hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Amplificator liniar controlat software

prof. Aliodor Drăgan YO2BOF

Introducere

Era amplificatoarelor de putere pentru unde scurte cu tuburi construite de radioamatori a apus. Azi radioamatorii construiesc amplificatoare de putere cu tranzistoare special concepute pentru aceste aplicații. Tranzistoarele utilizate sunt de tip bipolar, mosfet și LDMOS. Puterea obținută poate depăși lejer 1KW în cazul tranzistoarelor LDMOS.

Astfel de amplificatoare de firmă au prețuri foarte mari pentru bugetul unui radioamator. Mulți radioamatori și nu numai, împărtășesc din experiența lor, ba chiar construiesc module care să ajute radioamatorul de rând să construiască un astfel de amplificator. Pe internet găsim numeroase oferte. Am abordat construcția unui astfel de amplificator în 2019. Rezultatul a fost excelent. Prețul se încadrează intre 40% și 50% din prețul unuia de firmă

 

 

Construcție liniar

               

Am achiziționat de pe eBay un kit complet (FULL KIT AMPLIFIER 1200W 1.8-54MHz LDMOS LPF BLF188XR WITH PROTECTOR).

Kit-ul conține cinci module: 1. Modul intrare și protecție, 2. Modul Rx/Tx cu Tandem match, 3. Modul LPF -filtre de bandă 160m – 6m, 4. Modul SWR și Power-meter, 5. Modulul amplificator de putere împreună cu tranzistorul BLF188XR și placa de cupru pentru rdiator (150x100x10mm).

După studiul schemelor și înțelegerea modului de conexiune a modulelor am trecut la proiectarea șasiului. Am decis să îl realizez din cornier de aluminiu 20x20mm. După găsirea unei soluții convenabile de amplasare a modulelor a urmat găsirea unei soluții de răcire eficientă și  silențioasă. Pentru un gabarit cât mai mic soluția unui tunel de răcire cu un ventilator care împinge aerul în tunel și unul care absoarbe aerul din tunel mi s-a părut cea mai eficientă. Am utilizat ventilatoare speciale cu rulmenți pe baza de fluid magnetic și control termic al turatiei. În fotografiile de aici puteti vedea mai multe detalii. http://yo2bof.ro /Liniar/Constructie/index.html

 

          

                                   Foto 1                                                                          Foto 2

 

Un dezavantaj al schemei era comutarea manuală a filtrelor de bandă. În cazul în care uitai să comuți filtrul de bandă liniarul intra în protecție iar timpul de revenire de circa 90s era supărător. Pentru a înlătura acest neajuns am realizat un montaj de selecție a filtrelor de bandă automat pe baza tensiunilor furnizate de Icom 7300 la conectorul ACC. In final motajul bazat pe Arduino uno putea sesiza controlul manual sau automat , afișa banda de lucrul manual sau automat în funcție de modul de lucru, indica temperatura radiatorului de cupru. Am utilizat un afișaj oled de dimensiuni mici.

 

          

                                                     Foto 3                                                     Foto 4

 

Un demo din faza de test se poate urmări aici: http://yo2bof.ro/Liniar/Decoder/index.html

Un scurt album foto se poate vedea aici: http://yo2bof.ro/Liniar/Decoder_foto/index.html

 

Aplificatorul este alimentat de la o sursă externă de 50V capabilă să debiteze 35-40A. Restul electronicii este alimentat de la o sursă stabiliztă de 12V / 3A plasată în cutia amplificatorului.

Finalizat, amplificatorul a fost așezat la locul cuvenit oferindu-mi multe satisfacții. Randamentul amplificatorului este cuprins între 65% și 75% , puterea de ieșire între 925W și 1200W în funcție de banda. La adresa: http://yo2bof.ro/Liniar/Power_1/index.html puteți urmări un scurt demo.

Scheme, software decoder, cablaje pentru decoder și sfaturi puteți obține de la autor scriind un email la profdragan@yahoo.com

Acestă realizare este un exemplu de control software minimalist (doar schimbarea automată a filtrelor de bandă). În anii care au urmat am gasit pe Internet descrieri mai mult sau mai puțin complete a implementarii software în cadrul amplificatoarelor cu LDMOS. Deși la început am avut intenția de a modifica amplificatorul pe care îl aveam atunci când lucrurile mi-au fost mai clare am ales să construiesc unul nou. Câteva montaje de controler pentru amplificatoare liniare cu LDMOS mi-au atras atenția. O documentație interesantă este cea a lui DJ0ABR. Este foarte completă dar puțin cam scumpă.

O găsiți aici: https://projects.dj0abr.de/doku.php?id=en:dsp7:dsp7_overview  O altă documentație interesantă este pe sit-ul lui VK3AMP https://www.vk-amps.com/collections/home-page Montaje executate impecabil, bănuiesc că și funcționează perfect. Prețul uni kit nu mai justifică achiziția la nivel de radioamator. Găsiți decodere de bandă pentru Yaesu, Elekcaft etc. O documentație interesantă dar puțin cam stufoasă este cea a lui S21RC pe care o găsiți aici: https://github.com/s21rc/Arduino-LDMOS-SSPA-Controller A publicat numeroase videoclipuri pe Youtube.

                La solicitarea lui YO8CYN de al ajuta la finalizarea unui amplificator liniar am descoperit controlerul realizat de RZ1ZR. Pe situl său găsiți o serie de oferte www.rz1zr.ru După circa două săptămâni am reușit testarea în întregime a controlerului pentru liniarul de 600W al lui Mihai. Rezultatul a fost unul excelent, lucru care m-a mobilizat la realizarea unui nou amplificator.

 

Foto 5

                Calitatea modulelor RF, precum și funcționarea impecabilă, ma îndemnat să cercetez mai amănunțit oferta de la https://www.dxworld-e.com/

                Am ales un modul amplificator de 1200W HF/6m https://www.dxworld-e.com/product-page/4x-mrf300-ldmos-1200w-hf-6m-linear-amplifier-160-6m-board, un modul LPF cu 5 poli https://www.dxworld-e.com/product-page/hf-lpf-filters-160-6m-1500w, un modul TX-RX switch https://www.dxworld-e.com/product-page/auto-rx-tx-switch-1-80mhz-1200w și un modul SWR PWR Tandem match https://www.dxworld-e.com/product-page/swr-pwr-tandem-match1-5-54mhz-2500w Tranzistoarele MHT1803 testate pe amplificatorul de 600W se comportă excelent fiind în opinia mea mai bune ca MRF300 care sunt dublu ca preț. Modulul amplificator utilizează 2xMHT1803A și 2xMHT1803B prețul tranzistoarelor fiind foarte convenabil (vezi https://ro.mouser.com/c/?series=MHT1803)

                Așa cum m-am așteptat coletul a ajuns în o săptămână, neavând ce reproșa construcției modulelor.

                Am contactat pe Alexander RZ1ZR și am solicitat software-ul pentru liniar de 1200W.

Display-ul de 7 inch l-am achiziționat de la Emag

https://www.emag.ro/ecran-nextion-intelligent-nx8048p070-011r-iteadstudio-7-inch-800x480-compatibil-cu-raspberry-pi-arduino-rosu-im190402003/pd/DYL8PQMBM/

                Pe baza experienței acumulate am decis realizarea fizică a controlerului cu tot ce este necesar pentru buna funcționare a amplificatorului. Pentru proiectare am utilizat software-ul Sprint-Layout6.0

                Inspirat de VK3AMP am conceput un PCB care să poată fi fixat pe spatele monitorului. La elementele de bază a schemelor de la RZ1ZR, am adăugat trei surse DC-DC (50V la 12V, 12V la 9V, 9V la 5V necesare în montaj precum si circutul de protecție cu BTS50085-1TMB (https://www.tme.eu/ro/details/bts50080-1tmb/power-switches-circuite-integrate/infineon-technologies/?gclid=Cj0KCQjw0vWnBhC6ARIsAJpJM6cn5HvzXsHXy_QrccA7wcRH7buLhSqxxXuzKVK-xiPTYd7M7bBvP30aAkAeEALw_wcB)

                Alexander a fost foarte promt și după relizarea foto a PCB-ului am început primele teste ale controlerului. Modulele Arduino Nano (compatibile) pe care le-am găsit in YO s-au dovedit a fi doar compatibile nu și performante. Am decis achiziționarea unui modul Arduino Nano de la producător (https://store.arduino.cc/products/arduino-nano). Acum când scriu aceste rânduri consider ca alegerea a fost foarte bună chiar dacă modulul este de 5 ori mai scump.

                Ieșirile de la controlerul lui RZ1ZR pun la masă linia când sunt active (așa funcționează LPF-urile rusești). Modulele de la dxworld-e sunt active la +12V. Pentru a inversa comenzile am utilizat relee reed miniatură pe care le gasiți aici: https://www.tme.eu/ro/details/3570.1331.121/relee-electromagnetice-reed/comus/

                Controlerul livrează o tensiune de 5V la emisie pentru Bias. Modulul de putere necesită +12V la Bias. Chiar dacă tensiunea reală de Bias este +5V, stabilizatorul 12V la 5V realizează o protecție termică a tranzistoarelor printr-o diodă conectată termic la tranzistoare. In această situație am adăugat controlerului un circuit suplimentar care prin optocuplor deschide sau închide tranzistorul BDX54B și alimentează finalul cu tensiunea de Bias de 12V.

                MHT1803 necesită un curent de repaus de 250mA (spre deosebire de MRF300 care lucrează cu 200mA). Controlerul are în meniul de service un buton care trece Bias-ul pe on și puteți regla curentul de repaus al tranzistoarelor. Manevra este simplă. Puneți în prealabil toate semireglabilele pe zero și ajustați curentul din 250mA în 250mA pe rând pentru fiecare tranzistor până la 1A curent de repaus total.

                Sistemul de răcire la acest amplificator s-a realizat pe un radiator de 240x200x60mm suflat de 3 ventilatoare fixate elastic (pe pernă de burete - pentru micșorarea transmisiei vibrațiilor ). Electric ele sunt alimentate la 6V , prin comanda controlerului la depășirea temperaturii de 45 grade sunt alimentate la tensiunea normală de 12V. Pentru micșorarea zgomotului ventilatoarele se montează la minim 2cm de radiator, adică într-un mini tunel. Între montaj și radiatorul de aluminiu am montat o placă de Cu cu grosimea de 2mm pentru o dispersie mai bună a căldurii.

                Pentru fixarea display-ului am utilizat o mască realizată la imprimanta 3D pe care s-au înscris parametri amplificatorului. În final amplificatorul arată așa:

 

Foto 6

 

                Șasiul amplificatorului a fost realizat din țeavă pătrată de aluminiu cu dimensiunea 10x10mm și grosimea peretelui de 1mm. Montarea s-a făcut pe tripozi de 8mm. Tripozi au fost realizati la imprimanta 3D. Pentru întărirea ansamblului și fixarea diferitelor module s-a utilizat cablaj de sticlotextolit de 1,5mm grosime (frontal, baza, suport conectică etc.) Capacul aparatului a fost realizat din tablă de aluminiu găurită, asigurându-se astfel o ventilație suficientă.

Amplificatorul a fost realizat în două luni, iulie și august 2023. Aspecte din interiorul aparatului precum și din timpul construcției aici:  http://yo2bof.ro/Liniar/Amplificator/index.html

 

 

Controlul software

 

Controlul software al amplificatorului s-a dovedit foarte eficace. În cele de mai jos voi prezenta o listă a capabilităților software-ului lui Alexander RZ1ZR.

 

v  Protectie la suprasarcina.

v  Limitarea curentului.

v  Protecție la scurtcircuit.

v  Protecție împotriva temperaturii excesive a radiatorului. Dacă temperatura radiatorului depașește un prag stabilit din setări ventilatoarele cresc automat debitul aerului prin radiator.

v  Protectie de supravoltaj.

v  Feedback de diagnosticare cu sens de curent de sarcină.

v  Tensiune de lucru 5 – 58 VDC.

v  Curent de lucru 44 A max.

v  Rezistență directă 7,2 mΩ.

v  Protecție SWR pentru a deconecta amplificatorul de la sursa de alimentare dacă SWR crește mai mult decât este prestabilit. Nivelul poate fi variat de utilizator din setări.

v  Citirea tensiunii de undă directă și reflectată furnizate de un tandem macth pentru a determina SWR-ul independent de nivelul de putere.

v  Protecția nivelului de putere de ieșire pentru a deconecta amplificatorul dacă puterea de ieșire este mai mare decât nivelul prestabilit. Acest nivel poate fi reglat de la 150W până la 1500 W.

v  Protecție de curent DC pentru a deconecta amplificatorul dacă consumul de curent este mai mare decât nivelul prestabilit. Reglare fină a pragului de la 20 până la 40 A.

v  Timp de oprire de până la 30 de microsecunde,  pentru a proteja amplificatorul în caz de urgență.

v  Protecție la alegerea greșită a LPF-ului. Corelează puterea de ieșire cu curentul consumat. Dacă la un curent mai mare de 5A puterea de ieșire este mai mică de 50W amplificatorul este deconectat.

 

Această funcție de protecție la alegerea greșită a LPF-ului este foarte importantă. La prima variantă de amplificator prin pătrunderea radiofrecvenței în circuitul de selecție a benzii, acesta nu a comutat corect LPF-ul, cumulat cu faptul că protecția prin tandem match nu a funcționat corect, indestructibilul BLF188XR a cedat. Paguba a fost semnificativă având în vedere prețul tranzistorului. Neajunsul a fost înlăturat prin decuplarea și ecranarea corespunzătoare a circuitului de selecție a benzii, respectiv prin reglarea atentă a celui de al doi-lea tandem match destinat acestei protecții.

Asigurarea funcțiilor prezentate mai sus este posibilă prin măsurarea unor parametrii electrici cu ajutorul porturilor analog-digitale ale microcontrolerului Atmega 328 cu care este înzestrat Arduino uno. Măsurarea acestor parametri s-a dovedit foarte precisă. Frecvența de 16MHz la care lucrează microcontrolerul este suficientă pentru un timp de răspuns rapid din partea programului. Aici este meritul lui Alexander RZ1ZR, care a elaborat un firmware excellent.

Softul permite funcția Bypass, foarte utilă atunci cand dorești scoaterea temporară din funcție. De exemplu pentru acordul antenei. Există ieșiri de comutare pentru trei antene, fie la nivel de linear fie extern. În ecranul de setări, oricărei benzi i se poate asocia una din cele trei antene.

Tot în ecranul de setări se pot stabili: luminozitatea ecranului, activarea funcției sound a display-ului (intrând astfel în funcțiune avertizarea acustică – la eroare), unitatea de măsură a temperaturii Celsius / Fahrenheit, regimul de lucru manual  / automat (decodare Icom).

Un al treilea ecran de setări expert denumit Settings windows, vă permite setarea parametrilor în care doriți să funcționeze interfața software. Corelarea acestor parametrii cu hardware-ul pe care îl aveți este foarte importantă de aceea sunteți atenționați printr-un mesaj de avertizare.

În cazul unui avarii sunteți avertizați de un mesaj de eroare (și sonor dacă este cazul) , amplificatorul fiind deconectat. Ieșirea din această stare se face instant cu butonul RESET.

Proiectarea cablajului PCB s-a realizat cu softul Sprint-Layout 6.0. Realizarea practică s-a făcut prin metoda foto. A rezultat un montaj home made care funcționează foarte bine. O parte din cele explicate mai sus se pot vedea aici : http://yo2bof.ro/Liniar/Controler/index.html

 

 

Foto 7

 

 

 

 

Rezultate

 

Funcționare excelentă. Randamentul este cuprins între 70% și 90%. Protecțiile reacționează foarte rapid și promt. Liniaritatea este mai bună ca la primul amplificator. Puterea de ieșire depășește lejer 1000W în toate benzile (inclusiv în 6m – aici nu am testat decât pe sarcina artificială, nemaiavând în prezent instalată antenă pentru 6m).

La adresa: http://yo2bof.ro/Liniar/Power_2/index.html puteți urmări un scurt demo.

 

Evident noul amplificator și-a câștigat locul bine meritat, înlocuindu-l pe cel din 2019

 

Foto 8

 

73! de la YO2BOF  op. Adi

prof. Aliodor Drăgan YO2BOF

Articol aparut la 13-11-2023

3804

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (13)  

  • Postat de Constantin - YO7FWS (yo7fws) la 2023-11-13 11:32:58 (ora Romaniei)
  • Salut! Multumesc pentru acest minunat articol. Incerc sa ma inspir din el pentru viitoarele mele proiecte. Mi-a placut ideea tripozilor imprimati 3D. Iata o solutie la care nu m-am gindit. Mi-ar fi placut sa vad si o schema bloc de interconectare a circuitelor folosite. Intrebare: de ce Arduino Nano original s-a dovedit mai bun decit clona? Va urez succes la toate proiectele in desfasurare si va astept cu noi articole pe viitor.
    73, Costi

  • Postat de Vasile - YO8RCA (yo8rca) la 2023-11-13 17:24:50 (ora Romaniei)
  • Felicitari!

  • Postat de Dan - YO3GH (yo3gh) la 2023-11-18 15:36:50 (ora Romaniei)
  • Multumim ptr informatii , utile.
    Ptr Constantin: originalele se fac doar in Italy si US. Clonele pot avea lipituri prost facut sau componente cu fiabilitate scazuta care afecteaza “viata” placii ( mai ales variantele chinezesti). Depinde la ce vrei sa o utilizezi si cati bani vrei sa investesti. Sunt cativa utilizatori care au pus pe net problemele intalnite, de ex. : https://www.instructables.com/5-Most-Common-Arduino-Nano-Clone-Problems-and-Thei/
    Numai bine,
    Dan
      Comentariu modificat de autor.

  • Postat de Constantin - YO7FWS (yo7fws) la 2023-11-18 16:04:20 (ora Romaniei)
  • Salut Dan. Articolul acela nu m-a convins. Folosesc de foarte mult timp clone si nu am avut niciodata probleme. Probabil nu am folosit atit de multe incit sa gasesc probleme. Fiind un amplificator de putere, ma astept sa fie ceva probleme legate de RF. Am un amplificator de putere la care a trebuit sa opresc protectia tocmai datorita RF. La puteri mici este ok, la puteri mari se declanseaza, oricit de mult as regla sensibiltatea. Circuitul meu de protectie nu este cu microcontroler. Acesta este motivul pentru care o schema bloc, pentru a se vedea cum actioneaza protectia, era perfecta. Sint convins ca Arduino original este ok, il cred pe autor, dar vreau sa stiu de ce. Toate cele bune!
    Costi

  • Postat de Dan - YO3GH (yo3gh) la 2023-11-18 18:43:55 (ora Romaniei)
  • Buna Costi , de acord cu doua lucruri : perturbatiile RF si utilizarea clonelor. La prima observatie - si eu cu amplificatoare de putere am avut probleme sa perturb circuite auxiliare ( comenzi, masuratori, afisaj .. ) si am incercat cu tot ce am putut sa rezolv ( ecranari, ferite … ) In cazul de fata autorul ne poate spune rezultatele sau ce probleme a rezolvat daca au aparut perturbatii. Cu a doua - si eu folosesc numai clone si nu am avut probleme deocamdata ( asa cum sunt prezentate in link-ul de la mine ) doar ceva legat de gasirea driver-ului CH340, insa rezolvate rapid … dar poate autorul acestui articol a avut si sigur ni le spune si noua.
    Numai bine
    Dan

  • Postat de Florin - YO8CRZ (yo8crz) la 2023-11-19 20:53:03 (ora Romaniei)
  • Felicitări pentru realizare și pentru interesul constant în construcții proprii. Plăcerea efectuării unui QSO cu un echipament construit de tine este greu de egalat. În plus este și o oportunitate în a învață ceva nou, chiar dacă asta implică de multe ori și nenumărate greșeli.

    Am urmărit cu atenție articolul si link-urile menționate și am câteva întrebări.

    1. În articol este menționată o eficiență a acestui amplificator liniar de 90%. Cum a fost determinată acesta?
    2. Am încercat să înțeleg care este circuitul aerului pentru răcire în acest amplificator și nu am înțeles. Se pare că panoul frontal obstrucționează complet circuitul direct și aerul este tras sau evacuat pe laterale sau deasupra cutiei. Amplificatorul este prezentat în funcțiune într-un spațiu practic închis, pe un raft îngust. În aceste condiții, cum se comporta dpdv termic acest amplificator de 1kW, la emisiuni cu raport TX/RX mare? De exemplu un concurs, în modul run.
    3. Este menționată de asemenea folosirea unui un difuzor termic din cupru, de 2mm grosime, între radiator si placa/tranzistori. 2mm este foarte puțin, și dacă este tabla de cupru, planeitatea și rugozitatea este foarte dificil de asigurat. În mod normal, pentru a fi eficient, difuzorul termic este mult mai gros și suprafața este frezată/rectificată. A fost făcută o evaluare termică cu și fără folia de 2mm cupru?

    Mulțumesc,
    Florin YO8CRZ
      Comentariu modificat de autor.

  • Postat de Gabriel - YO8RXP (yo8rxp) la 2023-11-21 13:52:56 (ora Romaniei)
  • Felicitari pentru constructie ! Nu doresc sa fiu Bau Bau dar frecventa de 16 Mhz Arduino nu este suficienta pentru citire rapida intrucat nu face 1 clock per citire, ci 0.1 milisecunde per analogRead(). La o perioada de 0.1 mS / citire * numarul de pini analog de citit intrucat Arduino Nano nu lucreaza multithread, s-ar putea sa nu fie foarte eficace protectia in cazul in care aveti un scurt pe coaxial la 28 sau 50 mhz iar ciclul de masura incepe prin coincidenta la RF zero crossing.
    In cazul meu am montat un radiator Al format A4 + difuzor cupru A4 de 1cm, insa in modul RUN CW sonda termica ajungea la aprox 70 grade dupa jumatate de ora radiatorul fiind ventilat cu 2 ventilatoare PWM de 80 mm la 2 Amperi fiecare.
    Fiind doar operator de contest cw, am renuntat la ldmos dupa 5 bucati arse intrucat in cazul meu, LDMOS pur si simplu nu face fata.

    Cu stima,
    Gabriel YO8RXP

  • Postat de Dragan Aliodor - YO2BOF (yo2bof) la 2023-11-21 16:00:27 (ora Romaniei)
  • Multumesc pentru aprecieri. Incerc să răspund întrebarilor care s-au pus mai sus.
    Pentru YO8CRZ
    1. La aceasta adresa http://www.yo2bof.ro/Liniar/Controler/index.html gasiți o galerie foto despre controler.
    În a patra fotografie puteți vedea ecranul monitorului in timpul functionarii. Puterea de iesire 1024 W,
    puterea reflectată 8 W, curentul absorbit 27,3 A, tensiunea aplicată etajului final 49,3 V (in satcină),
    SWR 1,21 , respectiv efficiency (randamentul) 76%. Din aceste date se constată că puterea absorbită de
    etajul final este P=U*I=49,3*27,3=1345,89 W. În fotografiile 5 și 6 am pus o captura de pe ecranul calculatorului
    in care se vede calculul parametrilor SWR și randament cu aplicații online. SWR este 1,19 iar randamentul 76,13%.
    Diferenta între valorile calculate și valorile indicate de controler este nesemnificativă practic. Am verificat
    valorile U și I cu instrumente adecvate și pot spune că valorile indicate sunt corecte. In concluzie controlerul
    face treabă bună la capitolul măsurători și calcule.
    2. Am constatat practic la primul model construit în 2019 la care am realizat carcasa exterioară din tablă de aluminiu
    perforată că spațiul de pătrundere al aerului practicat în panoul frontal a fost inutil. La acest amplificator
    am făcut la fel, capacul este realizat din tablă perforată. Suprafața laterală, partea superioară și o parte din
    spate sunt suficiente pentru absorbția unei cantității de aer necesară răcirii. Cel puțin așa rezultă din practică.
    3. Motivul utilizării difuzorului de cupru este absobția mai rapidă a căldurii din zona de fixare a tranzistoarelor
    și repartizarea ei pe suprafața radiatorului. Tabla utilizată este o tablă laminată, suficient de dreaptă. Pentru
    un bun transfer termic am utilizat pastă termoconductoare pe toată suprafața. Nu am făcut teste cu și fără placa
    de cupru. Ce am învățat din practică este faptul că este importantă masa radiatorului. În cazul de față masa radiatorului
    este 4,8 Kg și a plăci de cupru 900 g. Utilizarea amplificatorului la puterea maximă mi-a demonstrat că răcirea
    este excelentă. Foarte rar ajung să depășesc 40 grade. Utilizarea treptelor de temperatură pentru reglarea turației
    se dovedește foarte eficientă. Este mai bună racirea ca la primul amplificator realizat unde aveam control continuu
    al turației în funcție de temperatură.

    Pentru YO7FWS și YO3GH
    La nedumeririle voastre răspunsul este destul de simplu. Conversia analog numerică nu a fost destul de precisă. Parametri afișați
    nu erau corecți. Am simulat destul de amănunțit funcționarea controlerului pe softul de la YO8CYN. La început am considerat că cele
    trei exemplare de Arduino nano pe care le-am primit de la Mihai sunt defecte. Am mai cumpărat și eu două din care numai unul
    a funcționat cât de cât corect. Cănd am realizat controlerul pentru mine am mai cumpărat două, acestea pe lângă că nu afișau
    corect U și I, nu răspundeau la comutarea benzilor (Icom). Așa mi-a venit ideea de a cumpara un Arduino nano original (22 euro).
    De la prima punere în funcție totul a fost OK. Acesta este motivul pentru care am făcut precizarea în referat.

    Pentru YO8RXP
    Un sunt un contestmen, deci nu m-am confruntat cu problemele de care faci vorbire. Radiatorul de la liniarul lui YO8CYN are tot 8cm
    înălțime si parcă 200x200mm, cu placă de cupru de 100x150x10mm. La el nici macar nu atinge 35 grade temperatura radiatorului.
    Ce spui în ultimul rând mi se pare corect, pentru contest sunt necesare scule corespunzătoare.

    Așa cum am spus la susținerea referatului la simpozion, cele prezentate de mine reprezintă parte din activitatea mea de radioamator.
    Doresc să comunic celor pasionați de construcții din experiența mea de peste 49 de ani de radioamatorism. Referatul meu nu este lucrare
    de diplomă, sau lucrare de doctorat este un banal referat care să încurajeze radioamatorii tineri să pună mâna și să construiască,
    chiar dacă nu au un alelier sau laborator ultra dotat.

    73 ! și succes tuturor

    YO2BOF, Adi
      Comentariu modificat de autor.

  • Postat de Dan - YO3GH (yo3gh) la 2023-11-21 19:13:20 (ora Romaniei)
  • Multumesc ptr explicatii , o sa testez si eu ce am pe aici.
    Numai bine,
    Dan yo3gh

  • Postat de Gabriel - YO8RXP (yo8rxp) la 2023-11-21 20:05:06 (ora Romaniei)
  • Este laudabil ca sunt radioamatori YO care imping home made catre zona profesionala, chiar si in conditiile unei carcase care nu asigura un flux de aer laminar. Fiind un iubitor de tunning auto dar si hamradio, pot afirma ca orice zona poroasa din lamelele radiatorului + obstructii air flow in / out pot genera probleme de racire a LDMOS. Daca avem un senzor NTC dau dallas pe post de detectie temperatura cat mai aproape de LDMOS putem afirma ca temperatura jonctiunii va fi cu cel putin 30 - 50 grade mai sus decat masuratoarea efectiva, poate la inceput de TX nu este critica dar la 60 70 Celsius masurati ne asteptam la 100 - 100 ++ in jonctiune. Pe net gasim referinte la cositorirea tranzistorului pe difuzorul de temperatura, este ok dar avem si riscurile aferente daca ldmos se arde, demontam tot si punem iar radiatorul pe arzator, topim, curatam si ne cam trece tot cheful.
    Dat fiind latime mica versus luncimea mare, LDMOS se curbeaza odata cu temperatura / strangarea mecanica, motiv pentru care avem nevoie de o strangere usoara via thermal pad pe mijlocul capsulei, strangere care sa comprime bucata de metal pe radiatorul de cupru dara sa pocneasca acea capsula de ceramica /plastic.
    La capitolul protectie, asa am facut si eu initial, m-am bazat pe arduino Due in 32 bit... mare greseala. Oricat scriem cod in ASM, citirea senzorilor fiind facuta in acelasi thread in main loop va genera o intarziere deloc neglijabila. Sa ne imaginam ca pana cand protectia "sare", amplificatorul deja a parcurs foarte multe cicluri de 360 grade. Nu recomand nimanui protectia bazata pe software ci pe comparatoare ultra fast unde 1 usec este deja prea putin.
    Arduino, Raspberry pi + Nextion nu trebuiesc folosite decat pentru afisare status eventual comenzi touch screen , nicidecum protectie. Sa ne imaginam ca Airbag de la masina este legat la arduino in conditiile in care impactul se masoara in milisecunde nicidecum in micro sau picosecunde ca in RF.
    Sper ca aceste randuri sa ridice spranceana multora care vor sa construiasca cu LDMOS, motiv pentru care tot lampa ruseasca GU43B a ramas lipita de sufletul meu ca contestman.
    Voi scoate de la naftalina constructia si o voi transforma pentru 144 Mhz, scap de problema cu filtrele si dual SWR meter dar protectia va trebui sa fie si mai rapida, voi reven ulterior cu detalii.
    Pana atunci, va salut pe toti si va doresc multe 73 !
    Gabriel YORXP
    https://yo8rxp.com




  • Postat de Romeo - YO8RCU (yo8rcu) la 2024-02-09 21:05:20 (ora Romaniei)
  • La o prima vedere as zice ca eroarea dumneavoastra de constructie a fost ca nu ati decuplat intrarile a0 la a7 cu condensatorii de 10nF conform schemei originale. originalul Arduino este intradevar mult mai bine deparazitat decat clonele de aceea poate ati avut comportamente mai dubioase cu copiile de Arduino Nano .

  • Postat de Constantin - YO7FWS (yo7fws) la 2024-02-09 21:41:36 (ora Romaniei)
  • Eu nu am incredere in utilizarea microcontrolerelor in RF. Am folosit STM32, ESP8266, Arduino Nano cu intrarile optoizolate in incercarea de a proteja RF si nu am avut niciun rezultat bun. RF, descarcarile electrostatice, scinteia de la o bricheta piezoelectrica, produc semnal pe intrarea de intrerupere, iar microcontrolerul reactioneaza la aceasta. Utilizez microcontrolerul doar in pauzele de emisie.

  • Postat de Romeo - YO8RCU (yo8rcu) la 2024-02-11 21:56:17 (ora Romaniei)
  • am testat timp de trei zile si se pare ca Dom Profesor are dreptate,sunt comportamente diferite functional intre diferite tipuri de clone de arduino nano. cel mai aproape de adevar mi-au parut cele de la plusivo. nu mergea partea de curent , si power, exact ce zicea si autorul aticolului.am schimbat trei procesoare atmega 328p pe doua placi clone si am avut rezultate diferite, nu inteleg de ce ptr ca a0 trebuie sa fie a0 indiferent de cablaj dar se pare ca in realitate lucrurile nu stau asa.acelasi procesor pus pe placi diferite de arduino nano, da rezultate diferite, nu identice,sah mat. am comandat de pe original si asteptam sa vedem rezultatele, e mult de vorbit si nu pot incarca nici poze in comentariu ca sa exemplific.ideea e ca nu am sa mai folosesc clone .
      Comentariu modificat de autor.

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Amplificator liniar controlat software"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul de a posta comentarii.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact