Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Despre zgomotul electric în amplasament şi metode de micşorare

Ing. Mihai Stocec YO3AYX

1. Introducere

Articolul tratează cauzele producerii zgomotului electric în amplasament şi metode de micşorare a influenţei acestuia asupra recepţiei.  Prin zgomot electric, la nivelul recepţiei, se înţelege suma necorelată a tuturor semnalelor  care pătrund în aparat şi care prin combinare afectează o funcţionare corectă a receptorului. In amplasament, perturbaţiile pot să afecteze recepţia pe două căi, prin fenomen de radiaţie, semnal captat de antenă, şi, prin conducţie, prin alimentare şi prin alte echipamente externe cuplate cu staţia (difuzor, microfon, etaje de automatizare).

 

Articolul tratează situaţia perturbaţiilor prin conducţie

 

Se prezintă arhitectura unei reţele tipice de alimentare cu energie electrică din reţeaua  publică în locaţia staţiei radio Tx/Rx. Se prezintă aparatele identificate din amplasament care cauzează aceste zgomote şi cum pot fi împiedicate să genereze efectele perturbatoare.

 

2. Descrierea reţelei care este supusă analizei

Aceste fenomene sunt prezente în fiecare amplasament cu staţii radio de emisie/recepţie şi constituie o problemă de maximă importanţă pentru amenajarea spaţiului de lucru în vederea exploatării la maximum a capabilităţilor tehnice ale echipamentelor radio. Zgomotul electric, prin efectele sale, este mai dăunător pentru receptor decât pentru emiţător. La emisie, nivelul semnalului util vehiculat între etaje este mult mai mare decât zgomotul electric prezent şi care circulând pe acelaşi drum se suprapune la emisie peste semnalul util, efectul la nivelul purtătoarei de emisie este neglijabil.

In schimb, la recepţie, zgomotul electric care poate pătrunde în etajele de intrare este comparabil ca nivel cu semnalul util, (pragul sensibilităţii este 0.17μV/50Ω), efectul asupra receţiei fiind mult mai pronunţat.

In planşa P.14.01 se prezintă arhitectura tipică a unei reţele filare de alimentare cu energie electrică dintr-un amplasament rezidenţial.

Se evidenţiază din desen două tipuri de consumatori:

·         Consumatori electrici conectaţi doar la firele de Fază şi Nul, fără legătură la pământ

·         Consumatori electrici  conectaţi la cele 3 fire ale reţelei: Fază, Nul şi Impământare

 

De asemenea, în urma testelor făcute, s-au evidenţiat consumatori care produc paraziţi electrici de conducţie şi care contaminează întreaga reţea din amplasament. Inventarul consumatorilor, împărţiţi după aceste criterii, este următorul:

Consumatori care nu generează paraziţi electrici:

·         Becuri cu incadenscenţă

·         Incălzitoare electrice, reşouri, boiler, fier de călcat

·         Alţi consumatori care nu produc scântei şi nu au etaje în comutaţie

Consumatori care generează paraziţi electrici:

·         Televizoare şi radiouri

·         Calculatoare şi elemente de reţea

·         Becuri cu LED şi becuri cu descărcare în gaz

·         Electrocasnice

·         Motoare electrice cu perii sau comandate prin tiristoare

·         Cuptoare electrice şi alte echipamente comandate prin tiristoare

·         Incărcătoare de baterii

 

Plansa P.14.01 Varianta largită

Aceste aparate generează paraziţi electrici care îşi fac simţită prezenţa în funcţionarea staţiei radio pătrunzând prin alimentare şi accesorii până în etajele cu amplificare mare.

Teste facute pe reţea a relevat un spectru larg de paraziţi. Capturile de ecran, realizate cu un  osciloscop cuplat pe reţea, exemplifică semnificativ acest lucru.

 

Măsurătorile au fost făcute cu ajutorul montajului având schema electrică în planşa P.14.02 şi care permite cuplarea unui instrument de măsură pe reţeaua de 230 Vca fără degradarea aparatului.

Capturile de ecran au următoarea semnificaţie:

·         Planşa P.14.02             schema electrică a platformei de măsură

·         Fig. 1                            semnal vizualizat cu osciloscopul

·         Fig. 2                            idem

·         Fig. 3                            spectru de zgomot până la 1 MHz

·         Fig. 4                            spectru de zgomot până la 10 MHz

In Fig. 3 şi Fig. 5 sunt prezentate capturi ale analizorului de spectru până la frecvenţa de 10 MHz în care se poate observa cât de încărcată este reţeaua de alimentare din amplasament.

Cu ajutorul platformei de măsură se pot vizualiza şi curenţii care străbat traseele reţelei.


 

Varianta largită

 

         

Fig. 1                                                                                                     Fig. 2

            Fig. 3                                                                                                     Fig. 4

 

 

 

 

3. Despre natura paraziţilor şi circulaţia acestora în reţeaua electrică

In urma măsurătorilor efectuate în mai multe puncte ale reţelei, am concluzionat că paraziţii electrici care pătrund în reţeaua filară au două  cauze şi anume:

·         Paraziţi induşi în reţeaua filară, prin fenomen de radiaţie electromagnetică, înainte de intrarea în amplasament. Generatorii sunt maşini: electrice, producătorii de energie electrică, descărcări electrice în atmosferă.

·         Paraziţi produşi în interiorul reţelei filare de consumatori care folosesc comutaţia tensiunii pentru obţinerea de tensiuni de lucru necesare. Astfel de consumatori au fost menţionaţi în capitolul precedent.

Aceste fenomene se încadrează în clasa denumită EMI (Electromagnetic Interference – Interferenţe electromagnetice) şi anume, la interferenţele care sunt produse de curenţii nedoriţï de conducţie, cei care parcurg fire elecrice.

O metodă unică de descriere şi măsură a EMI nu există dar, câteva standarde acoperă mare parte din problematică. Menţionez aici:

 

·         MIL STD 220A ENERGY MONITORING AND CONTROL SYSTEMS, FACTORY TESTS

·         MIL STD 461A MILITARY STANDARD: ELECTROMAGNETIC INTERFERENCE CHARACTERISTICS REQUIREMENTS FOR EQUIPMENT

·         IEEE 299 Standard Method for Measuring the Effectiveness of Electromagnetic Shielding

 

La baza acestor normative stau următoarele definiţii asupra EMI de conducţie:

·         Zgomot electric de mod comun. Este produs asupra ambelor fire electrice faţă de pământ. Curenţii prin fire circulă în acelaşi sens faţă de pământ. Unele voci critice reclamă faptul că niciodata curenţii cu acelaş sens nu sunt egali şi atunci curenţii nu ar fi de mod comun. Problema rămâne deschisă pentru dezbateri dar, în articol am preluat partea academică, adică curenţii sunt egali.

 

In planşa P.14.03 am prezentat o decupare din reţeaua electrică, structurată pe etaje specifice, spre o înţelegere a traseelor pe care circulă curenţii paraziţi.

Am figurat numai o parte din consumatorii care produc paraziţi. Conform schemei, traseele pe care circulă paraziţii sunt Faza, Nulul şi Impământarea din cadrul reţelei.

Descifrând traseele de circulaţie, rezultă că trebuie găsite metode de eliminare sau diminuare a curenţilor paraziţi, aplicate în puncte convenabil alese pentru efect maxim.

  

Firg. 5 Schema de producere a zgomotului electric de mod comun

 

O definiţie simplă a zgomotului de mod comun este accea a unui puls de tensiune aplicat asupra între ambelle linii ale reţelei şi pământ, în mod egal. Un trăznet din apropiere poate produce asemenea puls de tensiune. Un astfel de puls este foarte bogat în armonici, tipic în jurul valorii de 50 KHz. Lovitura de trăznet produce un câmp magnetic intens care, prin cuplaj cu reţeaua filară, induce o tensiune, însumată algebric cu tensiunea de 230 Vca.

Energia acestor pulsuri este aborbită la frecvenţe înalte de pierderile în transformator şi prin efect Joule în conductori. La frecvenţe mai coborîte, energia pulsului trebuie descărcată la pământ prin filtre de mod comun.

·         Zgomot electric diferenţial. Acest zgomot este produs de echipamente inductive care comută pornit/oprit pe linie. Acelaşi efect este produs de un transformator care comută pe una sau mai multe înfăşurări diode redresoare. Filtre cu arhitectură diferită de cea pentru mod comun, trebuie să descarce la pământ energia pulsurilor mai ridicată de cât ceaq de comutaţie.

Fig. 6 Schema de producere a zgomotului electric de mod diferenţial

 

Varianta largită

 

4. Metode de diminuare a curenţilor paraziţi

In planşa P.14.04 am figurat, pe baza plaşei P.14.03, buclele de curent parazit produse de perturbator.

Se observă din schemă, că se produc două bucle de curent parazit, una la nivelul sursei de zgomot şi una la nivelul elementului perturbat. Pentru diminuarea curenţilor care circulă prin aceste bucle, trebuie înseriate elemente care să atenueze componentele spectrale relevate de măsurători, respectiv Izs şi Izp.

O modalitate de atenuare este montarea de filtre diferenţiale şi de mod comun aşa cum este reprezentat în planşa P.14.05.

Filtrele se dimensionează în funcţie de distribuţia spectrală a curenţilor paraziţi.

 

Varianta largită

 

Varianta largită


 

Fig. 8

 

5. Concluzii

Acest articol a fost scris cu intenţia de a aduce în atenţia radioamatorilor importanţa interferenţelor la locul de recepţie şi necesitatea de a a lua măsuri pentru diminuarea acestuia. Problematica nu este simplă şi a fost un domeniu cu care m-am confruntat toată perioada profesională, inclusiv în practica de radioamator.

Dacă domeniul este de interes pentru cititori, în următorul articol voi prezenta metode de măsură a zgomotului electric pe reţeaua filară din amplasament şi modul de proiectare şi realizare a filtrelor de absorbţie.

 

7. Instrumente de lucru

Programe de calcul

·         MicroCap-9. Analiza de circuit cu model de simulare SPICE

·         Visio 2021. Program de desen tehnic

·         MS Office Word 2021. Program de editare text

Aparate de măsură

·         Nano VNA V2 Plus. Voltmetru vectorial 50 KHz - 3 GHz

·         Osciloscop Tektronix 2246 100 MHz

8. Bibliografie

1)      Manual de radiotehnică - Vol. II. B.A. Smirenin

2)      EMI Filter Design – Second Edition, Richard Lee Ozenbaugh

Ing. Mihai Stocec YO3AYX

Articol aparut la 28-1-2025

1873

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (11)  

  • Postat de Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2025-01-30 15:37:44 (ora Romaniei)
  • Buna ziua,
    Inainte de orice comentariu, articolul trebuie refacut. L-am parcurs cu greu din cauza modului de tehnoredactare, sunt multe nepotriviri intre trimiterile catre anumite figuri si indicarea respectivelor figuri in text (figuri, planse etc), textul din figuri (planse) este greu sau imposibil de citit chiar in conditiile in care am folosit doua laptopuri, DELL si Lenovo si salvand figurile cu “Save Image As…” sau cu “Copy image” sa le pot mari.
    In ce priveste comentariile, am de aratat urmatoarele:
    - Sa inteleg ca in figura 1 (cu numerotarea din articol) este o sinusoida de 50 Hz afectata de zgomot? Daca sinusoida are un nivel de 2 V varf-varf, zgomotul ajunge la peste 4 V varf-varf? “Pulsurile” de zgomot provin din sursele in comutatie ale diferitilor consumatori din amplasament sau intrate din reteaua exterioara?
    - Nu inteleg ce reprezinta figura 2 (cu numerotarea din articol), vad ca are o alta scala si alta alura.
    - Observ din figurile 3 si 4 (cu numerotarile din articol) ca valorile maxime ale spectrului perturbator au scazut de la -20 dBm din plaja pana la 1 Mhz la -40 dBm la 1,7 MHz (foarte aproape de banda de 160 m), pe cand in benzile de 80 m si 40 m zgomotul este sub -97 dBm. Minimele au scazut de la -76 dBm (pana la 1 MHz) pana la la -102 dBm (peste 1 MHz). Daca analizorul de spectru tot permite, ar fi fost interesant de vazut spectrul perturbator si peste 10 MHz pentru ca, in afara de masuratori, ar fi fost util de aratat si efectul acestui zgomot asupra zgomotului aparut in receptorul din dotare, pe benzi si corelat cu spectrul masurat. Zgomot care poate patrunde atat prin alimentarea receptorului cat si prin radiatia retelei din amplasament, cele doua cai se pot separa usor la masurare.
    73!

  • Postat de MIHAI - YO3AYX (yo3ayx) la 2025-01-30 16:52:40 (ora Romaniei)
  • Buna Tavi.
    Observatiile sunt pertinente. Am observat si eu ca imaginile exportate se degradeaza cam rau. Le convertesc intr-un formate grafic mai lizibil, le comprim si ti le trimit prin e-mail. Propunerea este valabila si pentru alti doritori.
    Ceea ce se vede pe capturile facute cu osciloscopul si analizorul reprezinta se parazitii de pe retea, cumulat atat intern cat si extern. Aici doar am vrut sa ridic in atentie aceasta problema serioasa. In articolul urmator voi prezenta rezultate obtinute cu platforme de masura mai adecvate astfel incat sa localizez mai clar sursa. De asemenea voi realiza filtre de banda pentru a elimina eventualele intermodulatii produse la intrarea analizorului. Pulsurile vazute pe osciloscop provin de la sursele de comutatie din casa, TV, becuri cu LED, incarcatoare de mobile, etc. Aici este problema cea mai mare de eliminat. O sa revin cu rezultate noi in curand.
    73! de YO3AYX - Mihai

  • Postat de Ciprian Sufitchi - N2YO (n2yo) la 2025-01-30 21:02:55 (ora Romaniei)
  • Pentru YO4BKM. "Textul din figuri (planse) este greu sau imposibil de citit". La care dintre figuri va referiti? In apropierea imaginii exista un link "Varianta largita", ati incercat un click?

    73 de Ciprian N2YO

  • Postat de Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2025-01-31 11:05:25 (ora Romaniei)
  • Buna dimineata,
    Multumesc N2YO, ma refeream la figurile notate cu “Plansa P.14.NN”, chiar daca unele sunt indicate in text cu P iar in desen cu R. Nu cunosteam semnificatia notatiei “Varianta largita”, nu am mai intalnit-o pana acum in articole, multumesc pentru explicatii. Am considerat-o ca un detaliu de conceptie al autorului pentru ca foloseste un mod prea putin universal de prezentare pentru elementele grafice greu de inteles, chiar inutil pentru un radioamator calificat profesional in alte domenii (mecanic, medical, economic, artistic etc), toti suntem radioamatori si trebuie sa vorbim aceeasi limba. Pe de alta parte am revazut acum indicatiile tehnice pentru autorii de articole si, in afara de precizarea “În cazul în care în articolul în format .doc exista un exces de elemente grafice, caractere speciale, ecuaţii, tabele etc., codul HTML utilizat va fi cel generat de programul Microsoft Word, care nu este întotdeauna compatibil cu toate browserele şi este neoptimizat pentru apariţia în pagini web, conţinând mult cod redundant. Această situaţie se preferă a fi evitată, autorul fiind rugat să se limiteze la o formatare cât mai simplă” nu am vazut posibilitatea unei “variante largite” care, dupa parerea mea, nu-si are rostul, corect ar fi ca autorii sa se limiteze la o formatare cat mai simpla.

    Multumesc YO3AYX pentru trimiterea desenelor, am putut intelege detaliile din figura 1, cu baza de timp de 5 ms pe diviziune arata o sinusoida de 50 Hz “ciopartita” de zgomote. In ce priveste figura 2 am vazut o baza de timp de 2 microsecunde pe diviziune, i-ar corespunde o frecventa de cca 210-260 kHz, nu stiu la ce se refera, sa fie “pus sub lupa” unul din zgomotele din figura 1? Daca este asa, maximele din figura 3 ar corespunde armonicii a doua a frecventei de 260 kHz si pentru armonica a patra a frecventei de 210 kHz, maximele din figura 4 (uneori notata gresit in text) ar corespunde, pana la 4,3 MHz (mai departe nu am mai cercetat) armonicilor de ordinul 7, 11, 13, 19 ale unei fercevante intre 226-244 kHz. Valorile sunt aratate cu aproximatie, dupa cum am putut evalua intr-un spectru provenit dintr-un semnal perturbat destul de aleator.

    M-am mai referit in primul meu comentariu la lipsa unor masuratori ale spectrului peste 10 MHz dar si la ceva mult mai simplu de facut, o evaluare a zgomotului din receptor care sa functioneze in conditiile de zgomot aratate in articol. Nu am nici osciloscop si nici analizor de spectru, de cand sunt radioamator nu am folosit altceva in afara unui multimetru analogic din 1975 si a unui frecventmetru HM din 1996, cu trei intrari, construit dupa schema din “Handbook 1978”. De curiozitate am facut azi masuratori la mine in apartamentul de la Braila, etajul 2/7, convins fiind ca intr-un bloc cu multi consumatori generatori de zgomot radio rezultatele vor fi dezastruoase. mai ales ca blocul a fost construit in anii ’70 si nu are instalatie elctrica cu fir de impamantare. Cu toti consumatorii din apartament in functiune (16 becuri led, 3 TV, 2 radio, 2 incarcatoare de telefon, doua calculatoare alimentate din aceeasi priza cu statia, o bormasina pusa in priza de la care se alimenteaza statia FT-450D plus sursa in comutatie PROXEL) si fara antena, zgomotul pe S-metrul bargraf in benzile de la 1,8 MHz la 28 MHz, masurat pe tot cuprinsul lor, a fost intre S0,3 --- S1,6 cu bormasina in functiune si S0 fara bormasina, destul de constant in cuprinsul fiecarei benzi. Exista un fasait pe toate benzile, dar S-metrul nu indica nimic, poate fi zgomot termic amplificat de receptor in lipsa unui semnal exterior. Cand am pus ca antena un fir lung de 1 m zgomotul a cresut la S3,6 --- S8, cu maxime la diferite frecvente din cadrul benzilor, multe din ele fiind semnale de la statii radio sau paraziti din exterior. Cu antena exterioara (cea aratata ca “Antena imposibila?” pe forum) zgomotul este intre S7 --- S9+10 (in 3,5 MHz) S1---S7 (in 7 MHz), S2---S6 (in 10 MHz), S3---S6 (in 14 MHz), S3---S5 in 18 MHz, S3---S4 in 21 MHz, S1---S2 in 24 MHz, S0,6---S1 in 28 MHz.

    Nu gasesc relevanta folosirea firului de impamantare ca o posibila protectie contra zgomotului, din cauza naturii acestuia cu armonici pana la MHz (chiar sute de MHz), depinde de viteza de crestere sau de descrestere a semnalului de tip “puls”, pentru care firul (care ar trebui sa le descarce la pamant) reprezinta o reactanta de ordinul miilor de Ohm. Cea mai buna protectie o reprezinta cea din interiorul receptorului sau filtrele exterioare (de preferat acordabile) montate pe alimentarea statiei. Iar firul de masa (al treilea conductor) serveste la ce anume a fost el gandit, la protectia in foarte joasa frecventa, respectiv 50 Hz.
    73 de tavi YO4BKM!

  • Postat de Miron - YO3ITI (yo3iti) la 2025-02-05 00:02:32 (ora Romaniei)
  • Excelent. Ignorați comentariile răutăcioase și inutile ale lui YO4BKM, deghizate în critică. Sau, în orice caz, nu puneți la suflet. Pentru domnia sa are valoare doar ce iese de sub condeiul propriu călcând efectiv în picioare, din invidie, orice face oricine altcineva.
    73
      Comentariu modificat de autor.

  • Postat de Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2025-02-05 11:50:34 (ora Romaniei)
  • Excelent! Un verdict “din pix”, așa cum se poartă tot mai des.
    Mai întâi îi reamintesc lui YO3ITI că spiritul său civic combinat cu cel critic și l-a aplicat chiar Domniei-Sale în două comentarii la adresa mea scrise la câteva ore distanță (https://www.radioamator.ro/forum/viewtopic.php?f=17&t=3166&hilt=Grafice+de+propagare), în primul mă vopsea cu catran, în al doilea își făcea autocritica, recunoștea că a fost nedrept și mă lăuda. Sper ca de data aceasta să fie consecvent și să își păstreze o singură părere.
    Pe de altă parte îi reamintesc lui YO3ITI că un adevăr științific nu se dovedește nici cu majoritate de voturi și nici cu argumente legate de ZEWA, desi comentariul cu pricina a fost șters a existat suficient timp ca să lase urme.
    Comentariile mele la articolele nescrise de mine pot să fie și inutile pentru cine ignoră (sau nu suferă) corectitudinea științifică și adevărurile ei. Se vede (sau nu se bagă în seamă?) că mai fac și apreciri la astfel de articole.
    Un zgomot electric precum cel din figura 1, cu nivelul aproape dublu față de sinusoida de 50 Hz, ar trebui să „spargă” membrana difuzorului, am cerut în comentariu să se arate și cum apărea zgomotul în stația radio alimentată de la acea rețea electrică și unde era acea rețea electrică, am cerut oare ceva inutil pentru toși cititorii articolului? Pentru că eu am făcut astfel de teste la mine în bloc și am arătat în comentariu cum a fost, l-a mai făcut cineva? Cu multi ani în urmă am făcut măsurători într-o fabrică, unde funcționau instalații de călire cu curenți de înaltă frecvență cu o putere de câțiva kW, instalații de nitrurare ionică în plasmă de înaltă frecvență, mașini de prelucrat prin eroziune electrică, mașini unelte cu motoare de tip „Schrage” trifazate cu colector pentru viteze variabile și cu puteri de zeci de kW. În clubul aflat în incinta fabricii se recepționa prost TV de la LZ cu o antenă amplasată pe pavilionul administrativ, rețeaua electrică era foarte zgomotoasă dar pe osciloscop se vedea ceva mult mai „blând” decât în figura 1, s-a constatat că zgomotul provenea de la antenă și coaxial, pătrundea în circuitul de amplificare RF, cel mai sensibil circuit.
    Graficul din figura 2 nu are nicio explicație, am reușit sa indentific câțiva parametri ai semnalului dar voiam să fiu sigur ce reprezintă. Oare interesul pentru detalii este o răutate?
    Am mai întrebat de ce nu a continuat măsurătorile și peste 10 MHz, ambele instrumente folosite permiteau acest lucru. Și am cerut acest lucru autorului, nu văd de ce ar da altcineva un răspuns ca nuca în perete.
    Legat de comentariile la articolele de pe acest portal, să fie oare o rătate din partea mea că semnalez erori fundamentale în domeniul cunoștințelor generale (operații cu scalari care conduc la vectori) sau expresii greșite care sunt apoi corectate de autor? Articolele sunt citite de oricine, chiar și de cei care abia acum învață despre scalari, vectori, numere complexe, să înțeleagă de aici că ce au învățat nu este mereu valabil? Ce se vrea de fapt? Să existe numai comentarii festive, evidențiind „componete academice”, cum s-a mai scris?
    M-am exprimat destul de clar ca să fiu executat de câte ori se va dori, puteți vota sau comenta oricât, poate că unii vor înțelege multe. Chiar și că YO3ITI poate ordona ce să fie ignorat și ce nu.
    73 de Tavi YO4BKM!
      Comentariu modificat de autor.

  • Postat de MIHAI - YO3AYX (yo3ayx) la 2025-02-05 15:23:15 (ora Romaniei)
  • Buna ziua dragi prieteni.
    Vreau mai intai sa va spun ca este in lucru partea a 2-a a articolului care cred ca va raspunde la unele intrebari puse.
    1. Experimentele au fost facute in locuinta mea unde se afla instalata si statia radio. Locuiesc in comuna Snagov intr-o casa pe pamant pe pamant, cum se spune. Articolul este rezultatul unor masuratori si constatari de-a lungul mai multor ani. In primul rand, desi locuiesc in afara orasului, se pare ca zgomotul electric este mai mare decat cel din zona urbana. Pentru a lamuri cauza si pentru a lua contra masuri am facut mai multe masuratori, parte din ele fiind prezentate sub forma unor articole tehnice.
    2. Plansa P.14.01 reprezinta schema electrica filara din tot amplasamentul. Reteaua este trifazica si vine in amplasament cu 5 fire(3 faze, un nul si o impamanter). Consumatorii au fost pozitionati astfel incat sa incarc uniform cu putere cele 3 faze.
    Consumatorii sunt sw 2 feluri: cu si fara priza shuko.
    3. Parazitii din reteaua proprie provin parte din exterior (prin conductie sau captati prin radiatie) si parte generati in amplasamentul meu.
    Am figurat in plansele P.14.04 si P.14.05 circulatia curentilor de zgomot prin retea. Firul de impamantare are rolul de a asigura un traseu mai scurt al curentilor la priza de pamant(care este o rezistenta de dispersie a sarcinilor electrice la pamantul infinit).
    4. Cu osciloscopul am inghetat zgomotul electric cu baze de timp diferite care releva faptul ca exista un zgomot impulsiv, de durata scurta, la nivelul frecventei retelei si un zgomot aleatoriu de putere mai mica si care se intinde pana in zona 5-6MHz.
    Cu platforma de masura la care lucrez sper sa obtin rezultate mai clare despre zgomotul din retea.
    5. Fata de cele prezentate, este adevarat ca unele probleme pe repede inainte, in a doua parte a articolului voi prezenta nivele admisibile ale zgomotului de conductie pe reteaua electrica, filtre utilizate pentru protectie pana la nivelul prevazut de standarde. De asemenea voi prezenta cum se proiecteaza aceste filtre si cum pot fi realizate in conditii de radioamator.
    La reauzire!
    73 de YO3AYX - Mihai

  • Postat de Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2025-02-05 17:23:04 (ora Romaniei)
  • Bună seara,
    Am văzut răspunsul, am reținut că aveți o instalașie electrică trifazică și rețin grija de a încărca uniform cu putere cele trei faze, există cumva consumatori de putere peste cei obișnuiți într-o gospodărie? Pentru că, după cum am arătat, la mine în apartament (rețea bifazică, fără fir de împământare) numai când am pus în funcțiune o bormașină electrică în priza de unde alimentez stația a apărut un zgomot de max S1,6 în benzile inferioare, în cele superioare a fost de maxim S0,3. Care ar putea fi sursa (din amplasament) pentru un zgomot radioelectric pe rețea cu un nivel de 0,18 V ale cărui vârfuri au o frecvență de 240-250 kHz ca în figura 2? Sau a zgomotelor ca niște impulsuri foarte scurte cu un nivel peste dublu față de sinusoida de 50 Hz ca în figura 1? Mai văd în comentariu că zgomotul poate ajunge și la 5-6 MHz. Se poate întâmpla să apară și la alții? În privința zgomotului din exterior sursele pot fi mai multe chiar și în mediul rural, alimentatoarele rețelelor de TV prin cablu prost instalate și reglate, transformatoare de sudură prin vecini, există și la mine la țară dar, din fericire, vecinii sunt alimentați de altă fază decât a mea (rețeaua este aeriană) și nu mă deranjează, mai ales că nu sudează toată ziua, ca pe șantier, doar mici bricolaje, cum am și eu.
    Acum peste 10 ani o sursă de zgomot o formau uneori așa-zisele „becuri economice” fluorescente, cu tuburi în formă de U sau elicoidale, au cam dispărut, acum am numai becuri LED mult mai economice și fără zgomot, dar nici atunci zgomotul nu apărea în benzile superioare, numai în 3.5 MHz, ceea ce însemna că avea un nivel redus.
    Cum se simțeau aceste zgomote în receptorul Dv, eventual pe benzi, cu și fără anenă? Ați făcut vreo măsurătoare? Presupun că dacă tot abordați problema, înseamnă că vă deranjau. Este important de știut, după cum arată figurile 1 și 2 ar fi trebuit să se simtă puternic în toate benzile.
    În ce privește firul de împământare, înțeleg că dispersează sarcinile electrice în pământul infinit, este arătat la orice lecție de electrostatică, dar nu și radiofrecvența căreia i se opune inductiv. Am observat acest lucru experimental chiar pe fire de câțiva metri, depinde de frecvență dar și de forma semnalului, unui semnal cu creșteri și descreșteri bruște ale nivelului (figura 2) în câteva ns, acest fir îi opune o reactanță ca pentru un semnal armonic de zeci de MHz, chiar dacă frecvența de repetiție este de sute de kHz. La 50 Hz își face bine rolul de protecție, deoarece nulul rețelei are un traseu mult mai lung până la pământ și căderea de tensiune pe el poate fi mare.
    73 de Tavi YO4BKM!

  • Postat de MIHAI - YO3AYX (yo3ayx) la 2025-02-06 07:55:56 (ora Romaniei)
  • Buna dimineata,
    Referitor la instalatia electrica mai pot face urmatoarele precizari:
    1. In amplasament sunt urmatorii consumatori:
    - cuptor electric, masina spalat, hidrofor
    - baterii electrice apa cu reglaj electronic
    - iluminat cu becuri LED, incarcatoare baterii tel
    - TV cu modem FO, adaptor multimedia
    - 3 PC, router, switch
    Mai sunt consumatori care nu au elemente de comutatie)frigider, lada frigorifica, boilere).
    2. Din masuratorile efectuate pana acum o problema este in zona alimentatorilor in comutatie unde se vehiculeaza frecvente de comutatie 30 KHz - 250 KHz. Aici vor fi mai multe investigatii.
    3. Masuratorile care sa releve pe unde intra perturbatiile in statie necesita o platforma mai elaborata la care lucre acum. Voi face publice rezultatele.
    4. Problema cea mai complicata este sa elaborez o instalatie care sa asigure protectie etat fata de exterior cat si fata de interior.
    73 de Mihai YO3AYX!

  • Postat de Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2025-02-06 14:36:38 (ora Romaniei)
  • Buna ziua,
    Multumesc, am inteles. Ce se aude in difuzorul receptorului dv, pe mai tarziu.
    Cam aceeasi consumatori (cu exceptia cuptorului electric) ii am si eu la tara, la oras lipseste hidroforul, zgomotul la mine este asa cum am aratat mai sus.
    Succes la constrirea platformei care va arata pe unde intra perturbatiile, deoarece ma intereseaza - si cred ca intereseaza pe multi - perturbatiile din reteaua electrica.
    Legat de firul de impamantare si, in general, de intreaga retea, ati incercat sa le tratati si ca pe niste medii prin care se propaga unde, inclusiv perturbatiile, asa cum se propaga undele in fiderul antenei ori in antena? In care, in loc de piederi minime, sa se gaseasca conditiile pentu care pierderile sa fie cat mai mari?
    73 de Tavi YO4BKM!

  • Postat de MIHAI - YO3AYX (yo3ayx) la 2025-02-07 07:53:38 (ora Romaniei)
  • Buna ziua,
    Nu am tratat pana acum firele de curent ca pe liniile de transmisiune. Ele comporta si un fenomen de radiatie, ca orice conductor prin care trece curent, fenomenul este greu de simulat cu vreun program din cauza complexitatii geometriei. Am tratat reteaua ca una prin care trece preponderent curent cu scopul de a releva traseele prin care curge zgomotul astfel incat macar acestea sa fie incarcate cu elemente de absorbtie a zgomotelor electrice pesteo anumita frecventa.
    Daca zgomotele electrice de conductie mai pot fi stapanite, cele care se propaga prin radiatie sunt mult mai greu de atenuat(absorbit) si se aplica numai la locatiile care trebuie sa respecte norme TEMPEST, de protectie la radiatii parazite si non-emisia in exteriorul locatiei radiatiilor ne esentiale.Domeniul este extrem de vast si nu poate fi abordat in conditii de radioamator!
    Dupa testele pe retea poate reusesc sa fac estimari si asupra modului de propagare prin antena si fider.
    73 de Mihai YO3AYX

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Despre zgomotul electric în amplasament şi metode de micşorare"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul de a posta comentarii.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact