unbalanced: 160m -27% pierderi, in 80m -18% Sarcina 6.25 Ohm Unbalanced : 160m – 17%, in 80m – 11% Sarcina de 800 Ohm Unbalanced: 160m -<10% pierderi, in 80m -<10% Sarcina de 400 Ohm Unbalanced : 160m – <10%, in 80m – <10% Vectronics T-3000 – pierderi de putere : Sarcina de 12.5 Ohm Balanced: 160m -76% pierderi, in 80m -80% Sarcina 25 Ohm Balanced : 160m – 61%, in 80m – 60% Sarcina de 3200 Ohm Balanced: 160m -99% pierderi, in 80m - 35% Sarcina de 1600 Ohm Balanced : 160m – 98%, in 80m – 29% Sursa bibliografica: Laboratorul de testare ARRL - QST Compares: Four High-Power Antenna Tuners, Martie 1997, pg.73-77 . Nota #1: “During high-power testing, the inductor in the MFJ-989C got very hot at a power level of slightly more than 600 W while attempting to match a 12.5-load (4:1 SWR) on 160 meters (admittedly a difficult situation). We contacted the manufacturer when the coil also got quite hot at 750 W while attemptingto match a 50-load (1:1 SWR). MFJ suggested that 750 to 800 W would be the maximum limit to continue the testing on160 meters”. (Nota mea – MFJ-989C este specificat la 1500W PEP) Nota #2: During high-power testing (NYE Viking), the inductor only got warm on 160 and 20 meters with a 50-load (1:1 SWR), and handled the maximum power (1300-1500 W) without incident. On 10 meters, however, the inductor became very hot while running slightly more than 1000 W and attempting to match either a 12.5-or a 50-load (Nota mea - MB V A este specificat la 3kW PEP). Nota #3: In the high-power testing, the XMatch inductor only got warm when tuned to match a 12.5-load (4:1 SWR) on 160 meters while running 1320 W, but it worked fine. On 20 meters, 1500 W of power didn’t faze the unit. The inductor ran cool for the entire test,while on 10 meters it ran cool on most loads. (Nota mea – XMatch este specificat la 1500W PEP , deci se poate si altfel) Nota finala: o lecturare a intregului articol ar permite sa se vada ca la unele din ATU-urile testate exista pierderi de 22-61% chiar si la impedante mai putin extreme (ex. 12.5 Ohm unbalanced – 800 Ohm balanced, respectiv intre SWR 1:4 si SWR 1:2). In tabele de rezultate ordonate (ceea ce edit-ul de aici nu permite) se pot trage mai usor concluzii operative, de aceea daca doriti sa aprofundati articolul de mai sus, vi-l pun cu placere la dispozitie prin e-mail. Imi cer permisiunea sa nu mai revin, ca sa nu cresc peste volumul rubricii de comentarii 73, Morel, 4X1AD

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-19 16:19:38 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    4X1AD: Nu am motive sa contest datele de mai sus, dar sunt cam necorelate, imi dau seama ca sunt asa cum le-ai cules. Pierderile de putere produse de un dispozitiv electronic apar numai prin disipare sau prin neadaptare. In ambele cazuri pierderea se manifesta prin ajungerea la consumator (sarcina) a unei fractiuni din puterea furnizata de sursa si se determina prin masurari directe, la plecare si la sosire. Pierderile prin disipare incalzesc rezistoare (si numai rezistoare, cu ani in urma a mai trebuit sa conving cu greu pe cineva destul de mare in lumea noastra ca inductanta nu se incalzeste, nici la mii de amperi, daca nu are rezistenta proprie) aflate in dispozitivul discutat (rezistente proprii bobinelor, rezistente de scapari ale condensatorilor, rezistente de contact, rezistente prin care trec curenti turbionari) pe cand pierderile prin neadaptare se disipa oriunde creste curentul, adica pe mai multe elemente rezistive, plecand chiar de la sursa si terminand cu adaptorul. In exemplele ce le prezinti apar si pierderi fara precizari privind incalzirea (acestea pot fi si din neadaptare si disipate pe radiatorul sursei) dar, daca se incalzeste bobina, inseamna ca curentul prin ea a devenit extrem de mare (la mii de amperi chiar cativa miliOhm vor frige) din diferite motive, cum ar fi la anumite valori ale sarcinii, la neadaptare sau ambele. Softul facut de mine furnizeaza curentul principal prin circuit, dependent de frecventa si sarcina si se poate vedea ca, mai ales la frecvente superioare si la sarcini de 600-800 ohm, curentul creste de zeci de ori, asta la o putere de "numai" 100W. Este o greseala de dimensionare a producatorului (o dublare a diametrului conductorului ar fi redus de 4 ori pierderiele si incalzirea) sau o lipsa din datele tehnice, deci a dat dovada de crasa neglijenta fata de o cercetare elementara, posibil de facut si de un amator. Nu lucrez in domeniul electronic dar, in domeniul meu, am avut ocazia sa vad si altele asemanatoare, chiar si mai grave, ceea ce m-a facut sa ma apuc serios de analiza numerica si de modelare prin instrumentatie virtuala incepand acum peste 20 de ani, prilej de descoperit destule "gauri negre" dar si impotriviri furibunde ale celor ce le produceau, unele chiar in DL. Un lucru complet ar fi daca s-ar extinde cercetarea performantelor tunerelor industriale nu numai prin masuratori directe ci si asistate de un stand virtual. Ma gandesc sa folosesc datele ce le-ai prezentat, voi cauta schemele constructive, le voi modela si voi mai reveni. Cred ca de mare folos ar fi o echipa, prefer fara mine pe post de sef, cine se ofera are aici si adresa mea de e-mail. Sau am putea continua discutia pe forum. SWR redus si 73!

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-19 16:41:59 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    4X1AD: Am gasit datele pentru MFJ-989C, nu mai este nevoie de modelare. Producatorul arata ca functioneaza intre 35-500 Ohm impedanta de sarcina, din datele ce le-ai oferit apar pierderi enorme pentru sarcini in afara domeniului aratat, in interiorul domeniului pierderile sunt reduse si explicabile. Deci sunt pierderi de nedaptare (rolerul inductor si capacitatile fac fata numai in intervalul 35-500 ohm). Ai lansat o alarma falsa afirmand ca si tunerele industriale au pierderi de 80%, fara sa precizezi conditiile, respectiv numai cand le folosesti ca resou pentru fiert cafeaua si nu ca tuner. Deoarece am facut niste remarci critice la adresa producatorului, eu fiind indus in eroare in buna mea credinta, le retrag.

  • Postat de Buta Andrei YO6XK la 2011-09-20 18:07:37 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.143
    Nu reusesc sa accesez lincul cu programul de mai sus se poate sa il primesc pe mail? . Tnx Andrei

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-20 19:12:08 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    @YO6XK: Ti-am expediat prin e-mail fisierul cu programul, sper sa sosesca bine. Din pacate, de maine dimineata ora 7.00 (CFR) voi fi QSY intr-o zona fara internet, de unde revin abia pe 25 sept. dupa amiaza. 73 & GL!

  • Postat de Cristi YO3FFF la 2011-09-22 17:31:22 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.6
    Salut Tavi, Felicitari pentru articol. Putin cam "profesionist" pentru radioamatorul obisnuit cu "retete de bucatarie" si mai putin obisnuit sa "gandeasca". Evident era o gluma. Trecand peste asta, programul este interesant desi exista programe Spice "alike" de analiza a circuitelor electrice si electronice. Cateva sugestii constructive cu privire la program: - nu am vazut optiunea de alegere a grosimii sarmei de bibinaj desi se calculeaza rezistenta electrica pentru fiecare bobina (nu stiu ce algoritm ai folosit); - cred ca ar fi util sa existe optiunea de afisare sau/si salvare a datelor de iesire pentru o mai buna analiza. Grafic nu se pot distinge valiorile intermediare. Despre pasul de discretizare nici nu se pune problema. - cred ca nu e necesara afisarea curentului I cu 6 zecimale (la nivel de uA); Cred ca o modelare de felul: date de intrare = C1, C2, C3, Z, f si date de iesire = inductanta L1, L2, L3, L4, L5 ar fi mult mai utila. In acest fel, se poate proiecta/analiza efectiv circuitul pentru nevoi practice. In varianta actuala, se considera ca bobinele si condensatorii exista. In privinta condensatorilor, sunt de acord pentru ca de obicei sunt realizati industrial (putine sunt cazurile cand sunt realizati de constructor) insa bobinele nu sunt gata facute. Ca metoda de calcul, inteleg ca s-a folosit calculul in complex si nu transformarea din complex in real si invers utilizand legile lui Kirchoff ca sistem de ecuatii si nu calcul matricial. Daca este asa, cred ca mai eficient ar fi a se utiliza calculul matricial al legilor lui Kirchoff sau, rezolvarea problemei cu metoda potentialelor la noduri sau a curentilor ciclici transformand din complex in real si invers. Oricum, asta e o chestie de "bucatarie interna" a programatorului. Cred ca ar fi util a se calcula si pierderile teoretice de putere (fara modelari statistice de contacte, lipituri, etc.). In acest fel se poate considera limita minima sub care circuitul nu poate sa scada. Ca si circuit de adaptare, cred ca util ar fi un circuit L cu pierderi minime. Circuit de adaptare care sa "rezolve" orice antena e dificil de realizat insa nu imposibil. Comercial nu stiu sa existe asa ceva. O antena LW poate avea valori de la cativa ohmi la 10kohm sau mai mult. Ori ATU-urile industriale "merg" de pe la 6 ohmi pana la 1kohm. Evident ca si profesionistii pot sa extinda gama impedantelor adaptate insa la un alt pret. Totul este statistica si eficienta economica... Cred ca un bun adaptor de antena ar trebui sa dispuna si de un modul de masurat impedante care sa afiseze valoarea complexa de adaptat. Din pacate, acest modul este scump. Nu am vazut asa ceva la niciun ATU de pe piata. ATU-urile automate folosesc un VSWR-metru pus in bucla de reglaj avand ca elemente de comanda motoare pas cu pas si/sau relee. Pentru amatori, cred ca cea mai buna cale de "constientizare" a teoriei este aplicatia practica. Degeaba se prezinta "sintetico/matematic" teoria circuitelor electrice fara o demonstratie practica de larga recunoastere. Aproape nimeni nu o sa-i dea atentie. Dar, tot la fel de adevarat este ca cine doreste sa inteleaga, va cauta. Inca odata, felicitari pentru efortul depus. Astept cu interes viitorul articol.

  • Postat de Alex N2NNU la 2011-09-24 21:41:59 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.50
    Eu am abandonat de mult orice adaptare intre antena si transceiver.In schimb, intai masor impedanta antenei la fregventele de interes si apoi modific transceverul sa se adapteze la aceste masuratori. E mult mai usor si nu ai pierderile produse de adaptarea exterioara. -. ..--- -. -. ..-

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-25 14:46:04 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    @YO3FF Cristi:Multumesc si ma consider un norocos. De miercuri am fost QSY la resedinta de la tara, unde nu am inca internet (abia am semnal la telefonul mobil) si abia acum am sosit la Braila, la timp sa prind mesajul tau. Felicitari pentru cunostintele din domeniu si, ca in fata unui avizat la nivel inalt, trebuie sa ma spovedesc pe masura. Ai dreptate intru totul si, la reluarea unui alt program, voi tine cont de tot ce ai aratat, sunt observatii foarte utile. Dar a iesit asa cum a iesit din urmatorul motiv: nu am avut in intentie un program de calculat acordul exact al adaptorului ci doar de verificat daca domeniul de valori ale capacitatilor de care dispun acopera necesitatile pe orice banda si, daca nu, care ar fi reconstructia bobinelor; din acest motiv as fi renuntat chiar si la rezistenta proprie a conductorului (efectul ei este minor in determinarea valorilor capacitatilor de acord) si la toate inductantele mutuale, dar am considerat conductor de 1,5 mm diametru, din cupru, am calculat rezistenta ohmica cu formula clasica (valoarea afisata din pura curiozitate) dar, pentru fiecare frecventa, in program se recalculeaza rezistenta ohmica prin influenta efectului pelicular (daca as fi folosit conductor din fier efectul pelicular ar fi dus la rezistente de mii de ori mai mari); am afisat curentul (sau impedanta) cu 6 zecimale ca sa pot afla, in acelasi format de scriere, si care sunt valorile foarte mici ale curentului astfel ca, prin tatonari asupra valorilor inductantelor, sa pot sesiza efectul lor asupra cresterii sau scaderii curentului, evident ca se pot alege si formate de afisare variabile dar am facut tot programul in cateva ore, nu i-am dedicat mai mult timp la cosmetizare; sistemul de ecuatii l-am rezolvat in complex, cu algoritmi si metode personale, omologate de Academia Romana. Calculul matricial ar fi fost mai migalos, mai ales ca am "echipat" mediul de programare cu biblioteci create de mine care sa efectueze operatii direct cu numere declarate ca fiind complexe (din cate stiu, in afara de vechiul FORTRAN, greu de gasit azi altceva cu licenta -nu lucrez altfel- nu mai exista alte medii de programare care sa opereze cu numere complexe). Cat priveste teoria si practica, este adevarat ca practica lamureste mai clar lucrurile, dar numai teoria poate sa generalizeze si sa patrunda dincolo de experimentul mult mai limitat ca posibilitati. Sa nu uitam ca Maxwell a descoperit undele electromagnetice pe cale pur teoretica. Dar una peste alta, nu pot sa nu fiu de acord cu concluzia ta din final. Cine are nevoie sa cunoasca va cauta si pentru astfel de cazuri am scri ce am scris. 73!

  • Postat de Alex N2NNU la 2011-09-25 19:00:57 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.50
    Sint curios daca in calculatiile conduse a fost inclusa si influenta cimpului electro-magnetic de interferenta creat in incinta aparatului? Alex

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-25 19:26:23 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    @Alex N2NNU: Nu am tinut cont de influenta campului de interferenta dintr-un motiv foarte simplu: interferenta de camp se produce cand exista o distanta de ordinul lungimilor de unda intre sursele de camp (bobinele) si peretii reflectanti, poate te referi la curentii de inductie din pereti si la efectul lor. Experimental am constat ca la o distanta de cca 40 mm in directie axiala efectul peretelui metalic (din aluminiu) devine neglijabil, adica o crestere a acestei distante cu inca 10 mm modifica abia sesizabil acordul antenei, nu am avut alte posibilitati de a masura acest efect si am tinut cont de el cand am construit cutia care a iesit destul de voluminoasa. In directie radiala efectul este si mai redus. Este vorba de fapt de influenta cuplajului mutual intre bobina si peretele metalic, ca urmare a curentului indus, dar daca vei rula programul vei vedea ca cuplajul mutual intre bobinele suprapuse sau intre bobinele alaturate (care sunt de fapt bobine multispira) este destul de redus, cu atat mai mult scade cuplajul cu o bobina monospira si la mare distanta, cum ar fi peretele metalic. Sper ca eu sa fi inteles corect ce ai dorit sa intrebi. In al doilea rand, referitor la primul tau comentariu, adaptarea directa din finalul emitatorului este cea mai corecta cale, dar unii mai schimba anenele, se mai duc in portabil, mai au statii in garantie etc, altfel nu ar fi justificata fabricarea industriala a adaptoarelor care pacalesc antena (sau etajul final?). 73!

  • Postat de Vasile YO6EX la 2011-09-26 08:10:24 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.62
    Expresia "a pacali antena" este absolut nefericita. Daca o folosea altcineva...

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-26 16:12:52 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    @YO6EX: TNX, pe bune!!! Cateodata - si nu rar - prefer exprimari plastice, ba chiar si mult mai plastice, in speranta ca "va prinde" mai bine. Si iata ca nu m-am inselat: aflu ca mai este cineva care urmareste inclusiv comentariile! Vorba aia: unde dai ... si unde crapa! Mult noroc si 73!

  • Postat de Alex N2NNU la 2011-09-26 21:23:49 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.50
    TAVI. Afirmatia : ” interferenta de camp se produce cand exista o distanta de ordinul lungimilor de unda intre sursele de camp (bobinele) si peretii reflectanti …” este eronata. Un CEM (Cimp Electro Magnetic) este ca apa. Odata generata ea umple tot spatiul la indemana. Ca sa te edifici introduce un “Close Field Probe” in incinta si ai sa te edifici. Treaba cu “lungimile de unda” sint numai cazuri speciale. Deci, vei avea un CEM care va fi folosit in parte pentru a calcula inductanþa mutualã între bobine. Dar partea aceasta este mult mai mica decit intregul cimp in care autotransformatorul tau se scalda. Acest rest va produce curenti in antifaza care vor interfera cu inductanþa mutualã între bobine si ca atare inductanta/impedanta lor se va schimba. Ca sa compensezi pentru acest fenomen trebuie sa introduci in formulele tale o variabila de erroare care sa represinte influenta CEMului residual. Calculatiile astea sint o arta neagra de obicei si de aceea de multe ori sint ignorate  Si apoi te intrebi de ce o teorie asa de valabila nu se poate confirma in practica  Citeste Radio Frequency Phenomena scris de HUNT in 1936. Una din cartile de capatai cind vine vorba de CEM. Cartile de azi sint scrise de ageamii  Cu stima Alex

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-26 23:19:37 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    @Alex N2NNU: Este adevarat ca bobinele se scalda intr-un CEM, dar la dimensiunile cutiei defazarea este de sutimi de radiani, pana la antifaza (PI radiani) este cale lunga, care nu incape in cutie. Ar exista o posibilitate, numai teoretica, legata de reflexia multipla dar introducand notiunea de "coeficient de restituire" si, pana ce unda parcurge un drum cat o semiunda, se pierde cu totul, daca vei cauta formula exacta te va trimite la functii hiperbolice ori functii Bessel sau alti operatori cu care putini stiu sa lucreze, chiar acum am in manuscris o monografie a undelor si am dezvoltat inclusiv acest aspect. Nepotrivirea teoriei cu practica este cauzata de multe influente imposibil de cuprins in teorie, nu din motivele ce le semnalezi aici. Si din experienta mea (uneori amara) te asigur ca eu, autor a 175 de articole in 11 tari si a 18 manuale universitare publicate in 2 tari (pentru care am primit cateva titluri de "Om al anului" din partea ABI-American Biographical Institute precum si American Medal of Honor plus inscrierea in enciclopedia Marquis din 2005, ca sa enumar numai recunoasterile pe teritoriul american), nu-mi permit sa spun de o carte ca este scrisa de un ageamiu pana ce nu scriu eu una mai buna ca a lui si care sa trateze acelasi subiect. Pentru mine o carte de capatai este "Electromagnetic Waves & Antennas" de S.J. Orfanidis, Rutgers University 2004 alaturi de "Antenna Theory and Design" de Warren Stutzman si Gary Thiele, ISBN 0-471-02590-9, nu carti din 1936. Cat priveste Smirenin, trecut la bibliografie, l-am scris pentru ca este cea mai veche referire la unele formule ce sunt preluate si de autori recenti. Dar constat ca a devenit un sport de masa ca prin criticarea "ageamiilor" de azi care, nu din intamplare, publica chiar in reviste indexate ISI, oricine se poate erija in specialist de inalta clasa numai pentru ca asa crede el si isi poate expune public crezul. Ca cineva sa ma impresioneze prin ce afirma trebuie sa faca dovada ca este la nivelul unor astfel de "ageamii" cum ii numesti. Poti sa-mi oferi un titlu care ti-a aparut in vreo publicatie indexata ISI, BDI sau echivalente, ca sa-ti dau crezare? Pentru ca in stiinta adevarul nu se stabileste prin scrutin popular, oricat de multi ar fi votantii "pro" si nici prin carti de acum 75 de ani. Ganduri bune!

  • Postat de Alex N2NNU la 2011-09-27 17:47:55 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.50
    Tavi. Vad ca incepi sa improsti cu noroi. Tipical. Asertia ta ca: " Este adevarat ca bobinele se scalda intr-un CEM, dar la dimensiunile cutiei defazarea este de sutimi de radiani, pana la antifaza (PI radiani) este cale lunga, care nu incape in cutie" este indicatoare ca nu cunosti domeniul in discutie. Defazarea poate sa ajunga pana la 30% din lambda dar m-am hotarat sa te las in pace. Nu are rost si nici nu am vreun interest sa te invatz eu. In ceace publicatille, oricine poate sa plagieze. Judecind dupa articolul tau tu nu ai nici o contributie originala la cele scrise. Ai cules de pe Internet niste date, le ai rearanjat si ai publicat. Asta e cu ce te lauzi? Arata-mi o contributie originala si o voi citi cu placere. Pana atunci, imi pierd vremea degeaba. Nu te obosi sa raspunzi. Alex

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-09-27 19:18:55 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    @N2NNU, las-o mai usor cu plagiatul ca va trebui sa faci dovada si nu vei avea cum. Lipsa ta de logica se vede cand imi ceri sa-ti arat o contributie originala a mea apoi imi impui sa nu-ti mai raspund. Dar iti ofer totusi cateva mostre. In primul rand programul de calcul atasat articolului este creatia mea (stii ce inseamna sa fii autorul unui produs software?) si arati ca nu ai idee de cum se construieste un soft din moment ce ma acuzi ca l-am copiat de pe internet, dar cum a fost posibil sa introduc in sursa numele meu? Mai departe: Cauta articolul care urmeaza intre ghilimele "Gheorghe Oproescu. Spectral analysis and regeneration of the numerical signals. Proceedings of the 8th International Conference on Signal Processing (SIP’09), Istanbul, Turkey, May 30 – June 01 2009, ISSN 1790-5117, pg. 55-60 (clasificare ISI)" si vei vedea acolo cum am descoperit o noua teorema in esantionarea semnalelor. Iar lucrarea ce urmeaza intre ghilimele "Gheorghe Oproescu. Eine Methode für das rechnerische Auflösen der Gleichungssysteme. Academia Românã, Revue Roumaine des Sciences Techniques, Serie de Mecanique Applique, Tome 49, N0 1-6, 2004, pg. 69-74, Bucarest, 2004" a stat la verificare "cu boldul" (originalitate, corectitudine, utilitate) peste doi ani, trecand pe la trei referenti, rata de respingere fiind foarte ridicata. Dar vad ca iti vine mai usor sa faci precum vulpea lui Esop cand nu ajunge la struguri. Dar mare-i gradina...

  • Postat de Alex N2NNU la 2011-09-27 22:11:47 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.50
    Ce e important este ca v-am dovedit ca sinteti gresiti. Ce e trist este ca nu vreti sa invatati. Voi doi va credeti buricul pamantului si multimea nestiutoare aplauda de zor. De, chiorul in tara orbilor e imparat. Trist, foarte trist. Tavi zice ca e programator, dar saracu, nu e decit un coder. A gasit niste formule pe undeva, a facut un programel cu ele si deodata e programator. Din pacate el nu intelege ce fac formulele in sine si dece ele sint cum sint. Pentru asta iti trebuie mintea unui analist si cunostinte de fizica inaintate. Pana acum inca nu am vazut nici o dovada a acestor doua calitati. Uite. Raspunde corect la urmatoarea intrebare si imi voi cere iertare pentru pasiunea mea. Acesta este primul quiz pe care un enginer care vrea sa lucreze in cadrul team-ului nostru trebuie sa raspunda cel putin cu 50% acuratetze. Presupune ca ti-am inmanat o bucata de sirma de cupru emailata de 25 de cm. Sirma este intinsa, curata, nu a fost folosita niciodata. Intrebarea este: Uitate la ea si spune-mi ce vezi! Daca raspundeti cel putin 50%corect imi voi scoate palaria. Alex

  • Postat de mircea YO8RXU la 2011-09-28 07:02:24 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.37
    In zicala citata, pentru a functiona, trebuia articulat si ursul nu numai cainii, chiar daca nu are coada.

  • Postat de Valerica COSTIN YO7AYH la 2011-09-28 13:33:00 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.254
    @ YO4BKM & N2NNU, V-am admirat pe amandoi, sunteti profesionisti! Sunt convins ca daca erati fata in fata, problemele in discutie ar fi fost clarificate rapid. Mi-ar parea rau sa ramaneti suparati unul pe altul. Am pierde noi, ceilalti radioamatori din YO. Oricum, sunteti mari! In final as dori sa aflu raspunsul de la dl. Alex referitor la sarma de cupru, sunt tare curios. Cu stima si respect, Valerica COSTIN, YO7AYH

  • Postat de Mircea YO4SI la 2011-10-02 15:55:22 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.37
    Cu multi ani in urma am fost interesat si eu sa construiesc un asemenea adaptor de antena. Era laudat in diverse publicatii. Din practica, am un mare respect pentru circuitul LC paralel, dar nu eram multumit de acel cuplaj inductiv la iesire. Eram mereu in criza de timp si obosit dupa turele de noapte. Asa ca, am tras cu urechea la ce comentau cei ce au incercat acest circuit. Am intalnit multe pareri pro si contra. Unii erau entuziasmati, dar cei mai multi erau dezamagiti. Cam ca si in comentariile de mai sus. Concluzia mi-a fost ca este un circuit bun pentru impedante extreme, mici sau mari, (un amic aici mai sus relateaza ca i-a reusit acordul in 12 metri cu mufa de antena scoasa !) Asa ca am luat hotararea de a corecta lungimea liniei de alimentare a antenei, panglica sau coaxiala, astfel ca impedanta antenei adusa jos la emitator sa fie de valori rezonabile. Astfel sa intre in plaja acceptata de un circuit simplu de adaptare. AT-ul de la TS-450SAT este de tip CLC. Ia priviti ce frumos a prezentat amicul nostru YO7AYH problema alimentarii unei antene. http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=456

  • Postat de Mircea YO4SI la 2011-10-04 00:43:41 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.37
    Constat ca imi face o reala placere sa asist la o discutie "aprinsa" intre mai multi oameni inteligenti. Sunt multe de invatat si din aceste comentarii. Va multumesc si sa stiti ca imi imaginez ca sunteti cu zambetul pe buze si nicidecum furiosi. Am inteles ca acest articol doreste sa indrepte tineretul spre aprofundarea unei situatii folosind calculatorul. Atentie insa, intelegerea si aprofundarea fenomenelor fizice ramane mereu foarte importanta. 73s !

  • Postat de constantin popescu KG6NK la 2011-10-04 23:52:57 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.159
    Mi-a placut experis :AT_antena tuner, Z match sau cum vrei sa il numesti_..... pacaleste antena si fraieii"... Dim pacate asa zisul antena tuner, , indiferent de constructie, model, industrial sau home made pacaleste etajul final sa vada Z apropiat de 50 ohm .In special ma refer la finalele tranzistorizate... care nu accepta SWR mai mare de 3/1 .. In TRX , intre borna de antena si iesirea filtrelor de banda exista masuratorul de unde reflectate ,care automat taie puterea finalului proportional cu tensiunea masurata din unda reflectata....Daca modifici setarea APC_automatic power control_ sint sanse mari sa ramnii fara finali.... As ca odata cu aparitia finalelor cu transitoare au aparut si ATU , automatic antenna tuner De regula este lucreaza intre Z 25 ohm si 150 ohm... Din nou intre aceste plaje , partea vazuta de final se ajusteaza sa arate +/- 50ohm.... Mitul ca ATU acordeaza antena este numai un mit... Nu ajuta cu nimic antena, nu o face sa radieze mai bine nu ii creste randamentul.., numai "pacaleste " finalul sa vada 50 ohm... ATU are pierderi , de regula 10 % din puterea care trece prin ea.... Si cel mai bun sfat din tota discutia este cel al lui Alex,, N2NNU : Folositi antena acordata, taiata in FRQ de lucru, sau modificati circuitul de iesire sa match Z -ul antenei... vechile si utilele Tune si Load de la TRX-urile cu tuburi.... 73 de KG6NK

  • Postat de Vasile YO6EX la 2011-10-05 08:36:25 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.7
    @ KG6NK: ºi când foloseºti o antenã cu fider acordat se aplicã teoria de mai sus?

  • Postat de constantin popescu KG6NK la 2011-10-05 21:04:11 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.159
    Pentru Vasile, YO6EX... Nu am imteles exact ce intelegi prin fider acordat? segmente de coax care sint folosite sa faca transformari de Z ? Ideal fiderul sau linaia de transmisie trebuie sa aiba acelaz Z ca generatorul si sarcina, ca energia sa ajunga la sarcina, radiator cu pierderi minime.....asa ca la un fider "acordat " nu ai nevoie de AT....ca presupun un Z egal ,cu al generatorului(pa in trx) ai sarcina (antena) De asemenea descrierea a ce a ce face AT(antena tuner) sau ATU(automatic antenna tuner) , ca si plaja de acord, si modul de setare /testare poate fi gasit in orce carte de service de la Yaesu, Kenwood, sau altii .... Practic eu folosesc ATU lui FT1000D sa match Z la QRO, care nu are circuit de adaptare la intrare_asa l-a facut Dentron_ iar 3CX1500a nu are Z chiar 50 ohm in toate benzile..... Intre ant si QRO nu folosesc AT , chiar daca am un MTR3000 si un Wiking .Prefer antene taiate in frq ,care stiu ca au randamentul maxim..... Chiar daca antena are SWR DE 1.5 la capete de banda, piederea de energie in linia de transmisie datorita neadaptarii este mai mica decit suma pierderilor din coax datorita Z diferit al antenei la capetele de banda, plus pierderea din AT, ca sa vad la statie acul la SWR la 1.1 intre QRO si coax/fider....Asta nu ajuta cu nimic antena sa fie mai buna.... Sau altfel spus , o antena este acceptabila cind return lossul este >16 db...masurata la capatul coaxialului legat la generator, pe plaja de frq de interes. 73 de kg6nk

  • Postat de Alex N2NNU la 2011-10-06 03:06:36 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.131
    Putin SWR nu strica. Dimpotriva, e de dorit.Poate nu ati auzit inca de un fenomen interesant chemat "SWR Gain". Alex

  • Postat de Vasile YO6EX la 2011-10-06 08:07:22 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.208
    @ KG6NK: ªi dacã ai o antenã alimentatã cu linie paralelã ce faci?

  • Postat de Vasile YO6EX la 2011-10-09 12:03:34 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.83
    ªi lipsa unui rãspuns, este tot un rãspuns!

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-10-09 18:43:53 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    Am fost plecat ceva vreme intr-un sat la munte, unde nu am acces (inca) la internet si la revenire acasa am vazut ca se mai poarta inca discutii pe marginea a ce am scris eu. Cu toata lipsa mea de competenta ilustrata de N2NNU, ma surprinde ca marii specialisti care combat aici nu cunosc lucruri elementare descrise de decenii bune si pe care le-am mai prezentat si eu aici in 03.12.2010: o linie de alimentare cu lungimea multiplu intreg (par ori impar, nu are imprtanta) de semiunde tinand cont de factorul de velocitate nu mai intra in ecuatia impedantelor, este ca si cum sarcina (antena) se leaga direct la sursa (etajul final). Deci idealul ca linia de alimentare sa aibe aceeasi impedanta cu antena si cu etajul final nu mai este obligatoriu si se simplifica, mai ales la antenele multiband care, se stie, nu au aceeasi impedanta pe fiecare banda sau chiar la antenele monoband a caror impedanta depinde de vecinatati, inclusiv de umiditatea solului. O linie de alimentare in semiunda pe banda de 160m sau 80m satisface acesata regula in benzile cu frecvente multiplu (precum 7, 14, 21, 28 MHz) iar variatiile datorate valorilor diferite ale capatului superior din fiecare banda sunt foarte reduse, am prezentat formulele si pot fi calculate de oricine stie sa lucreze cu numere complexe. In cazul liniilor multiplu intreg de semiunde, ATU are cel mai simplu rol, de a adapta antena la TX, pentru linii de alte lungimi rolul si functia ATU se complica deoarece adapteaza finalul TX (cu impedanta reala) la o impedanta complexa. De aceea fenomenele ce au loc pe liniile acordate sunt mai simple si difera de cele care au loc pe orice alt fel de linie, inclusiv eficacitatea energetica a ansamblului ATU-linie-antena, asa ca, cu toata incompetenta mea si cu cunostintele mele incomplete (dar, cine este perfect?) ii dau dreptate lui Vasile YO6EX, lucrurile difera si devin mai simple folosind linii acordate. 72!

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-10-09 18:43:53 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    Am fost plecat ceva vreme intr-un sat la munte, unde nu am acces (inca) la internet si la revenire acasa am vazut ca se mai poarta inca discutii pe marginea a ce am scris eu. Cu toata lipsa mea de competenta ilustrata de N2NNU, ma surprinde ca marii specialisti care combat aici nu cunosc lucruri elementare descrise de decenii bune si pe care le-am mai prezentat si eu aici in 03.12.2010: o linie de alimentare cu lungimea multiplu intreg (par ori impar, nu are imprtanta) de semiunde tinand cont de factorul de velocitate nu mai intra in ecuatia impedantelor, este ca si cum sarcina (antena) se leaga direct la sursa (etajul final). Deci idealul ca linia de alimentare sa aibe aceeasi impedanta cu antena si cu etajul final nu mai este obligatoriu si se simplifica, mai ales la antenele multiband care, se stie, nu au aceeasi impedanta pe fiecare banda sau chiar la antenele monoband a caror impedanta depinde de vecinatati, inclusiv de umiditatea solului. O linie de alimentare in semiunda pe banda de 160m sau 80m satisface acesata regula in benzile cu frecvente multiplu (precum 7, 14, 21, 28 MHz) iar variatiile datorate valorilor diferite ale capatului superior din fiecare banda sunt foarte reduse, am prezentat formulele si pot fi calculate de oricine stie sa lucreze cu numere complexe. In cazul liniilor multiplu intreg de semiunde, ATU are cel mai simplu rol, de a adapta antena la TX, pentru linii de alte lungimi rolul si functia ATU se complica deoarece adapteaza finalul TX (cu impedanta reala) la o impedanta complexa. De aceea fenomenele ce au loc pe liniile acordate sunt mai simple si difera de cele care au loc pe orice alt fel de linie, inclusiv eficacitatea energetica a ansamblului ATU-linie-antena, asa ca, cu toata incompetenta mea si cu cunostintele mele incomplete (dar, cine este perfect?) ii dau dreptate lui Vasile YO6EX, lucrurile difera si devin mai simple folosind linii acordate. 72!

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi YO4BKM la 2011-10-09 18:46:16 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.42
    Nu este vina mea pentru dubla postare, cand am dat OK sa trimit comentariul s-a blocat ceva si, la reluare, am vazut ca s-a transmis de doua ori. 73!

  • Postat de constantin popescu KG6NK la 2011-10-09 21:39:44 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.190
    raspuns pentru yo6ex well, nu citesc zilnic comentariile so , de aceea nu am raspuns mai devreme, nu ca nu am vrut sa iti raspund la comentariu, asa cum insinuezi..... Orcum daca vrei sa alimentezi antena cu linie paralela folosesti un trafo cu rapotul de transformare x intre 50 ohm cit este iesirea tx si Z liniei.....De regula AT comerciale ca MT 3000, Wiking si altii au deja acest trafo instalat.. AT sau ATU sint folosite current in situatii militare sau comerciale cind se foloseste o ant vericala sau random wire si tx cu z de 50 ohm care poate fi acordat de regula intre 2 mhz si 24 mhz Dar ATU -ul nu se insaleaza in shack linga tx ci direct la baza anteneii ca pierderile ATU /antena sa fie minime....intre tx si ATU se foloseste cablu coax de 50 ohm intrarea ATU find 50 ohm....Iesirea ATU intre 25 ohm si pina la 1000 ohm, depending de ATU...pentru ham's vezi SGC ATU si instructiunile de folosire/instalare. Aceasta este situatia optima de a utiliza un AT sau ATU si sint sigur ca inginerii de la Collins, Harris si alte firme de prestigiu stiu de ce aceasta este topografia optima fara a cita zeci de articole technice ca referinta.... 73 de kg6nk

  • Postat de Vasile YO6EX la 2011-10-09 22:15:28 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.23
    @ KG6NK: Z-Match-ul descris exact asta face. Doar cã, în loc de un trafo (cum spui) cu raport de transformare a impedanþei fix, cu ajutorul Z-Match-ului (Z-Match = transformator de impedanþã) poþi sã utilizezi o linie în funcþie de impedanþa cerutã (variabilã). P.S. Utilizez Z-Match de 40 de ani. Am construit zeci de antene. ªtiu ce spun. Povestea cu pierderi de putere de 80% la un Z-Match este doar o poveste ºi atât.

  • Postat de constantin popescu KG6NK la 2011-10-10 02:05:44 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.190
    Vasile, eu nu am spus ca Z match are 80% pierderi?!? Te poti referi la orce carte de service a unui trx cu ATU si vei vedea ca pierderea este in jur de 10% cind ATU este in factory specs...asta am spus ca unul care a avut de a face cu ele ca technician de fabrica/supervisor .yaesu/kenwood..... Probabail ca Morel cind a spus 80% se referea la pierderile pe coax intre ATU si sarcina..asta este alta discutie..... fiderul paralel este cunoscut ca are pierderi mai mici ca coax cind alimentezi cu el antene multi band .. sint articole technice care explica de ce..... Folosirea de trafo intre TX 50 ohmm si X = Z-ul fiderului este mai simplu si usor de folosit decit AT tunere care fac acest lucru pentru linii paralele.... nu inseamna ca asemena AT nu exista cu complicatiile respective, de acea sint foarte putine asemenea AT comerciale.....Ca radioamator poti expermenta cu ce vrei ,,.. Problema este cum validezi si verifici rezultatele din punct de vedere technic.cum le faci repetititive si reproductive, .. si de ce un model este mai bun decit altul, etc..... cel putin in trecut cind nu aveai acces la soft de simulare..... Din pacate am pierdut HD si am pierdut Smith chart la masuratorile antenei mele, facute cu scule profesioanale, ca sa vezi despre ce vorbesc.... Indiferent de opiniile diferite eu ramin ferm convis ca antenele taiate in FRQ cu Z egal cu al generatorului si fiderului au cel mai bun randament, atit din teorie cit si din practica.Toata enegia se duce in antena si este radiata nu se pierde pe fider........cind nu este posibil un ATU la baza antenei este un bun compromis... Din nefericire la hams s-a impamintat solutia si idea ca ATU sa fie pe masa linga /sau in trx, sa pacaleasca finalul sa vada 50 ohm.....ca APC sa nu intre in functie si sa taie puterea... Acest script este valabil pentru majoritaea TRX -urilor ca si a noilor QRO-uri cu solid state. si ca o paranteza; A trebuit sa particip ca reprezentat oficial, din partea serviciului meu, cind un TX facut de R&S de 5 KW pe frq de 719 mhz, digial, tranzistorizat, cu ERP de 30 KW s-a dat in folosinta...Technicianul firmei a cerut ajutorl fabrici cind la atasarea TX de antena avea o putere reflectata de 24 W la 5kw direct, cind specificatia era ca puterea reflectata sa fie de 17 W......Cupalre TX la sarcina fictiva genera numai 11 W reflectat.....Well problema a fost coax-ul... dupa ce a fost pus sub presiune sa pare a a fost ceva umiditate pompata in el cu aerul filtrat care a schimbat Z -ul foarte putin, dar destul sa produca o anomalie...... Adoua zi a fost in specs....aerul s-a uscat.... AM DAT ACEST EXEMPLU CA SA INTELEGEM CE INSEMNA INGINERIE!!!!!!11 73 de kg6nk

  • Postat de basceanu gheorghe YO4BG la 2012-02-08 16:06:46 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.190
    Ar fi foarte interesant sa comentati articolul UN TRANSMATCH MAI VERSATIL din Radioamatorul nr 4 din 1994 pagina 10 si 11.Cu stima . George Constanta.

  • Postat de daniel YO8RRT la 2012-07-15 13:53:48 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.135
    Va salut!Am descarcat softul si orice valoare as pune in loc de 4 la nr.spire L1, apare mesaj de eroare 4 is not a floating point si nu pot vedea nimic.Am construit o verticala cu balun 1:9 gen elicoidala pe undita de 7 m si vroiam sa vad de ce ,,bineinteles" nu merge decat in banda de 12m desi autorul dintr-o revista din 2009 spune ca merge pe toate benzile ,,dar" cu antenna tuner.SI atunci ce sa fac: sa cumpar un tuner si sa-l montez la baza antenei in gradina ca sa se intrebe matzele ce-i acolo?Nu mai vorbesc de vecini HI!Am ratat si IARU-l asta.Te rog daca poti trimite-mi o varianta functionala a programului sau invata-ma ce sa fac ca sa ,,mearga".Multumesc!73!

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu YO3AOE la 2012-11-20 09:47:21 (ora Romaniei) de la adresa ***.***.***.102
    Salutare la toata lumea!Discutiile contradictorii de mai sus nu folosesc nimanui si chiar dauneaza intelegerii unor fenomene si asa destul de complicate,a caror lamurire nu este la indemina oricui!.Legile fizicii in general si ale electricitatii in special sint foarte clare si concrete,iar aceste discutii in raspar nu fac decit sa dovedeasca ca una dintre partile in diferend (si se stie singur cel care este!)nu cunoaste suficienta teorie,dar cauta sa dovedeasca contrariul. Pe majoritatea covirsitoare dintre noi nu prea ne intereseaza consideratiile tehnice pur teoretice care-desi foarte interesante!-nu ne ajuta la mai nimic,ci date si realizari practice testate,care sa acopere o plaja cit mai mare a necesitatilor curente. Discutiile teoretice cvasi-sofisticate in contradictoriu nu fac decit sa otraveasca atmosfera colectivitatii noastre,care de la o vreme si asa nu este foarte curata! 73!,Nelu
  • Scrieti un mic comentariu la acest articol!
    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Dimensionarea unui adaptor de antenă"
    Nu uitati sa completati numele, adresa E-mail si eventual indicativul YO (daca sunteti radioamator). Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Nume *
    E-mail
    Indicativ YO *
    Acesta trebuie sa fie valid
    Nu introduceti indicative care contin bare de fractie (din mobil, portabil, din alta tara etc)

    La acest articol nu sunt permise comentarii decat de la radioamatori YO autorizati.
    Comentariu *
    Introduceti *
       * Camp obligatoriu

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact