hamradioshop.ro

Rezultate la intrebarea saptamanii

Alte intrebari mai vechi Comentati intrebarea acestei saptamani
Intrebare: Cat de bine intelegeti propagarea undelor radio pe benzile de unde scurte?
Valori absolute
Valori absolute

Valori procentuale
Valori procentuale

Intrebarea a fost lansata la 14-mai-2019 si s-a incheiat la 21-mai-2019

Aveti dreptul la un singur vot. Se poate alege o singura optiune. Sondajul de opinie "Intrebarea saptamanii" de la Radioamator.ro nu este stiintific si reflecta numai opiniile utilizatorilor acestui site care au decis sa voteze. Rezultatele nu trebuie considerate a reprezenta opiniile comunitatii de radioamatori din Romania. Aceste intrebari nu sunt comandate de nimeni. Intrebarile saptamanii sunt initiate de redactorii Radioamator.ro, care incearca sa puna in discutie subiecte la ordinea zilei, unele cu specific local, cu referiri la situatia actuala a radioamatorismului YO, dar si teme care constituie preocupari ale radioamatorilor de pretutindeni, cum ar fi activitatea DX, participarea in concursuri, modurile de lucru preferate, conditiile de lucru, problema TVI etc. Rezultatele sondajelor se transpun in cifre si procente. E greu de spus daca ele sunt de folos vreunei institutii (FRR, ANCOM) sau daca ar putea avea vreo consecinta concreta, dat fiind ca reflecta opiniile unui numar mic de radioamatori, de aceea nici nu avem pretentia ca se pot trage din ele concluzii valabile. Participarea este benevola.

Comentarii (12)  

  • Postat de Morel (4x1ad) la data de 2019-05-15 13:09:09 (ora Romaniei)
  • Trebuie sa ne bucure existenta unui procent atat de mare de radioamatori care au o intelegere la nivel profesional asupra mecanismelor propagarii ionosferice.

  • Postat de Miki (yo5ajr) la data de 2019-05-16 08:56:50 (ora Romaniei)
  • Hm.....:)))))

  • Postat de Vasile (yo6ex) la data de 2019-05-16 21:39:21 (ora Romaniei)
  • Hm... Hm...

  • Postat de Silviu (yo8tk) la data de 2019-05-17 12:13:08 (ora Romaniei)
  • Trebuie sa recunosc ca am votat varianta 'cunostinte limitate'.Nu am reusit sa inteleg ce se intampla cu propagarea in US in functie de indicii Ap,Kp,Flux solar.
    Poate se gaseste cineva(observ ca sint 21 votanti care au cunostinte avansate) care stie sa explice mai pe intelesul tuturor cum e propagarea in US in functie de acesti indici.Cred ca ceva exemple ar fi binevenite.

    73!

  • Postat de Morel (4x1ad) la data de 2019-05-17 16:04:19 (ora Romaniei)
  • @YO8TK: Propagarea ionosferica este rezultatul unor fenomene extrem de complexe si suma unui numar mare de variabile.
    Propagarea in unde scurte (ionosferica) este dependenta de activitatea Soarelui (numarul de pete solare) dar si de activitatea geomagnetica a Terrei. Cu cat ionosfera este mai dens/intens ionizata cu atat capacitatile de reflexie a diverselor straturi se imbunatatesc si semnalele reflectate in hopuri succesive sunt mai putin atenuate si au sansa sa ajunga in puncte mai indepartate. Si reciproca este valabila. Numarul, existenta si inaltimea variabila a straturilor ionosferice este si el extrem de relevant pentru propagarea ionosferica. Dar aceasta este o explicatie super simplista care nu ia in consideratie anotimpul, pozitia geografica, unghiurile de plecare necesare la antene pentru acoperirea diverselor zone de interes, unghiurile de incidenta optime pentru diversele straturi ionosferice, refractiile, difractiile, absorbtiile diverse, frecventele de lucru, orele de activitate (lumina/intuneric), distantele intre corespondenti si natura suparafetelor pe care semnalele reflectate de ionosfera se reflecta inca o data sau de mai multe ori de suprafata terestra (oceane, mari, soluri desertice, soluri fertile, sol stancos...) si lista poate continua mult.
    Starea activitatii solare este data indirect de catre numarul de pete solare (SSN Solar Sunspot Number) iar indicatorul practic masurabil zilnic este fluxul solar (SFI Solar Flux Index) care reprezinta valorile zgomotului solar receptionate pe frecventa de 2.8GHz.

    Pe de alta parte, Terra are o activitate geomagnetica proprie care se interfereaza cu activitatea solara. Activitatea geomagnetica are o influenta mare asupra propagarii dar si asupra perturbatiilor traduse prin zgomot. Indicatorul K prezinta valoarea perturbatiilor si se masoara de catre diverse observatoare pe glob la intervale de 3 ore. Poate avea valori intre 0 si 9. Indicatorul A este o masura liniara derivata tot din K si poate avea valori intre 0 si 400. In mod empiric, sansele de propagare buna la distanta sunt date de combinatia intre acesti 3 indicatori pentru valori SFI cat mai mari si valori K si A cat mai mici posibil (zero este ideal). E bine de stiut ca desi acesti indicatori sunt folositi in valori medii (si atunci se numesc indici planetari Kp si Ap) ei de fapt variaza functie de zona geografica (K si A). Acesti indicatori sunt importanti si pentru ca diversele programe de prognozare asupra propagarii le folosesc curent.
    Totusi aceste fenomene nu sunt liniare si nici usor predictibile ca sa ne creem niste formule universal valabile. Cunostintele suplimentare sunt necesare pentru a intelege cat de cat situatiile neconforme cu generalizarile neproductive sau cu legendele urbane des intalnite printre radioamatori.

    Cum am spus mai sus, este o explicatie simpla pentru cine nu are timp sau nu e dispus sa se documenteze suplimentar si sa inteleaga fenomenele ceva mai in adancime. Nu trebuie sa fim profesionisti in domeniul propagarii ionosferice (un domeniu multidisciplinar extrem de vast destinat profesionistilor), insa cine doreste sa faca performanta cat de cat are nevoie de o intelegere de baza a ceea ce se petrece in undele scurte. De aceea o explicatie sumara a celor 3 indicatori sus-mentionati nu este suficienta pentru a intelege mecanismele propagarii in unde scurte. Sugestia mea este rasfoirea trilogiei "Radiotehnica teoretica si practica" a colegului nostru Florin Cretu,YO8CRZ, unde notiunile fundamentale absolut necesare pentru o intelegere la nivel radioamatoricesc sunt abordate excelent in volumele I si II. As spune chiar ca mult mai clar, mai bine si mai adus la zi decat in HandBook-uri consacrate.

    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
      Comentariu modificat de autor.

  • Postat de Silviu (yo8tk) la data de 2019-05-17 16:27:50 (ora Romaniei)
  • Multumesc mult Morel.Probabil ca si domeniul US se imparte in benzi inferioare si benzi superioare.Am sa ma documentez mai bine si poate continuam discutia in privat.

    73! de YO8TK

  • Postat de Morel (4x1ad) la data de 2019-05-17 16:34:48 (ora Romaniei)
  • @YO8TK: evident ca propagarea imbraca un caracter divers functie de banda. La fel ca si in domeniul antenelor. Atentie: 1.8MHz face parte din domeniul undelor medii UM iar banda de 50MHz din domeniul VHF.

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2019-05-18 19:31:56 (ora Romaniei)
  • Morel 4X1AD a sintetizat foarte bine cat de complexa este influenta ionosferei asupra propagarii undelor scurte fara de care propagarea la distata nu ar fi posibila. Si a aratat clar ca numai enumerarea factorilor care influenteaza manifestarea ionosferei necesita o documentare extinsa, ne dam seama ce inseamna si aprofundarea lor. La aceasta enumerare adaug si eu ceva care este foarte rar descris si putin inteles, tocmai fiindca este foarte vizibil: un alt efect al reflexiilor este schimbarea planului de polarizare a undei, asta face ca unda emisa cu polarizare orizontala sa poata fi receptionata si de antene cu polarizare verticala sau invers, se intampla atat de frecvent incat se trece cu vederea. La receptie undele ajung atat de "ravasite" incat nu mai sunt compatibile intru totul cu planul de polarizare al antenei si, ce se induce in antena, este o fractiune din energia undei care excita antena in masura mai mare sau mai mica functie de cat se apropie planul de polarizare al undelor de planul de polarizare al antenei. Este foarte posibil ca un semnal slab la receptie sa rezulte, pe langa o sumedenie de alti factori din care cel mai important este unghiul de radiatie in plan vertical, si din cauza devierii planului de polarizare al undei fata de planul cu care antena este compatibila.
    73!

  • Postat de Miki (yo5ajr) la data de 2019-05-18 22:32:55 (ora Romaniei)
  • In general este adevarat ca pe 160m nu se poate face o predictie a propagarii ca si in benzile superioare (asta imi place la nebunie) dar asta nu ineseamna sa nu studiezi predictiile pe benzile superioare pentru ca daca acolo se prevad propagari bune, la 160m cu siguranta vei deveni un mazochist si invers. De a lungul anilor multe ciudatenii am intalnit pe 160m, fenomene care m-au lasat masca dar care in parte prin studii aprofundate au fost stiintific explicate. As spune ca la urma urmei cand te bagi intr-un contest tot de noroc ai nevoie dar asta numai in privinta propagarii care nu poti schimba. Aprofundare teoriilor si a studiilor antenelor este insa covarsitor si asta depinde de noi, nu de "metehnele" propagarii. Am exprimat odata o idee fantazmagorica ca ce bine ar fi sa vizualizam plecare undelor din antenele noastre ca si pe fileurile de aer intr-un tunel aerodinamic de testare aerodinamicitatii avioanelor....hi.. 73 de Miki

  • Postat de Morel (4x1ad) la data de 2019-05-19 04:35:28 (ora Romaniei)
  • @YO4BKM: Bine punctat. Si subiectul schimbarii polarizarii este tratat in trilogia "Radiotehnica teoretica si practica" a colegului nostru, Florin Cretu, YO8CRZ. Este unul din motivele pentru care operatorii cu experienta stiu ca nu se pot limita la o singura antena de tip "all-in-one" ci au nevoie de un numar de antene cu polarizari diferite. Nu este un lux sau un moft, ci o necesitate pentru cei care urmaresc o performanta cat de cat in concursuri internationale majore si/sau vanatoarea de DX-uri rare/DXpeditii. La fel, nu exista antene simple care sa performeze optim si la distante NVIS dar si la DX-uri indepartate; sau antene de emisie in benzile inferioare care sa dea rezultate satisfacatoare si la receptie (pentru care sunt necesare deseori antene separate dedicate). Usor de spus, greu de facut in special in conditii urbane. Insa performanta REALA nu se poate face la intamplare sau pe baza de noroc.
    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2019-05-19 10:30:17 (ora Romaniei)
  • @4X1AD, citind ce ai comentat ma gandesc la un viitor usor previzibil pe baza altei experiente a oamenilor. Asa cum in orientarea pe teren sistemul GPS dispune azi de harti globale virtuale detaliate la o rezolutie practic „la metru patrat” si de aplicatii capabile sa le completeze si intepreteze la fel de exact incat permit chiar conducerea automata, este posibila o asemenea „cartografiere” si in volumul cuprins intre suprafata terestra si straturile ionosferei, actualizata in tot volumul la zeci de minute sau mai des, plus o aplicatie foarte elaborata care, asemanator cu navigarea GPS unde setezi punctele de plecare si de sosire apoi primesti toate informatiile privind traseul, setand locatorul propriu si al corespondentului plus date despre putere, frecventa, antena sa primesti informatii exacte despre traseul undei la acel moment (eventual cu vizualizare dinamica 3D) cu referire la performantele semnalul prognozat sa ajunga la corespondent. Sau, fara sa indici un partener anume, sa primesti imaginea globala a traseului undei proprii la momentul respectiv cu acoperirea, schimbarile de directii, rotiri ale planului de polarizare. Stiu ca exista aplicatii care ajuta operatorii in seansul aratat mai sus, au fost prezentate si de YO8CRZ, dar se bazeaza inca pe modele de interpolare cu functii probabilistice, care prelucreaza un volum de date inca destul de redus, departe de ce ofera, prin comparatie, GPS care la randul lui era de neimaginat acum o jumatate de secol. Dar inceputul asa cum se prezinta azi prin cunoasterea modelelor propagarii pe traseul undei, completate de sondarea volumului in care circula undele radio se va dezvolta cu siguranta, este o problema de timp, nu foarte indelungat. Mai este posibil ca, functie de evolutia costurilor si accesibilitatii, sa scada interesul pentru undele scurte care devin din ce in ce mai incomod de exploatat din cauza complexitatii antenelor, dar si a densitatii reduse de informatii pe care le vehiculeaza, ca urmare a ofertei pe care o fac satelitii de radiocomunicatii pe frecvente ultrainalte. Asa cum acum un secol undele scurte, oferite ca „distractie” radioamatorilor deoarece nu li se intrevedea o utilizare comerciala pe arii largi, au devenit la propriu peste noapte (28 noiembrie 1923 la 03.30 UTC, protagonisti fiind Deloy F8AB din Europa impreuna cu americanii Fred Schnell 1MO apoi W4CF si John Reinartz 1XAM apoi K6BJ) vedetele traficului radio. Dupa care s-au dezvoltat undele ultarscurte prin realizarea echipamentelor cu totul diferite de ce se folosea in US, satelitii pasivi (cum a fost balonul reflectorizant ECHO 1 din 1960, diametrul 30,5 m, lansat de NASA), satelitii activi nestationari, satelitii stationari inclusiv pentru radioamatori. Si suntem abia la inceputul unui progres din ce in ce mai accelerat.
    73!

  • Postat de Morel (4x1ad) la data de 2019-05-19 17:08:51 (ora Romaniei)
  • @YO4BKM: daca pentru diversele programe GPS a existat un mare interes comercial, militar si paramilitar urmat de investitii enorme timp de decenii, visul tau in materie de prognozare ionosferica mi se pare departe la ani lumina de posibilitatile noastre modeste.
    Motivul principal ar fi lipsa cronica de interes in undele scurte a factorilor care ar putea avea resursele pentru dezvoltarea unui proiect absolut sisific cu rezultate mai mult decat incerte. Stiu ca multe descoperiri si inventii care in urma cu multe decenii pareau utopice sau SF acum sunt destul de triviale.
    Oricum, reteaua GPS si frecventele milimetrice implicate sunt mult mai stabile si predictibile decat "vizualizarea" propagarii ionosferice la nivel global care ar necesita un numar urias de senzori diversificati amplasati terestru, atmosferic si spatial, centre de calcul regionale pentru volumuri uriase de date achizitionate care se schimba de la un minut la altul, retele de interconectare si sincronizare a datelor 24/24 etc. etc..
    As mai zice si ca sistemele militare actuale de radiocomunicatii strategice care au nevoie de prognoza HF sunt deja extrem de sofisticate si ofera de mai mult de un deceniu raspunsuri in sensul visat de tine. Un exemplu sunt unele variante ale sistemelor dinamice de tip ALE. Din pacate, retelele de senzori si computere care converseaza intre ele, testeaza si-si stabilesc frecventele de hoping cu cele mai bune sanse de comunicare la un moment dat apartin doar unui numar extrem de redus de tari ale caror interese strategice impun un oarecare back-up pe unde scurte in caz de "razboi al stelelor". Interese dictate de marimea zonelor de interes economic si militar intinse pe suprafete enorme, chiar intercontinentale.
    Costurile acestor retele sunt enorme, in special mentenanta lor. Acum resursele militare pentru radiocomunicatii merg in majoritate pe directia dezvoltarii sistemelor de tip "Cognitive Radio", la nivel regional si global. Nu mai baga nimeni bani intr-o resursa cu multe nabadai precum undele scurte.
    Insa nu se stie niciodata cand apare o noua minte stralucita precum prof. Taylor K1JT, laureat al premiului Nobel, pionierul programelor de radiocomunicatii pentru semnale slabe si scoate vreo minivarianta de software de uz casnic in directia visata de tine.

    73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
      Comentariu modificat de autor.

    Scrieti un mic comentariu pentru intrebarea acestei saptamani!  

    Comentariul dumneavoastra va aparea dupa postare imediat sub rezultate. Va rugam sa aveti o opinie cat mai concisa si in legatura cu subiectul intrebarii curente.
    Mesajele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact