hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Redresor pentru amplificatorul liniar tip G2DAF

Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP

Trei tuburi care se gasesc pe piata libera radioamatoriceasca la preturi rezonabile se preteaza la utilizarea in schema propusa de G2DAF in Aprilie 1963 . Acestea sint GK71, G813 si GU80 sau GU81. Toate aceste lampi sint construite sa lucreze in clasa AB2, adica in regim de lucru cu curenti mari la G1 si G2. Tuburile metaloceramice [GU74B si similare] sau sticloceramice [GU43B] cu disipatie foarte mica pe grila de comanda si grila ecran nu se pot utiliza in aceasta schema.Schema amplificatorului propusa de G2DAF, functioneaza cu tensiune de negativare zero si cu tensiune de ecran zero in pauza de modulatie. Tensiunea de excitatie care se aplica grilei de comanda este redresata cu dularea tensiunii si se aplica grilei ecran. Funcionarea tubului este la inceput in clasa A la semnale mici si gliseaza pina in clasa B la semnale mari.

Texul original al articolului scris de G2DAF se poate citi aici.

Tuburile GK71 si G813 functioneaza la tensiune de ecran mica in timp ce tuburile GU80 si GU81 functioneaza la tensiunea de ecran de 750 V. Din acest motiv, rezistenta neinductiva din grila de comanda de pe care se culege tensiunea pentru redresorul de ecran , la primele lampi este de 50Ω in timp ce pentru GU80 sau GU81 trebuie sa fie de 200Ω atacata printr-un baloon 1:4.

Am realizat acest redresor pentru GU80 sau GU81 cu doua tuburi EAA91. Montajul care se vede in figurile urmatoare, in vedere de sus si de jos, contine si transformatorul pentru filamentele celor doua redresoare, rezistenta neinductiva de 210Ω si 60W disipatie,baloonul 1:4 si cei patru condensatori de 6,8nF la 3kV.


Fig. 1 Redresorul vazut de sus


Fig. 2 Redresorul vazut de jos

Schema este de fapt un cvadruplor de tensiune realizat prin inserierea a doua dubloare de tensiune, asa cum se vede in figurile urmatoare (ARRL Handbook 2006 pag 17.7 si Fig. 3B):


Fig. 3B Schema electrica

Am masurat tensiunea obtinuta pe rezistente de sarcina [simulind consumul grilei ecran] de 3kΩ, de 10kΩ, de 15kΩ si de 40kΩ la frecvente de la 1,8 MHz pina la 28 MHz si la puteri de la 10 W PEP pina la 100W PEP, curentii debitati in sarcina, la 28 MHz la 100W PEP variind intre 15mA si 100mA. Rezultatele masuratorilor efectuate pe acest redresor sint redate in tabelele urmatoare, si ele confirma pe deplin faptul ca aceasta schema poatr fi utilizata intr-un amplificator liniar de mare putere , cu una sau doua lampi GU80 sau GU81M in schema propusa de G2DAF. Succes celor care vor sa faca un liniar fara redresori de negativare si de ecran stabilizati!

Sarcina 40kΩ10W PEP25W PEP50W PEP100W PEP
1.8 MHz148 V RMS277391615
3.5 Mhz150271404618
7 MHz148277403608
10 MHz139265387597
14 MHz142271394604
18 MHz144270391607
21 MHz146271386579
24 MHz142259390629
28 MHz142264371607Vrms / 15mA

Sarcina 15kΩ10W PEP25W PEP50W PEP100W PEP
1.8 MHz111 V RMS219315485
3.5 Mhz118215315483
7 MHz116205316473
10 MHz106206304476
14 MHz104206296459
18 MHz103200301483
21 MHz101209296460
24 MHz92198294489
28 MHz86185264470 V rms / 30mA

Sarcina 10kΩ10W PEP25W PEP50W PEP100W PEP
1.8 MHz107 V RMS196286446
3.5 Mhz106206287441
7 MHz104196280432
10 MHz108191287442
14 MHz105184275419
18 MHz104189293451
21 MHz97175250377
24 MHz98175254421
28 MHz98188279453 V rms / 45mA

Sarcina 3 kΩ10W PEP25W PEP50W PEP100W PEP
1.8 MHz70 V RMS133200309
3.5 Mhz75140199298
7 MHz68130188298
10 MHz76139207314
14 MHz73128191288
18 MHz79145205328
21 MHz72117166247
24 MHz66122162230
28 MHz64122185293 V rms / 100mA

Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP

Articol aparut la 9-3-2006

27582

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (12)  

  • Postat de Traian - YO9FZS la 2006-03-09 10:19:24 (ora Romaniei)
  • Ma bucur sa constat ca G2DAF se construieste si se utilizeaza in YO si in anticiparea unui oarecare interes si din partea altor constructori, consider ca este posibil ca aspectele urmatoare sa fie de folos.
    Am aflat despre amplificatorul liniar G2DAF la multi ani de la prima publicare, dintr-un numar mai recent al RadCom, din anii '90. Se specifica in acel articol faptul ca tuburile 813, in afara de faptul ca sunt tuburi neobisnuit de robuste, functioneaza excelent in aceasta configuratie, cu rezultate chiar mai bune decat QY3-125 (4-125)folosite initial. Cautand atunci pe web, am gasit info despre amplificatoare liniare in configuratie G2DAF folosind chiar si (unul sau doua) tuburi QBL5/3500 (SM2CER, SM3BDZ), deci YO4AUP are deplina dreptate in aceasta privinta: G2DAF se poate aplica si pentru amplificatoare de putere mai mare. Mai tarziu, G3SEK a inclus articolul original pe website-ul sau.
    De-a lungul timpului, acest tip de amplificator a constituit subiectul unor controverse in discutiile de pe forumul de amplificatoare (http://lists.contesting.com/pipermail/amps/).
    Subiectul controversei era bineinteles legat de liniaritatea acestui tip de configuratie.
    Este cunoscut faptul ca in cazul tetrodelor tensiunea grilei ecran trebuie sa fie bine stabilizata; atunci cum functioneaza G2DAF si "cat de liniar" este?! In timp ce unele opinii afirmau ca amplificatorul G2DAF nu poate fi liniar (din motivul anterior) dovedindu-si afirmatiile si prin exemplificarea prezentei in benzile de amatori a unor astfel de amplificatoare care intradevar nu excelau deloc la acest capitol, masuratorile efectuate de altii demonstrau ca G2DAF este o configuratie fezabila, cu o liniaritate care, chiar daca nu excelenta (caci este inferioara tetrodelor metaloceramice liniare moderne), atunci este cel putin decenta.
    Care este problema?! Problema consta in neintelegerea de catre unii constructori a modului de functionare a acestui amplificator si implementarea de catre acestia a unor "imbunatatiri".
    Functionarea amplificatorului G2DAF se bazeaza pe utilizarea unei polarizari a grilei ecran proportionala cu ANVELOPA semnalului amplificat. "Imbunatatirea" adusa de unii consta in folosirea unor condensatoare de filtraj de capacitate mare in redresorul grilei ecran, in ideea -complet gresita- a unei filtrari mai bune; bineinteles ca aceasta modificare facea ca tensiunea continua a ecranului sa nu mai urmareasca variatiile anvelopei semnalului de intrare si practic amplificatorul se comporta ca un amplificator obisnuit dar la care tensiunea grilei ecran era instabila si puternic variabila, conducand la aparitia unor distorsiuni de liniaritate inacceptabile.
    Desi in articolul original si majoritatea realizarilor practice se folosesc diode cu vid pentru redresarea tensiunii de RF de intrare, se pot folosi si diode semiconductoare avand parametri corespunzatori. Pentru G2DAF, utilizarea diodelor cu vid prezinta dezavantajul necesitatii unor infasurari separate pentru filamentele diodelor caci tensiunile implicate pot depasi uneori specificatiile tensiunilor maxime admise pentru izolatia catod-filament a tuburilor redresoare. In cazul diodelor semiconductoare, este dificil de procurat diode care sa poata redresa eficient la frecventa de 30MHz curenti de zeci de mA si care sa reziste la tensiuni inverse de mai multe sute de volti, mai ales in cazul utilizarii unui raport ridicat de transformare la intrare, si de aceea se folosesc de obicei diode cu siliciu de semnal inseriate (uneori chiar si 1N4148...).

    http://www.sm2cew.com/ampli.html
    http://www.qsl.net/vk4wss/linear.htm
    http://www.ifwtech.co.uk/g3sek/misc/g2daf.htm

    Idei asemanatoare, de control a tensiunii de ecran de catre semnalul de RF dar folosind un element activ pentru reglajul ei (de obicei o tetroda) au fost aplicate cu mult timp in urma de ZL1AAX (813, UG2 comandata prin 6L6), G2MA (813, UG2 comandata prin AL5 + 6Y6), W6EDD (2 x 6-65, 6L6), dar au fost uitate de-a lungul timpului...

    73,
    Traian, YO9FZS

  • Postat de gheorghe andrei radulescu - YO4AUP la 2006-03-09 15:11:05 (ora Romaniei)
  • CLAMP !!! in anii studentiei am incercat un montaj CLAMP impreuna cu yo6aji. 807cu 6p3. mai recent, inpreuna cu raposatul sergiu,yo4aip, am experimentat dublorul cu 1n4148, dar a traznit prin el cind a fost atasat la un gi7b. Am incercat cu diode de comutatie rapide (15 ns) de putere. A mers perfect in toata gama de la 1,8 la 30 mhz , mai putin o zona de la 21 la 24 mhz unde performantele se degradeaza puternic. dupa 24 mhz, isi revine. schema de masura a fost tot aceasta pe care am folosita in montajul cu 2xEAA91. diosele insa sint scumpe! 73, andrei ,yo4aup.

  • Postat de Traian - YO9FZS la 2006-03-09 18:23:07 (ora Romaniei)
  • Exact, clamp se numea!
    Imi amintesc uimirea cu care am citit prima data numele articolului respectiv: "A CLASS C LINEAR RF AMPLIFIER" !!!. Cred ca inca mai am articolul respectiv pe undeva pe un CD de backup...
    Dar ce rol aveau 1N4148 in cazul conectarii la trioda GI7B, caci nu puteau fi redresor sau control pentru tensiunea de ecran?! Sau cumva era vorba despre o "polarizare dinamica" a grilei la GI7?
    73, Traian

  • Postat de gheorghe andrei radulescu - YO4AUP la 2006-03-09 20:16:19 (ora Romaniei)
  • a se citi gu74b; trioda.....cind scrii repede si pe fuga....

  • Postat de Cristian - YO4UQ la 2006-03-10 22:28:28 (ora Romaniei)
  • In cartea regretatului Cezar Pavelescu, prima carte care descrie emisiunile BLU publicata in YO, "RADIOCOMUNICATII CU BANDA LATERALA UNICA", ed. Tehnica 1965... (o tempora... cum au trecut anii!!!) la pagina 111 si 112 este descris acest amplificator linear in care diodele sunt cu tuburi. Am incercat si eu acest montaj in tinerete dar o aducere aminte in varianta moderna este demna de toata atentia in epoca comunicatiilor digitale care cer o buna linearitate a etajului final (vezi PSK). Multumim Andrei pentru experiment amabilitatea de a ne informa. 73

  • Postat de Cristian - YO4UQ la 2006-03-18 09:28:14 (ora Romaniei)
  • Am mai studiat putin schema... si comentariile!
    In comentariul sau Traian spune: "se pot folosi si diode semiconductoare avand parametrii corespunzatori" - citat.
    In schema prezentata la http://www.sm2cew.com/ampli.htm pentru tubul "gigant" QBL 5-3500 cu Ua 5kV si 3,6 kW parametrii la G2 fiind Ug2 800V si Ig2 120mA, autorul foloseste pentru redresarea tensiunii de RF de atac pt G2, 4 grupuri de diode Schottky de tip 11DQ10 de 100V si 1A.
    Din masuratorile facute de Andrei rezulta ca valori maximale in simularea de sarcina pentru tuburile mentionate in articol parametrii de 600v si 100mA.
    Un tub GU81M are ca parametrii maximali la G2 Ug2 600V si Ig2 200mA. Am gasit la Vitacom o paleta de Schottky printre care si 10BQ100PBF cu parametrii apropiati de cei din schema sm2cew dar de constructie SMD (nasol de lipit)!! De asemeni la Conexelectronic.ro sunt preyentate diode Schottky din seria BAT41,46,49 s.a. Poate Traian sa-mi recomande o serie cu parametrii "corespunzatori" scopului propus? Experienta mea in materie de diode Schotky este extrm de redusa... Asi fi tentat sa incerc schema pentru un GU81M... in special pentru linearitate.
    Cu multumiri de YO4UQ

  • Postat de ourtal - F 1 IXL la 2006-03-22 18:52:29 (ora Romaniei)
  • Good afternoon.

    Have you the schematic diagram for a PA decametric 160/10 meters, with too GU 81 M.

    Wath is the valu of the impedance of the in pout of this lamp ( cathode ).
    Wath is the impedance of the out pout of this lamp ( anode ).
    Wath is the value of the polarisation tension, an the tension of cut of.

    Thank you very much for the wrote.

    73 de f 1 ixl

  • Postat de A l e x - N. ..--- la 2006-03-23 13:31:07 (ora Romaniei)
  • Daca se doreste folosirea anvelopei de RF ca modulator de pe grila si nu aveti diodele de putere necesare, va sfatuiesc sa coboriti valoarea de RF redresata la citiva volti printr-un divizor resisitiv si apoi folositi voltajul acesta la comandarea unui Amplificator de putere DC. In felul acesta voltajul la iesirea Amplificatorului DC va urmari anvelopa RF.
    Technologia a avansat putin de cind schema originala a fost presentata :)

    Alex

  • Postat de A l e x - -. ..--- la 2006-03-23 16:14:46 (ora Romaniei)
  • Dupa ce am citit articolule se pare ca cele doua diode se pot inlocui cu doi transistori conectati ca diode. Va trebuie transistori cu o fregventa de taiere de 100MHz (sint comune) si cu un voltaj CE de 200V. Cred ca am vazut destule din astea la 1-2 dolari bucata :)

  • Postat de meleghius alin - la 2006-03-29 15:44:23 (ora Romaniei)
  • DATI-MI SI MIE O ADRESA UNDE POT GASI O SCHITA DE AMPLIFICATOR DE 50 W PT. UN TIWOOFER
    ALIN@COSTINRO

  • Postat de Carlos A. Lo Ré - LU1HR la 2007-10-06 16:15:51 (ora Romaniei)
  • interesante tu comentario ,mas entendi poco , si puedes te agradeceria me enviaras una traduccion en español, tengo un proyecto de 4 813 casi isto pero tengo problemas en cargar las bandas altas ,..un abrazo desde Argentina

  • Postat de Bernie Nisholson - VK2ABN la 2010-01-13 09:54:18 (ora Romaniei)
  • I have had a long association with the G2DAF linear going back to the 1970s [using 813 s]They work well and have good spectral purity with a steady input signal , but when pulsed with 2 tones using a Keyer the spectal purity is very poor , I have recently experimented with 15 nonosec diodes used as Snubbers in Switched mode power supplies , using 4 in a voltage multiplier this has been an improvement but still not really good enough for todays bands ,3rd order intermod is -30Db with steady input sig and -20Db with the pulsed signal Measurments made with a HP141T/8553B set-up, The Problem in my view is the TIME CONSTANT of the input charging sig ,This voltage can be measured and displayed easily using an oscillascope DC coupled. This Graphicly demonstrates the problem ! Regards bernie N

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Redresor pentru amplificatorul liniar tip G2DAF"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact