Cosmin Safta YO6FWM

Tot ce aveti nevoie este un transceiver compatibil cu reteaua D-Star. Poate fi oricare din urmatoarele modele Icom IC-2820H/IC-E2820+DSTAR, ID-31,ID-51,ID-800H,ID-880H,IC-80AD,IC-92AD,IC-91AD/IC-E91+DSTAR,IC-2200H+DSTAR,IC-V82,IC-U82,IC-9100+UT-121 DSTAR,IC-7100,ID-5100 sau Kenwood TMW-706/TMW-706S (unele modele Icom au modulul D-Star optional). Recomand urmatoarea adresa de unde poate fi descarcat fisierul cu lista repetoarelor http://www.dstarinfo.com/downloads.aspx Pentru un transceiver cu card de memorie operatia este simpla prin salvarea sau copiere directa in cardul utilizat. Daca transceiverul are si GPS incorporat (ID-51 de exemplu) dupa obtinerea pozitiei curente se poate selecta unul din repetoarele apropiate. Suplimentar obtinem directia si distanta pana la repetor - frecventa,offsetul si modul de lucru sunt setate automat. In cazul repetoarelor digitale sau al punctelor de acces sunt setate indicativele corespunzatoare.

O aplicatie utila pentru a obtine informatii despre repetoare, noduri sau puncte de acces radio cu ajutorul unui smartphone cu sistem Android se numeste RepeaterBook.

Pentru a efectua un apel in reteaua D-Star este necesara setarea celor 4 etichete 'UR','R1','R2' si 'MY' (fiecare avand cate 8 caractere). 'MY' va contine indicativul utilizatorului.

'R1' va contine indicativul repetorului local (sau al hotspotului) cu precizare ca ultimul caracter (pozitia a opta) va contine litera 'B' pentru banda de 70cm sau 'C' pentru banda de 2m. (de exemplu in Timisoara 'R1:YO2Q B' -trei spatii intre 'Q' si 'B')

'R2' contine indicativul gatewayul-ui (identic cu al repetorului) doar pozitia a opta va avea litera 'G'. Pentru a avea acces la aceasta eticheta este necesara activarea functiei 'DUP' (duplex) chiar daca frecventa de receptie este identica cu cea pentru emisie caz in care 'Offset Freq' va fi 0

'UR' poate fi:
'CQCQCQ' pentru un apel general (repetorul va retrasmite apelul serverului la care este conectat)
'indicativ' pentru un apel selectiv (serverul ircDDB memoreaza unde a fost auzit ultima data indicativul si asigura rutarea apelului)
'/indicativ repetor' pentru un apel efectuat printr-un repetor specificat (de exemplu '/YO6U')
'indicativ repetor' urmat de litera ce defineste banda in pozitia a saptea si litera 'L' pe ultima pozitie - conecteaza repetorul local la repetorul specificat prin protocolul Dextra (exemplu 'YO6U BL')
'REFxxxmL','XRFxxxmL' sau 'DCSxxxmL' asigura conectarea la serverul xxx modulul m (de exemplu 'DCS002ML' pentru grupul Romania)
' U' litera 'U' in pozitia a opta asigura deconectarea
' I' comanda pentru informatii privind conexiunea curenta a repetorului
' E' functia ecou utila in cazul folosirii hotspotului ca simplexor (comenzile vor fi plasate pe ultima pozitie a etichetei 'UR')
'CCSnumar' asigura conectarea la o statie sau repetor existent in baza de date a serverului CCS (detalii privind inregistrarea gasiti la adresa http://xreflector.net/neu3/ sectiunea 'CCS System'); aceeasi functie poate fi apelata prin transmiterea directa a numarului cu tonuri DTMF (in acest caz 'UR:CQCQCQ'). Conectarea ramane activa inca 5 minute dupa incetarea QSO-ului. (de exemplu pentru repetorul din Timisoara 'UR:CCS39242')
'CCSA' sau tonul '#' asigura deconectarea imediata a unui indicativ contactat prin serverul CCS
'STNxxx' conectarea grupului STarNet xxx

Executarea unei comenzi se face prin apasarea 'PTT' timp de aproximativ o secunda. Nu uitati sa comutati 'UR:CQCQCQ' dupa ce comanda a fost executata.

exemplu de etichete folosite pentru a accesa propiul hotspot

Daca doriti sa aveti propiul punct de acces (sau repetor) recomand o solutie cat se poate de simpla (ieftina) realizata cu ajutorul unui minicalculator 'Raspberry Pi2', un adaptor 'USB/Sound Card' pentru intrarea audio si un transceiver analogic FM cu posibilitate de lucru cu semnale de date la 9600 bauds. (extragerea semnalului la receptie dupa demodulare inaintea filtrajului audio iar injectarea semnalului de transmis direct in modulator).

PTT-ul este realizat cu ajutorul unui optocuplor conectat la portul GPIO. Imaginea de memorie pentru RaspberryPi cu softul preinstalat poate fi descarcata la adresa http://www.westerndstar.co.uk/html/downloads.html

Dupa ce descarcati fisierul 'D-StarRepeater+ircDDB+VNC+Widget.rar' acesta trebuie dezarhivat cu utilitarul WinRAR. Veti obtine un fisier ce se numeste 'D-StarRepeater+ircDDB+VNC+Widget.img' care trebuie transcris in memoria cardului microSD folosit pentru Raspberry Pi2. Am utilizat un card avand capacitate de stocare de 8GB.

Fisierul poate fi transcris cu ajutorul programului 'Win32DiskImager' sau 'Rufus'.

Dupa pornirea minicalculatorului Raspberry Pi2 trebuiesc facute setarile programelor ircDDBGateway respectiv D-Star Repeater.

Programele (care pornesc cu setari implicite) trebuiesc oprite si va fi rulat 'WDs Widget'

Pentru inceput vom configura programul 'D-StarRepeater'

Se alege indicativul de apel pentru repetor. Litera ce il succede este aleasa in functie de banda utilizata astfel pentru banda de 70cm este aleasa litera 'B' iar pentru banda de 2m este aleasa litera 'C'. Urmatorul camp este al indicativului portii de iesire spre internet (uzual identic cu cel al repetorului dar urmat de litera 'G'). Modul poate fi 'Simplex' daca se utilizeaza un singur transceiver receptia respectiv transmisia facanduse alternativ sau 'Duplex' in cazul folosirii unui receptor si a unui emitator independente.

Un singur transceiver are dezavantajul neacceptarii comenzilor radio in cazul unui trafic intens dinspre gateway (fiind permanent in emisie nu are cum sa receptioneze o comanda transmisa radio de catre un utilizator).O solutie consta in folosirea unui pogram separat de comanda la distanta dar acest subiect il voi relua cand vom configura gateway-ul.

In cazul folosirii unui receptor independent de emitator (varianta 'Duplex') autorul programelor G4KLX (tnx Jonathan) a conceput un program de emulare a unui repetor analogic 'AnalogueRepeater' ce poate rula in paralel cu cel digital (pentru a nu fi deranjati de emisiunile digitale utilizatorii 'analogici' vor folosi un cod CTCSS).

Campurile nespecificate raman cu setarile implicite.

Modemul ales este 'Sound Card'

Pentru emisie se foloseste iesirea audio a minicalculatorului.

Reglajul pentru nivelul audio respectiv inversarea semnalului atat la emisie cat si la receptie se va face in functie de transceiverul folosit prin tatonare. Folosirea functiei ecou este de un real ajutor.

In cazul in care plaja de reglaj nu este suficienta se poate apela din fereastra de comanda programul 'alsamixer' ce permite o ajustare suplimentara.

Pentru trecerea in emisie am folosit portul de intrari/iesiri cu care este dotat RaspberryPi ('GPIO')

Pentru aceasta este nevoie de instalarea softului 'wiringPi' ca superutilizator.

Astfel in fereastra de comenzi tastati urmatoarele comenzi:
sudo su
git clone git://git.drogon.net/wiringPi
./build

Pentru 'Config=1' se va folosi pinul 19.

Daca intampinati dificultati in folosirea portului GPIO, ca alternativa puteti folosi un adaptor USB/RS232 impreuna cu montajul aferent si selectarea ttyUSB0.

Configurarea programului ce asigura conexiunea in internet incepe prin setarea indicativului (de preferinta identic cu al repetorului), tipul si pozitia (ce va apare pe harta APRS in cazul activarii D-PRS).

Banda selectata pentru repetor este aleasa in functie de banda de frecventa folosita ('B'pentru 70cm respectiv 'C' pentru 2m). Conectarea la un anumit server nu este obligatorie (deflectorul DCS002M este utilizat de grupul 'Romania' - pentru mai multe informatii vizitati http://xreflector.net/new3/)

Frecventa, offsetul, acoperirea, pozitia si inaltimea la care este amplasata antena sunt informatii utile pentru un utilizator ocazional. O observatie importanta privitoare la offset este urmatoarea: in cazul folosirii unei frecvente unice RX/TX (offset=0) in transceiverul utilizatorului este obligatorie folosirea duplex ('DUP-' sau 'DUP+' indiferent deoarece valoarea offsetului va fi egala cu 0). Acest artificiu va permite setarea etichetei R2 pentru alegerea gatewayului. Este valabil pentru oricare 'Hotspot' care foloseste frecventa unica RX/TX.

Un server ircDDB care nu necesita inregistrare permite rutarea apelului selectiv prin setarea indicativului corespondentului in eticheta 'UR'

Mai multe detalii la adresa http://www.openquad.net/

D-PRS transmite serverului APRS informatiile privitoare la pozitia repetorului precum si a utilizatorilor ce folosesc modul 'DV-A' (transmiterea pozitiei concomitent cu vocea).

Informatii suplimentare puteti gasi la adresa http://www.aprs-is.net/dprs.aspx

Protocolul DExtra permite conectarea la serverele 'XRF' precum si utilizatorilor online.

Permite conectarea serverelor reflector. Detalii la http://www.dstarinfo.com/reflectors.aspx

Accesul la serverele DCS precum si apelul cu ajutorul tonurilor DTMF pentru utilizatorii inregistrati in sistemul 'Call Connection Service'.

Aceasta setare va permite conectarea via IP a unui program de control al gatewayului.Exista o versiune si pentru sistemul 'Android'.

Pentru a fi accesat din internet este nevoie sa permiteti traficul de date (prin setarea routerului sau/si a firewalui) la portul UDP specificat (implicit 10022 dar poate fi ales oricare alt port disponibil). Deasemeni protocolul D-Plus are nevoie de rutarea pachetelor UDP la portul 20001, DExtra portul 30001, DCS portul 30051,CCS portul 30061 iar G2 Routing portul 40000.

Obtiuni de activare a comenzilor info,ecou,transmiterea de mesaje (cu ajutorul programului D-RATS) si acceptarea controlului DTMF.

Ultimul pas salvarea fisierelor de configurare pentru ambele programe ('File','Save').

RaspberryPi poate fi controlat cu ajutorul programului 'VNC' care este preinstalat (parola este 'raspberry').

Daca doriti ca sistemul sa reporneasca automat zilnic editati fisierul '/etc/crontab' ca superutilizator si adaugati o linie cu urmatoarea sintaxa:
m h * * * root reboot
in care m reprezinta minutul iar h este ora la care minicalculatorul va reporni.

Transceiver radio am utilizat atat Yaesu FT100D sau Icom IC7000 cuplate direct la conectorul 'DATA' cat si Kenwood TK709 sau TK353 care au necesitat interventie hardware. In functie de aparatul disponibil impreuna cu un osciloscop, rabdare si atentie veti gasi cu siguranta cele 3 semnale necesare - RXaudio,TXaudio si PTT. Diferentele in configurare au constat in tatonarea nivelului audio precum si a inversarii sau nu a semnalului.

Pentru o clarificare suplimentara precizez ca sistemul nu ofera accesul la semnalul audio in clar, face numai transferul intre semnalul radio provenit de la un transceiver D-Star si reteaua existenta conectata prin intermediul internetului. Dezamagesc asfel posesorii de transceivere analogice care doreau un 'upgrade' facil catre digital. Totusi, cei interesati de solutii inedite pot folosi un PC dotat cu doua adaptoare audio si un 'DVDongle' impreuna cu un transceiver FM pentru emularea unui transceiver D-Star. Programul se numeste 'SoundCardClient', in acelasi pachet numit 'DigitalVoice' regasim si un 'DCSClient' sau 'DExtraClient' ce ofera posibilitatea conectarii unui server sau gateway prin intermediul internetului (o alternativa la clasicele programe 'WinDV' sau 'DVTool').

Programele 'ircDDBGateway' si 'D-StarRepeater' ruleaza bine si pe PC sau laptop cu sistem de operare Windows (XP sau mai recent) sau Linux (Ubuntu).

Recent DL5DI/DG1HT au dezvoltat un program de conectare pentru repetorul DMR Hytera la un server D-Star DCS (detalii si programul la urmatoarea adresa http://download.prgm.org/dl5di-soft/dstar-dmr-gateway/ ) combinand astfel avantajele 'TDMA' (utilizare mai buna a resurselor cat si a spectrului) cu infrastrucutura D-Star gata existenta.

Doresc succes tuturor celor ce incearca un astfel de proiect.

Cosmin Safta YO6FWM

Articol aparut la 25-6-2015

9725