hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Antena CUSHCRAFT – R8 – vs. Flautul fermecat

Nicu Crisan YO5OUC

Abstract: Cushcraft este o binecunoscută sucursală a MFC Enterprises alături de Ameritron, Mirage, Vectronics și Hy-Gain. MFC Enterprises care a apărut însă pe lângă “Mississipi State University” a fost fondată de un “simplu” radioamator (Martin F. Jue – K5FLU). Gurile rele printre care mă număr și eu spun cu o jumătate de gură că AT-urile lor sunt un pic cam slăbuțele. Sunt însă cei mai renumiți producători din zona hamradio așa că gurile rele n-au decât să vorbească. În materie de antene, Cushcraft e un fel de Amadeus Mozart, iar R8 ar trebui să fie atunci echivalentul  flautului fermecat (la noi cei de pe Someș/Mureș ori Criș echivalentul  flautului YO-autohton).

 

Funcționarea și modelarea numerică a antenei R8-Cushcraft în 4NEC2

R8 este un model ce diferă conceptual de modelele precedente R7,R5 și R3. Este o antenă HF din clasa multiband, verticală cu radiale, dar fără contragreutăți. Are în jur de 8m înălțime și rezonează pe 8 benzi: 40m (150KHz), 30m(50Khz), 20m(350KHz), 17m(100KHz), 15m(450KHz), 12m(100KHz), 10m(1500KHz) și 6m(1500KHz). După producător are un SWR la rezonanță de aproximativ 1.3:1 deci nu necesită un AT. Puterea suportată de antenă poate fi de până la 1500W ceea ce înseamnă că nu pot umbla cu smecherii gen rezistențe de putere/balast rezistiv, plasate în paralel pentru micșorarea SWR-ului etc. Antena are patru puncte cheie de unde poate fi acordată fin, exact ca un instrument muzical. Domeniul de frecvență acoperit (la un instrument muzical se numește ambitus) este de la 7MHz la 52MHz, sigur că, doar în benzile de radioamator. Exact ca un flaut clasic are un ambitus de circa două octave și jumătate spre trei (7-14 MHz prima octavă, 14-28 MHz a doua și 24-52 MHz aproape ar fi  și o a treia octavă). În urma acordului antena nu poate depăși înălțimea maximă de 8,7 m.

Montarea – pe un pilon vertical de 5-6m fără contragreutăți (radiale lungi), eventual ancorată la mijloc și la bază cu nylon. Gurile rele vorbesc că nu e prea rezistentă mecanic la vânt. Tind să cred și eu lucrul acesta; este suficient să vezi prezentarea antenei la adresa de mai jos.

https://www.youtube.com/watch?v=00BRCowetEo

Din punct de vedere al performanțelor însă, gurile rele trec testul tăcerii.

https://www.youtube.com/watch?v=m06d21SHCN0

https://www.youtube.com/watch?v=rU2h_scaz_o

Recunosc că antenele verticale multiband sunt ca o slăbiciune pentru mine. Le admir mult pentru că realizează foarte multe compromisuri rezonând pe multe benzi și sunt greu de realizat. Nu ocupă mult din spațiile limitate de pe blocuri. Sunt frumoase, dar numai cunoscătorii le pot aprecia ca atare. Pentru toți ceilalți trecători par a fi niște paratrăznete obișnuite ce nu sar cu nimic în ochi. 

Antena precedentă (R7) folosea încărcarea capacitivă cu 4 radiale scurte și pe cea inductivă cu trapuri LC paralel pentru a scurta fizic antena pe de o parte și să o lungească din punct de vedere electric pe de altă parte.  Modelul R8 introduce în plus un concept nou aici; compensarea părții imaginare (reactanța) și forțarea rezonanței la frecvențe mai mari de 18MHz cu linii terminate în gol paralele cu tronsonul principal al antenei (nu cu trapuri LC!).

Ne găsind nici o simulare a acestei antene pe internet , în 4NEC2, mi-am zis - hai să încerc o modelare și să văd ce iese. O provocare! De ce nu. Oricum aveam rezultatele măsurate de radioamatori și puteam să știu dacă modelul nu e bun și să-l optimizez până la limită.

Antena a fost parametrizată pentru a putea lucra la optimizarea ei, dar numai în punctele de acord indicate de producător. Manualul de instalare unde se găsesc aproape toate datele necesare confecționării ei sunt publice la adresa http://www.readbag.com/qsl-4-4x6on-radio-manuals-cushcraft-cushcraft-r8-user-manual.
Am respectat toate dimensiunile date de producător.
 

Antena verticală R8 face parte din clasa antenelor rezonante cu undă staționară. Rezonanța se obține pentru lungimi de lambda/2 (7/10/14/17 MHz) ori între lamda și 5lambda/4 pentru 24/28/6m. Alimentarea se face la bază unde ar fi capătul dipolului. Fiind în mod normal o impedanță prea mare acolo (>450 Ohmi) se folosește o încărcare capacitivă cu 7 radiale de 1,2 m fiecare (la bază), ce reduce impedanța la doar 200 Ohmi. Astfel curentul nu va fi nul la bază ci la capetele radialelor (o schemă clasică). Ca urmare antena necesită pentru alimentare un UN:UN de 4:1 (nu de 9:1) realizat cu două ferite. Acest transformator reduce impedanța de la 200 la numai 50 de Ohmi. Pentru a mai scurta fizic antena și a păstra cu orice preț lungimea ei rezonantă, electrică, de 20m la frecvența cea mai mică, se mai adaugă la ieșirea sursei o capacitate de 22pF. Pe lângă aceasta mai apar patru încărcări inductive și două capacitive de-a lungul antenei.

Aceste încărcări au rolul de a modifica brusc impedanțele în punctele unde sunt plasate, ca urmare, se modifică lungimea electrică. Lungimea electrică pentru un rezonator în semiundă este 0.5lambda și, trebuie ca semnalul să vadă această lungime electrică pentru a rezona cu antena. Vizual lucrurile stau diferit, lungimea fizică a antenei (adică văzută de noi și măsurată cu metrul) poate fi mai mică decât lungimea electrică. Lungimea electrică depinde de mediul dielectric din jur sau de reactanțele din calea semnalului. Plasarea unei bobine determină o scădere mai abruptă a curentului la celălalt capăt lucru care s-ar întâmpla în mod normal numai după ce semnalul ar parcurge o distanță electrică ceva mai mare. Semnalul crede” că a și parcurs-o fiind „păcălit” de bobină. Secretul costă în modificarea fazei semnalului care pe o linie filară creste linear cu (2pi/lambda)* distanța. Creșterea lineară a fazei este ca și cum metrul electric virtual ar fi întins și valoarea citită coincide cu cea indicată de metrul fizic. Plasând un element reactiv în serie, acesta modifică brusc faza semnalului și astfel semnalul crede că, ar fi (chipurile) parcurs o distanță ceva mai mare. Aici metrul electric (al semnalului) nu mai stă intins ci se pliază, valoarea indicată de metrul electric fiind diferită de a metrului fizic. Nu vreau să insist prea mult oricum într-un articol al său, Antene scurtate

(http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=991) OM Tavi-YO4BKM explică mult mai bine fenomenul.

Pentru a evita limitările 4NEC2 am folosit tronsoane de linie de aceași grosime (10mm). Un prim compromis. Asta pentru că 4NEC2 nu poate compensa erorile datorate segmentelor telescopice de grosimi diferite, asimetrice (vezi http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=1013 ). Pentru a rula mai repede simularea în faza de proiectare/optimizare am lucrat cu conductoare perfecte fără pierderi. Aici eroarea e acceptabilă dacă se urmăresc modelări bune ce vizează doar valoarea frecvențelor de rezonanță și SWR-ul la rezonanță nu și banda de trecere reală. Trapurile au un factor de calitate foarte mare (600) fiind în realitate din Cu/Ag. Am acceptat compromisul și mi-am luat adio de la simularea benzilor scrise în paranteză la început. Al II-lea compromis.

Aici este partea din mijloc și cea mai interesantă. Noutatea constă în introducerea a patru tronsoane paralele cu antena la distanțe egale de aproximativ 8 cm. Tronsoanele sunt terminate în gol la capătul de sus și fiind apropiate de linia principală din mijloc se comportă aproape ca niște linii bifilare slab radiante (𝑍0=276 𝑙𝑔(2𝑥/𝑑) = 346 Ohmi). La capătul de jos se comportă aproape pur reactiv modificând pe cât posibil partea imaginară a impedanței de pe tronsonul principal din mijloc (doar faza semnalului). Pentru calcului lungimii cred că s-a folosit diagrama Smith, dar nu vreau să intru în detalii (poate altă dată). Ideea este că apar în paralel cu tronsonul principal, și, susceptanțele lor se adună la cele două noduri de la bază (A și B) cu susceptanța tronsonului principal al antenei. Modificând susceptanța liniei în cele două puncte efectul este similar cu cel al încărcărilor inductive sau capacitive descrise mai sus care, în mod normal, se făceau folosind bobine sau radiale capacitive scurtate. Efectul cap/ind al încărcării se obține din lungimea tronsonului, numit în literatură STUB (chiștoc-noi traducem tronson). Tronsoanele sunt telescopice și se pot ajusta patru rezonanțe prin alungirea/scurtarea lor (52, 28, 24, 21MHz) (ca la trompetă).
Metoda se aplică curent la adaptoarele de impedanță în microunde.

Prima problemă este legată de faptul că producătorul nu specifică câte trapuri folosește în BT1 (primul tub). Cele două trapuri (LC derivație) au fost optimizate prin simulări. S-au determinat pozițile și valorile optime pentru bobine și capacități (L4=0,9uH (de jos) și L1(1,8 uH) de sus). Capacitățile C4 respectiv C1 rezultă prin calcul din condiția de rezonanță pe 21 respectiv 24 MHz. Lungimea tubului BT1 s-a determinat la fel prin optimizare (0,8m). Probabil că, capacitățiile trebuie să reziste la tensiuni mari. La simulare asta nu e o problemă deci nu s-au calculat tensiunile între armături. La puteri de 1500W sunt sigur tensiuni foarte mari deci bănuiesc că producătorul se folosește de capacitatea parazită dintre bobină și peretele exterior al tubului. Obține astfel un condensator HV.

A doua problemă este legată de faptul că două tronsoane STUB unul ceva mai lung trece respectiv cel[lalt se apropie cu vârful de  radiale. Distanța fiind prea mică între trei segmente (nu doar unul) simulatorul probabil că va ceda (proximity failure). Acest STUB mai lung în mod normal este pentru reglarea rezonanței la 21 MHz. Pentru compensarea acestei probleme s-au folosit două trapuri 21/18 în BT1 mai sus. Producătorul declară că BT1 are două trapuri pentru 17/20m (18/14MHz). Datorită anomaliei de trecere a trebuit să merg pe varianta 21/18 nu pe 18/14. Dacă nu făceam acest artificiu pierdeam rezonanța la 21MHz deci un STUB nu funcționa 100% corect. Compromisul m-a forțat să imping trapul LC de 14MHz în BT2. Al III-lea compromis!

Compromisul să zicem că e acceptabil (cam ca un nod în gât) și că-l putem înghiții fără să ne înecăm cu el. Dar numai cu un pahar mare de apă!

După spusele producătorului BT2 are doar un singur trap LC pentru 10m (28MHz/L3=6uH). Aici apare însă și trapul de 14MHz ce l-am împins eu în sus. Se vede la bază (L2 = 4uH). Valorile inductanțelor au rezultat prin optimizare. Producătorul nu dă detalii despre tuburile BT1 și 2. Ce să mai zic de faptul că a trebuit să încarc puțin mai puțin bobina de sus din BT1 pentru a realiza condiția de rezonanță în 14MHz ceva mai sus în BT2.

Distribuirea ne-conformă cu realitatea a inductanțelor va afecta în mod sigur benzile de lucru și SWR-ul. Oricum astea sunt ca o fată prea frumoasă la care renunți din cauza resurselor tale limitate. Îți spui că oricum nu ar fi fost o bună gospodină.

Ultimul punct sensibil la acord este cel din vârful antenei. Frecvența cea mai gravă (joasă) a acestui  flaut fermecat se va ajusta de la ultimul segment (Reglaj 7MHz).

Simulare și optimizare

Simularea e o fază în care simți că te-ai apropiat un pic de lumea reală. Este cumva primul rezultat dintr-o serie de tentative nereușite din faza de modelare ce îți confirmă așteptările. Dacă nu ai niște referințe și nu simți cum funcționează antena reală ești pe cale să descoperi un fel de antenă minune. Având idee cam ce ar trebui să rezulte poți să vezi unde ai greșit, unde mai trebuie ajustat sau recalculat. Încet încet cu șurubelnița virtuală începi să-ți ajustezi modelul după chipul și asemănarea realității crude. Dacă nu seamănă, înapoi la planșetă. E cam ca într-un sistem cu reacție unde realitatea te îndrumă încet încet. S-au ca la fizică unde era mai ușor să rezolvi problema dacă știai rezultatul dinainte.

Soluția corectă e în zona de stabilitate. Simulatorul nu știe când rezultatul este cel corect, dar tu, trebuie să știi un lucru. Atunci când te apropii de el, rezultatele grafice gen SWR vs frecvență etc nu mai sunt sensibile la anumite schimbări cum ar fi resegmentarea sau schimbarea pasului de frecvență. Când observi lucrul acesta e ca și cum ai auzi un BIP la un DIP-metru. Aici se oprește faza de modelare adică faza în care modelul este bine definit și imită relativ bine realitatea.

În faza de simulare modelul rezultat e bun și parametrii antenei vor fi sensibili numai la modificările lungimilor sau distanțelor dintre linii (la parametrii geometrici ai antenei). Acum e momentul să determini unde sunt punctele sensibile din care poți controla rezonanțele antenei. Aici sunt indicate de producător. E mai simplu. Mai rămâne să verifici dacă se și verifică. Dacă da, atunci pasul următor e să determini cum se influențează reciproc. Vezi ce efect are un punct de acord asupra parametrilor antenei. E ca și cum ai prinde un acord la o ghitară. Punctele calde sunt determinate de poziționarea degetelor pe griful ghitarei. Acordul corect este determinat de o combinație între punctele în care apasă degetele pe grif. Un acord bun se notează sau se ține bine minte.

Metoda mea preferată este să folosesc programul de optimizare al 4NEC-ului. Aleg un paramentru și-l optimizez. Notez apoi valoarea parametrilor rămași. De exemplu aleg să optimizez lungimea unui tronson sau valoarea unei bobine pentru o bandă. După optimizare notez valoarea SWR-ului pentru celelalte benzi. După ce optimizez fiecare tronson în parte aleg câte doi sau trei parametrii. Încet încet îmi apare clar în minte un fel de relație, ca o hartă, ce-mi permite să înțeleg cum va răspunde antena la intervențiile mele. Am privit întotdeauna programul de optimizare ca pe o unealtă nicidecum nu ca pe un sistem autonom pe care îl pornești și tu te culci. Optimizarea o face la final tot operatorul nu calculatorul. Într-un cuvânt, calculculatorul te asistă, doar te ajută. Atenție! Calculatorul știe și poate,  mai degrabă să te și încurce. În faza de optimizare trebuie să te ții cu dinții de ceea ce înțelegi și să te ferești de zona în care nu mai înțelegi aproape nimic.

Faze din procesul de simulare/optimizare/modelare.

Rezultatele modelării antenei Cushcraft R8 sub formă tabelară (Cs=22pF)

Frecvența la SWR min/rez. [MHz]

SWR min.

Zref = 200 [Ohmi]

Eff. Rad. FF+NF

%

Efficiența radiație FF

%

Câștig total

[dBi]

Unghi rad. in pl. Vert.

90-teta

7/7,2

1,7

89

27

0

34 grd

10,8/11

2

85

33

1

30 grd

14,2/14,2

1,72

87

38

1,6

28 grd

18,4/18,4

1,2

98

47

2,6

28 grd

21,4/21,2

1,6

94

47

2,54

26 grd

24,4/24,2

1,7

99

54

3,3

26 grd

28,6/28,2

2,2

99

54

3,3

24 grd

50,2/50,8

1,2

99

75

5,6

40 grd

Media

1,7

 

47%

2,5

 

 

FF = far field

NF = near field

Se vede că rezonanțele se apropie valoric de frecvențele la care, în mod normal, SWR-ul este minim. Cineva poate observa că adaptarea antenei pe criteriul SWR-ului mai degrabă acționează în favoarea stației nu în favoarea antenei (a radiației). Antena va radia eficient la rezonanță, dar va incasa eficient energia de la generator pentru un SWR minim. Nu e chiar același lucru!

Rindul al III-lea din tabel a fost marcat cu roșu pentru că nu sunt mulțumit de concordanța dintre model și realitate. Soluția identificată pentru evitarea constrângerii din 4NEC2 la trecerea STUB-urilor lungi printre radialele din mijloc anulează avantajul oferit de acestea în banda de 20m adică o bandă mai largă și o eficiență de radiație mai bună. Personal cred că antena R8 se comportă mai bine și are o eficiență mai bună de 38% în 14MHz. În benzile de 40 și 30 m cred că rezultatul e satisfăcător pentru că antena e exagerat de scurtă în aceste benzi și STUB-urile nu ajută deloc aici.

În coloana 5 se văd câștigurile. Ca echivalență în lungimi electrice în 7MHz antena are un câștig prost echivalent cu a unui radiator în sfert de undă.  Acesta e prețul scurtării exagerate. Puterea se duce pe bobine, capacități și pământ (ori pe apa Sâmbetei). Numai 27% este radiată efectiv la distan’e mari. La o înălțime de 6m de sol la lungimea ei fizică de 8-9m în loc de 20m cred că radiază destul de bine. Dacă facem o aproximare de bun simț și considerăm că un dipol radiază uniform pe toată lungimea sa atunci de la 20m la 8m avem o scurtare cu 60%. Asta înseamnă conform calculului super grosolan că ar trebui să am o eficiență de radiație a părții rămase de 40%. Dacă mai punem și pierderile în pământ și în bobine putem accepta că 27-30% e o margine realistă.

Tot din coloana 5, dar pentru frecvența de 7 MHz vedem că câștigul este de 1dBi. Un radiator cu lungimea electrică de lambda/2 are cam 2,2 dBi. Deci avem un dipol radiant în 10MHz ceva mai prost. E normal. Ra’ionamentul poate continua astfel până la 24 MHz unde ceva se întâmplă cu câștigul ce crește brusc la 3,3dBi. Ca echivalență ar fi un radiator cu lungimea electrică de 2lambda. Radiația devine comparabilă cu cea a unui radiator cu lungimea de 5lambda/4 la frecvența de 50MHz unde Cushcraft R8 este un performer. Mai jos se vede diagrama de radiație la frecvența unde eficiența de radiație este maximă 75%. Unghiul de radiație este mare, favorizând propagarea pe stratul E sporadic. Pentru celelalte benzi unghiul de radiație este mic, favorizând propagarea prin reflexii ionosferice și DX-urile.

 

Dar cum este posibil acest câștig la un tub vertical? Că doar nu e YAGI!

Câștigul apare prin modificarea lungimii electrice a antenei la frecvențele de rezonanță de la lambda/2 la 5lambda/4. Pentru asta ar fi nevoie de niște supape electrice ce să se închidă sau să se deschidă în funcție de frecvență. Aerul aici este curentul prin antenă!

Exact ca la un flaut!

Se va vedea cum lucrează aceste supape din perspectiva distribuției curentului de-a lungul antenei.



Fig. 1 Distribuția curentului (magnitude-amplitudinea maximă) de-a lungul antenei funcție de frecvență

 

Fig. 1

Banda

Observații din ciorne în faza de optimizare

B.

40m

Încărcările inductive și capacitive modifică amplitudinea curentului astfel încât să se mențină pe cât posibil forma de semisinus deși lungimea liniei e de numai 8,6m. E ca și cum ar fi de 20m. STUB-urile nu sunt operaționale. Curenții de la joncțiunile x și y sunt mici deci impedanța rezultată la intrarea pe Stub-uri va fi foarte mare și nu va influența antena.

C.

30m

Intră în funcțiune primul trap din tubul BT2. Cel mai de sus. Prima supapă care se opune, gâtuind curentul. Exact ca la un flaut! Efectul trapului este de scurtare a lungimii electrice de la 20m la 15m. Trapul este acordat pe frecvența de 10MHz. Se formează o linie rezonantă în lambda/2 ca si la B. Eficiența de radiație crește puțin fiind mai puține încărcări.

D.

20m

Intră în funcție supapa 2 din BT2 partea de jos. Blochează curentul la baza tubului BT2. Lungimea electrică a antenei scade de la 20m la numai 10m. Rezultă o linie rezonantă în lambda/2 așa cum ne-am așteptat. Stub-urile nu lucrază încă. Curenți mici, impedanțe mari. Nu afectează antena.

E.

17m

Intră în acțiune supapa 3 din partea superioară a tubului BT1. Curenții nu sunt zero la capetele rezonatorului așa că surplusul este preluat de radialele de la bază și de la mijloc forțând lungimea electrică la 7,5m. Stuburile nu afectează antena.

F.

15m

Huston we have a problem! Supapa 4 nu funcționează bine. Problema devine evidentă acum. Supapa 4 a fost introdusă de mine pentru a opri dezastrul în banda de 15m unde antena nu rezona deloc. În mod normal ar fi trebuit să lucreze STUB-urile lungi. Se vede că nu mișcă deloc. Impedanța lor rămâne mare și curenții mici. Rezolvarea acestei probleme va rămâne deschisă. Aceste STUB-uri trec printre radialele din mijloc și bănuiesc că din acest motiv NEC2 cedează. În mod normal STUB-urile lungi ar trebui să crească curentul la punctul A și efectul ar fi de scurtare de la 20m la 7,5m. După cum se vede mai degrabă STUB-urile scurte ce nu trec printre radiale fac lucrul acesta. Ele sunt prea scurte totuși pentru 21MHz.

G.

12m

Huston we are back again! Stubu-rile prind viață (ovalul albastru indică curenții mari la capetele lor). Curentul mare de la mijloc este preluat de stubu-rile buclucașe. Supapele se deschid preluând din curentul suplimentar. Impedanța scade la mijlocul antenei curentul scade și el. Semnalul percepe asta ca o scurtare electrică de la 20m la numai 6m. Ceva de genul acesta trebuia să se întâmple și la F.

H.

10m

Aici se schimbă foaia. Nu se mai poate scurta antena! În mod neașteptat unul dintre Stub-urile scurte preia rolul de rezonator formându-se nulul de curent chiar la capetele acestuia (cercul roșu). Restul preiau surplusul de curent micșorând curentul la mijloc pentru a micșora lungimea electrică de la 20m la numai 5 m. Nu mă așteptam. Ingenios!

I.

6m

E momentul de strălucire al lui R8. Nu se mai poate reduce lungimea electrică așa că apar doi rezonatori și jumătate. 5lambda/4. Curenții sunt în fază pe cele trei porțiuni și se adună în zona de câmp îndepărtat. Stub-urile scurte preiau tot curentul și forțează un nul la joncțiunea de jos (B) . La fel reacționează și radialele din mijloc (N). Apar două noduri de curent și trei ventre(maxime). Unul dintre stub-urile lungi intră în stare de avarie din nou (curentul mic deci impedanță mare). Celălalt pare a lucra! Stub-ul lung are 1,6m iar celălalt un pic mai scurt are 1,3m. Adică cam lambda/4. Fiind terminate în gol ar fi trebuit să aibă fiecare o impedanță foarte mică la capătul opus. Unul o are celălalt nu. De ce? Aici pare să fie problema!    

 

Testul adevărului sau înapoi la argument

Tabelul adevărului – Antena CUSHCRAFT R8 Simulare vs. măsurare

Banda

[m]

Frecvența

MHz

SWR min.

Simulat în 4NEC2

SWR min.

Real

Câștig Real vs Simulat dBi

Unghi rad. in pl. Vert.

90-teta

40

7

1,7

1,51

?/0

34 grd

30

10,8

2

1.27

?/1

30 grd

20

14,2

1,75

1,11

?/1,6

28 grd

17

18,4

1,2

1,29

?/2,6

28 grd

15

21,4

1,6

1,26

?/1,54

26 grd

12

24,4

1,87

1,14

?/3,3

26 grd

10

28,6

2,2

2,15

?/3,3

24 grd

6

50,2

1,2

1,87

?/5,6

40 grd

 

Media

1.7

1,5

3 / 2,5

 

 

Cushcraft R8 are conform producătorului un unghi de radiație mediu de 16 grade cu planul orizontal. Un astfel de unhi nu rezultă din simulări. M-am gândit la un moment dat să simulez îndoirea cu 10 grade a radialelor de la bază ce fiind mai lungi se curbează sub acțiunea greutății lor. Simularea nu a condus la schimbări majore. Un unghi mai mare nu ar mai fi conform cu realitatea. Un unghi de 16 grade ar fi mai bun pentru DX decât unul de 24-26 de grade. Fiind greu de verificat va trebui să-i credem pe cuvânt pe cei de la Cushcraft.

Personal sunt mulțumit de rezultate, într-o primă etapă, cred că pot fi luate în serios. Totuși antena aceasta este destul de sofisticată și nu se lasă cu una cu două. Mai e loc de studiu. Mai are destule secrete și multe fenomene fizice mai fine ce scapă modelului. Sursele sunt disponibile pe pagina personală la adresa http://qsl.net/yo5ouc/antennas.html  .

În domeniu, trăim două mari schimbări conceptuale: SDR-ul și modelările numerice pe calculator. Ce va urma? Habar nu am, dar vreau să fiu parte la astea două așa cum cei ce au trăit era superheterodinei și a tuburilor au fost.

Tot din testul adevărului face parte și auto-evaluarea comparativă cu realizările altora. Sau în engleză state of the art. Evaluarea comparativă te ajută să te poziționezi în raport cu ceilalți și să eviți euforia.

R8 vs. R7  

O realizare simil. este simularea antenei CUSHCRAFT R7 (http://www.qsl.net/kp4md/modeling.htm). Deși nu are linii de tip STUB folosind radialele capacitive și încărcări inductiv/cap (trapuri rezonante LC derivație) pentru a forța rezonanțe pe șapte benzi. Personal consider că e un concept cât se poate de clasic. Antena a fost modelată de  Dr. Carol F. Milazzo, KP4MD (YL!).

Se vede că pentru primele două benzi SWR-ul este peste 3. Benzile sunt mai înguste la frecvențele mari. Cred că R8 pe lângă R7 e ca un Audi pe lângă un Logan, mai aduce un plus conceptual și o bandă nouă (6m) unde nu că se comportă bine, se comportă foarte bine. Aici se vede cu ochiul liber că ar fi nevoie de un AT pentru R7.

Banda

[m]

SWR min.

R7 (4NEC2)

By KP4M2

SWR min.

R8 (4NEC2)

By YO5OUC

40

3,6:1

1,7:1

30

3:1

2:1

20

1,7:1

1,75:1

17

2,5:1

1,2:1

15

1,2:1

1,6:1

12

1,3:1

1,87:1

10

1,7:1

2,2:1

6

-

1,2:1

Media

3:1

1.7:1

Se poate observa cât de apropiate sunt valorile în banda de 20m. Posibil din cauza faptului că încărcarea este realizată cam în același punct și la R7 și la R8. Sau pură întâmplare?

 

Am văzut că CUSHCRAFT a scos pe piață și modelul R9, adăugând banda de 80m. Dar să nu exagerăm! Probabil că e o chestie de marketing. Ceva din seria, când antenă când NEON. Sau Flautul vesel cu pian! Dacă se vinde e OK.

R8 home-made vs. R8 - China made

Sincer cred că ar fi mult mai multe de făcut până la versiunea home-made a lui R8. Nu m-aș încumeta să-mi fac una, dar nu pentru că mă sperie acordul ci pentru că e greu să-ți faci rost de materialele necesare. Una nouă costă cam 650$. Prețul e modic dacă nu ai de gând să le faci în serie. Pentru una singură nu prea merită efortul și costurile timpul/banii. Mi-ar place să montez una industrială, să o măsor, apoi să o desfac bucățele și să o studiez. Asta mai nou se cheamă reverse-engineering.

În loc de încheiere

În opera Flautul Fermecat este vorba despre dragoste pasiune și viață. Prințul primește în dar un flaut fermecat cu condiția de ași împlinii destinul. Destinul lui era se pare legat de o prințesă cam ca toate prințesele din cam toate poveștile - frumoasă. Pentru a o salva, prințul trebuia însă să treacă de testul tăcerii urmat în final de proba apei și a focului într-o desăvârșită armonie de sunete, vibrații și senzații. Supapele acestui flaut lucrează perfect, dincolo de limită, mânuite de un maestru. Nu e doar meștereală, e mai mult. O stare ce te îndeamnă la tăcere, admirație și contemplație pentru arta adevărată.

Nici un simulator din lume nu va putea vreodată, în materie de antene modela, echivalentul unui flaut fermecat sau a unui Stradivarius. Pentru asta este nevoie de mult mai mult. De experiență, curaj,   ingeniozitate, dragoste și sacrificiu. Cam multe la un loc!

Cu toate acestea să vedem și partea plină a paharului. Simularea acestor antene este calea mai ușoară spre înțelegerea unor fenomene care, în mod normal, necesită trecerea anilor. Vizualizarea unor semnale invizibile (abstracte) devine frișca de pe tortul simulatorului 4NEC2. Înțelegerea lor, după memorare este a doua etapă pe scara cunoașterii care, devine mai la îndemână folosind și modelele numerice, iar procesul de învățare/vizualizare mult mai plăcut și mai natural. Până la creație mai rămâne doar un pas: bani,răbdare, pricepere și o soție îngăduitoare.

Sper ca pe viitor astfel de materiale să fie culese/adunate într-un tutorial de modelare și simulare a antenelor filare pentru radioamatorii din YO.

Vă doresc numai bine și spor la modelat antene, practic sau virtual în funcție de vremea de afară.

Vă mai așteptăm și la CUPA NAPOCA.

73! de YO5OUC – Nicolae Crișan (Nicu)

Nicu Crisan YO5OUC

Articol aparut la 2-5-2015

6676

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (26)  

  • Postat de Marian - YO7MR la 2015-05-02 10:51:11 (ora Romaniei)
  • Articol excelent ! Felicitari si Multumesc ! Referitor la ancorarea unei antenei verticale,respectiv fixarea radiantului cu fire nylon, indiferent de situatie, personal nu recomand aceasta operatie oricare ar fi lungimea radiatului deoarece la vant apar tensiuni mecanice neprevazute si necontrolabile ( haotice ) care vor duce la indoirea sau ruperea antenei. Am procedat astfel, bineinteles exact asa am patit la o un vibrataor de numai 3 ml, plasat pe o teava de 10 m inaltime ridicata pe bloc. Fixarea solida la baza a antenei( normala de altfel ) este singura operatie necesara. De altfel, producatorul mentioneaza rezistenta la vant, daca ne incadram in zona climatica normala, atunci nu trebuie sa avem temeri prea mari. Elasticitatea ( exclus ridigitatea ) asigura intotdeauna siguranta constructiei, a se vedea cazuri practice in constructia de poduri, cladiri, etc. si compartamentul acestora in comparatie cu cele rigide, in caz de cutremur. Succes in Toate, Sa ( ne )auzim cu ( de ) bine ! cu prietenie, Marian - YO7MR - Targu Jiu.

  • Postat de YO9CXV - YO9CXV la 2015-05-02 17:41:26 (ora Romaniei)
  • FOLOSESC O ANTENA ASAY 25 AVT,PE CARE AM ANCORAT-O LA 1/3 H CU FR DE OTEL(CCA10CM)IZOLAT CU PLEXIGLASS (CCA10CM)SI APOI IAR CU FIR DE OTEL(CCA 15 M)CEEA CE NU A AFECTAT PARAMETRII ANTENEI.CRED CA ESTE ESENTIAL SA GASIM PUNCTUL DE ANCORARE PENTRU A STABILI ECHILIBRUL ANTENEI VERTICALE,PENTRU ORICE FORTA DESFASURATA LA 360 GRADE.

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2015-05-02 23:33:11 (ora Romaniei)
  • Cred ca este vorba despre MFJ Ent. si nu MFC!
    Referitor la ancore pentru verticalele mai mari de 5-6 m, altele decat celebrele undite, in Romania sunt necesare.

  • Postat de Nicu - YO5OUC la 2015-05-03 09:58:55 (ora Romaniei)
  • Multumesc mult pentru comentarii si aprecieri. Adrian are dreptate este MFJ desigur nu MFC. Eu am o verticala realizata de Malcott's BB10V tot multiband. Antena aceasta are un renume NUMAI in ceea ce priveste rezistenta ei la vint. Ne avind radiale, trapuri etc poate fi asemanata cu o undita ce se mladie usor dupa vint. Vazind la ce tensiuni este supus pilonul de 6m din teava de otel de 50mm, am ancorat-o la mijloc cu sfoara de uscat rufe, protejata cu nylon si insertie de otel (fir subtire). Nu stiu cit am sacrificat din diagram de radiatie, dar antenna rezoneaza la fel ca in graficul dat de producator adica are un SWR sub 3:1 in cele 8 benzi intre 7-52. Am fost tentat sa-mi fac si o verticala dintr-o undita macar pe trei benzi, dar riscul e mare. Fibra de carbon se electrizeaza electrostatic si daca diferenta de potential e mai mare intre nor si antenna decit intre nor si pamint, o tragedie se poate intimpla. In popor se si spune ca undita atrage trasnetul si pe buna dreptate. Antenele din aluminiu impamintate ramin la acelasi potential cu pamintul si astfel nesansa scade f mult. Nimic nu cred ca ar rezista la o lovitura directa a unui trasnet, impamintat sau nu. Antenele verticale ramin insa asa cum spuneam in articol extreme de atractive pentru multi dintre noi. 73 de Nicu.

  • Postat de Marian - YO7MR la 2015-05-03 16:33:36 (ora Romaniei)
  • ...referitor la actiunea vantului ramane de vazut. Inainte de 1989, am vizitat in municipiul Arad un vechi radioamator ( probabil silent key in acest moment ) dispunea de o antena cubical quad pe trei benzi - impunatoare, pe mine ma interesa sistemul de rotire, subiect pe care purtasem anterior corespondenta scrisa cu dansul, mi-a efectuat schite pe care cred ca le mai am inca. Avand ocazia sa ma deplasez, mi-a aratat sistemul mecanic care era realizat cu simplu lant si mai folosea un ambreaj manufacturat la fel de simplu, totul la baza antenei, sistemul parea primitiv datorita simplitatii, eu asteptandu-ma la o solutie tehnica mai complicata. Intrebat despre faptul cum rezista impunatoarea antena la vant, mi-a spus ca la o vijelie puternica-n zona Banat, toate antenele colegilor s-au prabusit, a dansului a fost singura ramasa in picioare deoarece sistemul realizat de dansul permitea antenei sa se invarta in orice directie asa cum o batea vantul, avand mobilitate necesara. Cat despre ancorarea radiatorului vertical, fiecare face cum considera, va intreb, producatorul antenei va recomanda aceasta ? Va doresc, mumai bine sa va fie ! cu prietenie, Marian - 73 !

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2015-05-03 16:38:45 (ora Romaniei)
  • Daca ai sa cauti cu rabdare si atentie la detalii,ai sa gasesti SIGUR! si vergi-bete de pescuit sportiv din material sintetic-plastic armat cu fibre de sticla foarte bune,fara urma de fibre de carbon,chiar mai rigide si solide decit acestea,dealtfel sint si mai ieftine,nu trebuie decit vointa-hi!.Cu stima si 73!,Nelu-YO3AOE

  • Postat de Nicu - YO5OUC la 2015-05-03 20:08:18 (ora Romaniei)
  • Intradevar producatorul nu recomanda ancorarea antenei R8. Totusi antenele cu trapuri si radiale au o suprafata portanta mai mare la vint. Stresul cade in special pe tuburile BT1 si BT2 care trebuie sa sustina doua tevi concentrice dar izolate fara a se modifica frecventa de rezonanta. Antenele acestea sunt foarte sensibile la cele doua trapuri. Daca unul dintre trapuri se dezacordeaza efectul este unul global asupra celorlalte benzi. Daca materialul izolator dintre tuburi cedeaza trapurile trebuie desfacute si reconditionate. Cred ca BT1 si BT2 sunt punctele vulnerabile la stres ne luind in calcul o eventuala indoire a antenei (asta fiindu-i fatala oricarei verticale). Din cite se vede din filmele de pe youtube antena este destul de elastica si rezista. Dupa un anumit numar de ani, daca nu se îndoaie de la vint, vor ceda izolatorii de la trapuri. Exista postari pe youtube in care se vorbeste de aceasta problema si cum se poate remedia. Ceea ce vroiam sa zic este ca antena reiese ca e mai sensibila la stres mecanic si din cauza asta multi prefera sa o ancoreze sacrificind un pic caracteristica de radiatie..

  • Postat de Vali - YO9ILX la 2015-05-04 08:10:44 (ora Romaniei)
  • Cum spunea si YO3AOE, cu putina munca, aceleasi rezultate, sau cel putin apropiate, se pot realiza si cu un fishpole construit cu rabdare si indemanare.
    Din ce observ uitandu-ma la simularea dvs, cel mai mare castig este in banda de 10m ( excludem momentan cea de 6 m) adica 3.3dbi, care, atentie, transformat in dbd este de 3.3-2.15=1.15 dbd (dbd=dbi-2.15).
    Observam ca R8 are decat 1.15dbd castig real fata de un dipol (se poate vedea unghiul de radiatie de 26 grade, maricel as spune pentru un DX de calitate vs banii cheltuiti pentru aceasta antena).
    Ceea ce vroiam sa punctez este ca acei 650$ mai bine ii investiti in alte proiecte pentru ca pentru 1 dbd nu cred ca se merita acesti banuti.
    Totusi daca excludem munca pentru aducerea la rezonanta a antenei in fiecare banda unde lucreaza, avantajul major este ca obtinem o antena multiband, verticala, omnidirectionala, care nu necesita ATU, astfel ca eliminam pierderile in ATU, restul, parerea mea, este ca orice altceva spune producatorul despre antena este CANCAN.

    Cu stima.

  • Postat de Nicu - YO5OUC la 2015-05-04 09:04:16 (ora Romaniei)
  • Pai asa si este Vali, calculul tau e exact. Antena are performanta mare doar in banda de 6m asa cum rezulta din simulari. In rest este ca medie sub un dipol, lucru normal avind in vedere faptul ca in majoritatea benzilor este gindita sa rezoneze ca un dipol scurtat. Fiind scurtata artificial nu poate fi, decit, sub dipol deci cu un cistig mai mic de 2.15dBi. Conform producatorului unghiul de radiatie este de 16 grade lucru ce NU rezulta din simulari. Unghiul de 26 de grade mi se pare mai realist. Totusi, daca reusesti sa o acorzi antena in toate benzile, lucru destul de greu daca o singura piesa difera de original, atunci adio AT (si poti da cu 1500W!!). Scopul simularii este sa modeleze antena R8 cea reala, nu vre-o antena minune. Daca ar fi sa avem de dat 640$ pe o antena minune atunci solutia smart ar fi un beam cu 3 el., multiband, tot de la CUSHCRAFT (A3-S ~689$). Problema ridicarii unui beam tri band pe 20m, 15m si 10m si mai ales rotirea lui, e alta ... cheltuiala. Atentie! Nu vreau sa fac reclama nici unei antene.Antena cea mai performanta ramine totusi YAGI.

  • Postat de Nicu - YO5OUC la 2015-05-04 09:34:53 (ora Romaniei)
  • Inca un lucru ... Antena de care spui Vali, fishpole, e de fapt o copie a antenei Comet CHA-250B. Alte copii celebre a acestui concept: Diamond BB7V sau BB6W. Subscriu si eu la ce spui pentru ca si antena folosita de mine BB10V este tot o copie (Malcott's) a celebrei antene Comet. Antena fishpole adduce un alt concept nou deosebit de efficient ce ofera mai mult de 8 rezonante. Nici asta nu sare de 4 dBi cistig si nu elimina necesitatea folosirii unui AT in toate benzile. Nici posibilitate de accord pe fiecare banda in parte. Am optat si eu pentru ea. Mersi de observatie.

  • Postat de Vasile - YO6EX (yo6ex) la 2015-05-04 11:04:43 (ora Romaniei)
  • Antena "fishpole" nu este copia a nimic. De unde ai scos-o? Fishpole = băţ de undiţă, este suportul din fibra de sticla folosit de vre-o 15 ani incoace pentru antene verticale home made, fiind ieftine si usor de montat. Eu folosesc "fishpole" din anul 2001, pentru antenele mele verticale... http://yo6ex.blogspot.com

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2015-05-04 11:37:02 (ora Romaniei)
  • Nici o antena multi-banda,de oricare tip sau producator ar fi ea,prin insasi definitia ei,nu poate merge foarte bine decit cel mult pe o singura banda,bine hai sa zicem pe doua,dar in nici un caz mai multe,si satisfacator pe toate celelalte,dar asta doar cu un bun adaptor de antene,manual sau automat,cu plaja de reglaj cit mai mare,restul sint povesti cu Fat Frumos si cu Ileana Cosinzeana,asta ca sa nu spun-scriu baliverne de vindut antene scumpe.73!,Nelu

  • Postat de Nicu - YO5OUC la 2015-05-04 12:20:46 (ora Romaniei)
  • Multumesc Vasile pentru observatie. Prin antena fishpole eu inteleg conceptul prin care o verticala cu lungimea intre 7 si 8m foloseste doar un UN:UN de 4:1 sau 5:1 la capat pentru a realiza adaptarea la rezonata pe cit mai multe benzi in US. Fara trapuri si pe cit posibil fara alte elemente aditionale dupa conceptul "keep it simple". Comet CHA-250B, BB7V, BB6W si BB10V si altele, urmeaza acelasi concept. Acestea din urma sunt antene industriale pe cind fishpole e o denumire populara. E adevarat ce spui ca acest concept e vechi, dar din punct de vedere conceptual inovatiile apar la nivelul balun-ului (vezi pagina lui MARTIN G8JNJ ce este pasionat de aceste antene verticale de acest tip http://www.g8jnj.net/broadbandhfvertical.htm ).
    E adevarat ca antenna home made fishpole e dintr-un bat de undita cu o sirma si are un simplu UN:UN de 4:1. Industrial au aparut copii dupa acest concept ce difera din punct de vedere al conceperii balunului. Simulari in EZNEC in care Martin incearca sa le modeleze si sa optimizeze balunul am gasit la adresa (http://www.g8jnj.net/cometcha250b.htm). Martin vede si el o asemanare dintre conceptul prezentat "canna da pesca con balun" la adresa(http://www.i1wqrlinkradio.com/antype/ch5/chiave111.htm) si aceste antene industriale. Poate am inteles eu gresit.Cu bine Vasile... si mersi.

  • Postat de Cristian - YO4UQ la 2015-05-05 08:36:34 (ora Romaniei)
  • Am citit și am recitit articolul. Până la urmă l-am printat. Un exemplu de seriozitate, profesonalism, competență, multă muncă pentru o prezentare laborioasă cu o ingenioasă paralelă muzicală (f adevărată). De mult nu am văzut o prezentare atât de frumoasă. Se simte cum s-a “luptat” cu construcția antenei și plăcerea de a obține un rezultat cât mai aproape de adevăr. În afara consistenței fondului articolului mi-au plăcut în mod special câteva afirmații adevărate și de reținut: “Simulatorul nu știe când rezultatul este corect, dar tu, trebuie să știi acst lucru”, “Am privit întotdeuna programul de optimizare ca pe o unealtă și nicidecum ca pe un sistem autonom pe care îl pornești și tu te culci”, “În domeniu, trăim două mari schimbări conceptuale: SDR-ul și modelările numerice pe calculator” (Nota mea: Poate și altele pe care încă nu le știm!).
    Salut pe acestă cale pe Florin YO8CRZ care a deschis “cutia Pandorei” în capitolul cu 4NEC2 din cartea sa și pe Codruț YO8RAC care probabil se uită și el cu interes la postările despre simulările de antene. Mulțumesc și ție prietene și cred că acestea sunt adevăratele mesaje care ne pot uni. Așteptăm și alți prieteni aici. Pe curând în 4NEC2.
    PS – În revista RSGB din februarie 2015 pag.36 este publicat RSGB Band Plan în acord cu prevederile IARU Reg1, detaliat, cu adnotări amănunțite și referiri la ITU-R. În spectrul acoperit de la 136kHz la 134GHz !!! este loc pentru toată lumea și toate preocupările și nu cred că cineva poate să se plictisească într-un asemenea peisaj.

  • Postat de Nicu - YO5OUC la 2015-05-05 11:18:11 (ora Romaniei)
  • Multumesc Cristi pentru aprecieri. Munca a fost semnificativa asa cum ai observat, dar si placuta totodata. Vina partial este a lui Florin YO5CRZ, dar si a ta care ati deschis cutia Pandorei pe trei directii deosebite: SDR, Modelari numerice, dar si a antenelor magnetice. Sunt convins ca vor urma multe articole pe aceste teme ce pot fi adunate intr-o carte. Cartea lui Florin am cumparat-o imediat si am fost total surprins de vasta cultura tehnica a autorului ei, dar si de munca depusa pentru sintetizarea lucrarii. Nu spun mai mult pentru ca nu vreau sa fac reclama unor contributii ce se recomanda singure. 73 tuturor.

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2015-05-05 19:23:01 (ora Romaniei)
  • Antena BB-7V/BB-6W au mai mult decat un 9:1. Au si o rezistenta pe acolo. Pe de alta parte, afirmatia lui YO3AOE este incorecta. Exista antene multiband, chiar si homemade care merg foarte bine, nu numai bine. Incepand de la Yagi si terminand cu Fan-dipole.

  • Postat de Nicu - YO5OUC la 2015-05-05 19:31:38 (ora Romaniei)
  • BB6V si BB10V au o rezitenta de 600 de Ohmi in paralel cu UN:UN-ul, rezistenta, ce indulceste un pic SWR-ul. Din cauza acestei "pacaleli rezistive" limita de putere injectata in antena este de 300W si SWR-ul sub 2:1 in toate benzile. Un compromis ideal pentru lucru in digitale unde puterea injectata in antena este in general sub 100W.

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2015-05-06 09:33:26 (ora Romaniei)
  • Pt.Adrian-YO3HJV:eu ma refeream strict la antenele verticale scurte despre care era vorba in tema in discutie,si la preturile-uneori exorbitante!-pe care le pretind unele firme pentru niste antene de calitate indoielnica.

  • Postat de Vasile - YO9FEH la 2015-05-07 10:40:16 (ora Romaniei)
  • YO3AOE are dreptate cu preturi mari pt unele antene de firma dar...calitate indoielnica....mai ales cele multiband !
    Mai buna una HM facuta pe genunchi !
    73 Vasile !

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2015-05-07 14:01:28 (ora Romaniei)
  • Pt.YO9FEH:prin expresia de "calitate indoielnica" ma refeream in special la faptul ca la antenele verticale scurte cu trap-uri,dupa o perioada de timp mai lunga sau mai scurta-dar de obicei mai scurta-hi!-aproape fara exceptie apar probleme de contacte imperfecte la bornele lor de inserare.

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2015-05-07 23:27:45 (ora Romaniei)
  • Ptr. YO3AOE>Aveti o statistica in sensul celor relatate despre contactele la trapuri? Stiti ca preventiv se poate utiliza Penetrox-ul care asigura ani de utilizare fara intretinere, cand este corect aplicat? Riscati sa induceti idei gresite in randul celor mai putin cunoscatori.

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2015-05-08 08:03:04 (ora Romaniei)
  • Nu,nu am o statistica in sensul celor relatate,si nici nu cred ca ar fi necesara,imi sint suficiente zecile de cazuri de plingeri pe care le-am auzit de-a lungul timpului chiar pe benzi de la diversi radioamatori,incepind de la posesori de 12 si 14AVQ pina la alte tipuri mai pretentioase de antene.Nu stiu exact ce este Penetrox-ul,probabil o chimicala de protectie anti-oxidare,fiindca in general eu am folosit-cu deosebit succes se pare-numai vaselina siliconica pura si Kontakt-spray 701,de care sint-cel putin pina acum-foarte! multumit,dar-din pacate!-nu toata lumea considera necesara utilizarea lor curenta,care i-ar putea feri de numeroase neplaceri.

  • Postat de Vali - YO9ILX la 2015-05-08 10:50:05 (ora Romaniei)
  • Nu vreau sa fiu partinitor cu nimeni dar de cand "e lumea" cu cat un dispozitiv de orice natura este mai complicat (mecanic, electric, etc.) cu atat sansele ca acesta sa prezinte sau sa aiba un punct slab este direct proportionala iar acest lucru nu poate fi contrazis teoretic si practic de nimeni si nimic pentru ca tocmai practica confirma cele relatate de mine.
    Prin urmare, eu zic sa ramanem la ce este simplu si durabil pentru ca lucrurile simple pot dura o viata de om.
    Nu are rost sa polemizam pe acest subiect.
    Cu stima, yo9ilx.

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2015-05-08 15:17:05 (ora Romaniei)
  • Nu este vorba despre nici o polemica,este vorba mai mult de faptul ca imediat ce spui-scrii ceva,imediat se gaseste cineva sa sara sa te contreze,de cele mai multe ori fara nici un fel de argumente viabile,ci doar asa de dragul contrazicerii,doar ca sa se afle in treaba,sa simta ca traieste,altfel nu poate-hi!

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2015-05-08 21:48:38 (ora Romaniei)
  • Imi cer scuze ca intrebarea mea a generat o astfel de reactie insa credeam ca observatia referitoare la defectiuni si alte cele izvoraste dintr-o experienta practica. Deci este vorba despre zvonuri "din auzite". Am inteles...
    Sprayul acela de contact este precum apa sfintita. Nici n-ajuta nici nu strica iar compozitia il apropie de celebra frectie "Diana". Mult alcool izopropilic.
    Penetroxul este un amalgam bazat pe gel petrolifer care contine particule de aluminiu si inca niste compusi interesanti si care ajuta la eliminarea fenomenului de electrocoroziune. Deseori imitat, niciodata egalat.

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2015-05-08 23:48:26 (ora Romaniei)
  • Nu ma refeream la intrebare,spuneam-scriam doar asa la modul general,iar observatia referitoare la eventuale defectiuni datorate contactelor defectuoase nu este doar "din auzite",ci provine dintr-o extrem de indelungata experienta de viata in general si experienta tehnica in special.Spray-ul "acela",ca sa fie eficient,trebuie de la bun inceput agitat-scuturat foarte bine si un timp mai indelungat,pentru a se forma o suspensie ejectabila,altfel iese intr-adevar un fisss "de frectie",si pina la urma vaselina speciala anti-coroziune nu este antrenata si ramine depusa in interior pe peretii tubului,dupa ce agentul purtator s-a consumat.Dupa ce am cautat,am gasit si am studiat putin "Penetrox"-ul,trebui sa recunosc ca este deosebit,poate chiar de exceptie,dar pe la noi nu l-am vazut,pina acum n-am auzit de el,si probabil ca si pretul este tot de exceptie,dar pentru scutirea de probleme de contacte imperfecte mai ales la o antena greu si complicat montata este-intr-adevar!-de luat in consideratie.Oricum,am mai aflat ceva-pentru mine-nou si bun,deci multam! si 73!

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Antena CUSHCRAFT – R8 – vs. Flautul fermecat"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact