![]() |
|
|
QSL-uri celebre
Istoria oricărui lucru începe cu documentele necesare, scrise. În revista Radio Român este publicat un QSL, BR5AA, din păcate nedatat, necompletat, deci netrimis. Poate fi considerat primul QSL tipărit de un radioamator român. Însă, există confirmarea că de revelion în 1927 acest indicativ a fost folosit dovadă stând QSL-ul unui radioamator belgian 4XS (reproducția în revistă este foarte slabă, deci nu am preluat-o).
Conferința de Telecomunicații de la Washington din 1927 se stabilește pentru România prefixul ER, de la Europa România.
Alte prefixe folosite de radioamatorii români, în ordinea apariției lor, sunt decise de diverse de diverse organe de conducere ale asociațiilor. Apariția târzie a regulamentului de funcționare face neclară raportul membrilor la disciplina comunicaților.
Încă din 1926 sunt semnalate emisiuni clandestine. Chiar Radioclubul Craiova propune un indicativ neoficial CV5 care va fi folosit până în 1934. La 1 ianuarie se adoptă prefixul YP5 dar situația radioamatorilor nu se clarifică.
În februarie 1935 Societatea Generală a Radioamatorilor din România în cadru unei discuții critică guvernul din cauza legislației restrictive, a taxelor, autorizațiilor, a perturbațiilor industriale, etc. Materialul este publicat în revista adio Universul. ”Încă o dovadă de gravă ignorată a conducătorilor noștri. Aiurea legiunile de radioamatori îndeplinesc sarcini reale armatei – se instruiesc pe cont propriu și statul nu are decât de câștigat de pe urma unor radiotelegrafiști rutinați.”
La noi am rămas cu câteva zeci de emițători care lucrează cu frica în sân – iar Siguranța, care îi cunoaște, închide ochii pentru că... legea prohibiției să fie respectată”.
Congresul Asociația Amatorilor Români de Unde Scurte (AARUS) este ținut la 1 martie 1936 unde se adoptă prefixul YR5 precum și va edita revista YR5 – Buletin. Buletinul, cu începere de la numărul 50 va apare în Radio Universul.
AARUS se transformă în AAUS din România începând cu anul 1948. Cu ocazia aceasta se adoptă ca prefix de țară YO. Cu acest prefix la 23 august 1949 cei 23 de radioamatori vor lucra în eter.
Doar după un an denumirea asociației radioamatorilor devine ARERUS, Asociația Radioamatorilor de Emisie Recepție de Unde Scurte din România. Activitatea radioamatorilor fiind inclusă în AVSAP, Asociația Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Patriei, devine oarecum militarizată, fiind supravegheată de Securitate iar radioamatorii fiind rugați să raporteze indisciplina în trafic în cazul stabilirii legăturilor bilaterale cu radioamatorii din blocul capitalist.
La câțiva ani de la Revoluția din Ungaria activitatea radioamatorilor este trecută în cadrul UCFS, Uniunea de Cultură fizică și Sport, ca ”mișcare”. În anul 1967 la 30 august se formează FRR Federația Română de Radioamatorism.
Această scurtă sinteză ne ajută să determinăm dacă indicativele folosite de radioamatori au fost corect utilizate sau dacă le-a a mai scăpat câte ceva.
Cel mai vechi QSL este din 1928. Cel mai râvnit de colecționari este din 1936 cu prefixul YP transformat în YR! Cel mai iubit de arădeni sunt QSL-urile lui Ștefan și Mircea Rusu. Ale lui Galbács, Stollár, dar și ale altora. Interesante sunt QSL-urile tip fotografie a emițătorului și/sau al radioamatorului proprietar. Deasemenea sunt surse importante de informație corespondența de pe spatele QSL-urilor.
Descrierea QSL-urilor va respecta ordinea temporală cu o singură excepție, cel aparținut doctorului Alex. Savopol din anul din anul 1935. Probabil că tipărise mai multe QSL-uri cu YP5AS. Cum acest prefix a fost valabil mai puțin de doi ani domnul doctor a pictat cu peniță cu cerneală neagră un picior la litera ”P” transformând-o în ”R”. Acest QSL dublu cuprinzând ambele prefixe poate fi unic (Fig.2)
Acum voi continua cu o prezentare succintă respectând cronologia legăturilor:
1928
ER5AG, un QSL interesant desenat, foarte probabil, de către proprietar, T. Brătescu. Este QSL-ul numărul 8. Se obișnuia să nu se indice prefixul, mai ales prefixul CV care era neoficial dar acceptat tacit de autorități. În 23 de ani (1925 - 1948) România a avut cinci prefixe de țară pentru radioamatori.
Studiind înscrisele de pe cartea de confirmare rezultă toate informațiile esențiale despre legătura bilaterală avută cu un radioamator din Debrecen trimis la M. R. A. E., prin D. F. T. V, Berlin. Despre studiul elementelor informaționale conținute pe QSL, am scris în [1].
1929/1935
CV5AS, indicativul doctorului Alexandru Savopol inițiatorul radioamatorismului din Craiova. El a fost ales președinte și va înființa în 1928 o secție de radioamatori de emisie. Până la 1 ianuarie 1934 va folosi indicativul neoficial CV5. Apoi este adoptat indicativul YP iar în 1936, YR5. QSl-ul din anul 1935 este deosebit de interesant prin faptul că este cu un indicativ de tranziție de la YP la YR (vezi Fig. 2).
1936
YR5BI, Ion Băjenescu. Un radioamator celebru și totodată un inginer celebru implicat în dezvoltarea electrotehnicii și radiotehnicii cu contribuții la construirea și experimentarea unui magnetofon în România. QSL-ul este trimis unui alt radioamator celebru Pr. Ștefan Rusu din Nădab, județul Arad.
YR5AR, Un QSL neexpediat și nedatat intenționat să fie trimis către D4YYK. Documentul este interesant prin datele conținute și prin fotografia unei troițe. (Fig. 7)
1937
YR5SM, Un radioamator activ din Satu Mare, Mihai Sarga, trimite QSL pentru Pr. Ștefan Rusu. Textul este standard, folosind prescurtările uzuale din codul Morse. (Fig. 8). Stilul cardului este identic cu cel folosit de YR5AR din același an. (Fig. 9). Trimite un articol pentru broșura ”Radio” (septembrie 1955) difuzată lunar, împreună cu revista ”Aripile Patriei”
YR5IY, C. Iarca, membru în conducerea A. A. R. U. S., își prezintă fotografia stației (pe QSL) care, figurativ, înlănțuie pământul. În prima versiune, cea roșie, se poate vedea și receptorul 0V2 tip Schnell (Fig. 10).
U3CA, interesant QSL din U. S. S. R. din Moscow. (Fig. 11)
YR5CF, C. Florian, din București, 75 W! Se scuză că a întârziat cu trimiterea confirmării. (Fig. 12, Fig. 13)
YR5AR, Pr. Ștefan Rusu, QSO, legătura numărul 1987, menționează că lucrează zilnic de la ora 15! (Fig. 14)
1938
YR5BV, Mircea Rusu, fiul preotului Ștefan Rusu. Numele lui este menționat de un radioamator din SUA spunând că el reușise să-i copieze indicativul, însă Mircea nu a confirmat legătura lor. (Fig. 15)
CX2AJ, Enzo Sommaruga din Montevideo, Uruguay pe verso, cu o scrisoare în care îl roagă pe Tiberiu Pop, să transmită două QSL-uri lui YR5CF (vezi mai sus) respectiv YR5VX și să ceară de la ei QSL-urile pentru el. Va trimite timbre folosite și-l roagă, ca la rândul lui, să trimită și el timbre uzate. (Fig. 16)
YRR41, QSL-urile de la receptori s-au păstrat mult mai puține. A fost trimis lui YR5AR și pe spate are o reclamă pentru firma TUNGSRAM care avea la acea dată o filială la București. (Fig.
17, Fig. 18)
YR5EV, Ion Niculescu, (Fig. 19) scrie în YR5-Buletin la rubrica ”Informațiuni – Comunicări”.
YR5EB, Un QSL, foarte rar, reprezentând stația inginerului Gh. Enescu din comuna Buturugeni, județul Ilfov... Președintele A. A. R. U. S. (Fig. 20)
CV5ML, Liviu Macoveanu, editor al paginii ”CQ de YR5ML” la ziarul ”Radio Universul”. A avut o contribuție esențială la informarea și formarea radioamatorilor din România. QSL-ul, din păcate ne completat (Fig. 21)! În noul format al ”YR5-Buletin” el va scrie ”Revista DX-urilor”. În anul 1957 are indicativul YO3RD și a devenit, între timp, doctor inginer.
YR5MB, (Fig. 22) Un arădean celebru prin faptul că prin articolele sale a contribuit esențial la informarea radioamatorilor din România și Ungaria deopotrivă. Magyari Béla, autor al celebrei ”Carte de buzunar pentru radioamatori” (Fig. 25) și editor al ”Manualul radioamatorilor” în limba maghiară (Fig. 23, Fig. 24).
YR5BP, Un QSL mai ciudat. QRA: Brașov. OP. : Kerekes. La semnătură apare: Constatin!? (Fig. 26)
1956
SM5-A71, Suedia, trimis lui YO3VA, dr. Avram Mircea - la vremea respectivă – devine YO2VA, după ce se mută în Arad (Fig. 27).
Multe alte QSL-uri sunt încă sub cercetare1 care, cu siguranță, vor contribui la decriptarea istoriei radioamatorismului din România și va fi o completare pentru istoria radioamatorismului altor țări.
Bibliografie
1Colecția de QSL-uri 1928 – 1998, Francisc VISKY
Articol aparut la 17-1-2025 1290 Inapoi la inceputul articolului |
Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul de a posta comentarii.
|
Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact |