Tiberiu Tibeica YO9GZU si Andrei Ruse YO3JR

Preview tehnic, tactic si strategic. Regulamentul WRTC 2006, ce poate fi studiat la http://www.wrtc2006.com/site/wrtcrules.html, permite folosirea a doua statii, dar numai statia A, dinainte desemnata, poate realiza legaturi radio, cea de-a doua fiind folosita exclusiv pentru receptie si monitorizarea benzilor, pentru a gasi noi multiplicatoare, a genera spoturi catre statia A, pentru a realiza bandmap, si a inlocui statia A doar in caz de defectiune a acesteia pe durata competitiei. Iata mai jos regulile pentru RADIO, COMPUTER si OPERATOR A si B:

OPERATIONAL RULES
	A	B
R A D I O	Allowed to transmit Full Reception Allowed to use band-decoder Allowed to use audio and RF filters Can share audio with Radio B Must share audio with Referee, any VFO used Can be replaced by Radio B (In case of Radio A failure)	Not allowed to transmit Full reception Allowed to use band-decoder Allowed to use audio and RF filters Can share audio with Radio A Can replace Radio A (In case of Radio A failure)
C O M P U T E R	Computer must have minimum spec. as required Fully interconnected with Computer B Key Radio A (CW and SSB) Can exchange messages with Computer B Voice and CW Keyers are allowed. Super Check Partial is not allowed Log must be converted to Cabrillo format after the contest	Computer must have minimum spec. as required Fully interconnected with Computer A Allowed to key Radio A (CW and SSB) Can exchange messages with Computer A Voice and CW Keyer are allowed. Super Check Partial is not allowed
O P E R A T O R	The main operator of Radio A Operators can change position (chair) at any time Allowed to populate the band-map Can exchange messages with operator B Must share audio with the Referee throughout the contest. Can share audio at any time with Operator B Is not allowed to key Radio B Can operate any of the allowed devices	Can control and operate Radio A. and log the QSO. Operators can change position (chair) at any time Allowed to populate the band-map Can exchange messages with Operator A Must share audio of Radio A with the Referee. Does not share audio of Radio B with the Referee Can help Operator A to copy callsigns Can share audio at any time with Operator A Is not allowed to key Radio B Can operate any of the allowed devices

RADIO A: YAESU FT1000MP Mark V Field; RADIO B: YAESU FT1000MP; RADIO CONTROL (CAT, PTT, CW): MicroHam USB interface (CAT, PTT, CW, Foot Switch); SOFTWARE: WRITELOG; COMPUTER A si B: Notebook ASPIRE 3002NLC + USB MOUSE; ANTENNA SWITCH: SIXPAK by ARRAY SOLUTIONS; PROTECTION UNIT: Homebrew; BAND PASS FILTER: ICE A-419; AUDIO SHARING BOX: Homebrew.

Pentru studiul propagarii am folosit mai multe softuri, fiecare avand avantajele si dezavantajele sale. Cele cu care am lucrat cel mai mult sunt VOACAP, HamCap, W6EL Prop, PropLab si DX Atlas by VE3NEA, programe pe care le folosim curent si la YR7M pentru alcatuirea profilului propagarii inainte de fiecare mare concurs. Scopul a fost de a realiza profilul propagarii pe fiecare banda pentru Florianopolis in aceasta perioada a anului, si apoi in functie de predictiile de propagare, prin aplicarea indicilor la data desfasurarii concursului, sa obtinem un plan pe baza caruia am alcatuit strategia de concurs. De mare ajutor au fost si logurile statiilor PS2T, ZW5B, PP5WRTC din editiile anterioare ale IARU, a caror analiza complexa cu SH5 (rescab.nm.ru) a permis verificarea profilului alcatuit si notarea momentelor cheie in economia concursului: perioadele cand se lucreaza multiplicatori in fiecare banda, deschideri short si long path spre zonele situate la marginea hartii azimutale (Asia de SE), zone cu o medie scazuta a statiilor active / zona ITU, intervale de deschidere spre EU, NA si JA - zonele care intretin o rata mare de legaturi, etc. (regulile aceste editii WRTC au fost similare cu cele ale concursului IARU, multiplicatorii fiind reprezentati de zonele ITU si statiile HQ diferite lucrate pe fiecare banda).

Harta azimutala centrata pe Florianopolis (generata cu DX Atlas)

Pe harta azimutala se poate observa ca zonele cel mai dificil de lucrat sunt cele situate peste Cercurile Polare Nordic si Sudic, UA0 respectiv VK si YB. Zonele din Oceania si Asia de SE sunt zone bogate in multiplicatori, dar cu activitate scazuta, deci aproape fiecare statie din aceste zone poate fi un nou multiplicator.

Analiza SH5 a logului PS2T din IARU 2005

In emisfera sudica fiind iarna, ziua este mai scurta decat noaptea. In functie de indicii solari, in timpul zilei propagarea este foarte buna transecuatorial cu EU si NA in 21MHz, si o fereastra mai mica in 28MHz, cu deschideri largi si semnale puternice care permit intretinerea unei rate bune. Si banda de 20m este deschisa pe parcursul zilei, dar mai mult pentru multiplicatori, semnalele in aceasta banda crescand pe parcurs cu venirea serii. Banda de 20m poate fi capricioasa, inchizandu-se rapid dupa apusul soarelui, sau poate ramane deschisa pana tarziu in noapte, fiind alaturi de 40m, principala banda a noptii, o banda de baza. Cat despre modurile de lucru, cand propagarea este foarte bine deschisa este de preferat lucrul in SSB care produce rate mult mai bune decat in CW, mai ales cu statiile NA. Logurile confirma faptul ca SSB primeaza in 15m si 20m, dar in 10m, 40m si 80m, benzi mai dificile, multiplicatorii si o rata buna de legaturi se intretin in CW. Intotdeauna, in fiecare banda, dupa scaderea ratei de legaturi cu NA trebuie cautati multiplicatori din OC si AS de SE cu antena pe vest, acestea fiind zonele cu care propagarea se inchide. Astfel, profilul Est - Centru / Nord - Vest este absolut simetric raportandu-ne la harta azimutala, MUF scazand treptat in aceasta ordine dupa acelasi orar. Dar avantajul situarii transecuatoriale permite deschideri largi in benzile de sus pe parcursul iernii, chiar pe minim de ciclu solar, iar 20m poate ramane deschisa toata noaptea. O banda care trebuie monitorizata permanent este 80m, fiindca aici se poate face diferenta prin multiplicatori. Secretul acestei benzi este reprezentat de atentia continua la apus si rasarit in fiecare zona, acestea fiind momentele cheie in care se pot realiza legaturile DX. De altfel urmarirea liniei gri zi-noapte permite efectuarea de legaturi cu statii din zone rare, multiplicatori, si in celelalte benzi, in special 40m si 20m unde functioneaza foarte bine si propagarea long path.

deschidere in 20m catre EU si NA la apus; se poate observa
si path-ul gray line catre OC si AS de SE (HamCap)

Schema propagarii fiind bine cunoscuta, trebuia gasita o strategie de lucru care sa asigure in acelasi timp si o rata crescuta de legaturi, dar si un influx continuu de multiplicatori pentru mentinerea unui scor ridicat. Altfel spus, statia A trebuie sa faca running permanent, dar in acelasi timp sa lucreze permanent multiplicatorii introdusi in bandmap de la statia B, care functineaza ca un DX cluster. Studiul logurilor WRTC 2002 ne-a aratat ca este mai eficient lucrul multiplicatorilor imediat ce apar in band map, deci lucrul intercalat runnind - S&P, decat asteptarea realizarii unei liste de multiplicatori si vanarea acestora pe rand. Insa prima varianta necesita mult antrenament cu liniarul la QSY-uri rapide si reveniri pe frecventa de running (toate echipele au primit ACOM 1010, liniar ce se acordeaza manual). O alta miscare cheie care trebuie avuta permanent in vedere este mutarea multiplicatorilor in alte benzi, mai ales a celor rari, stiut fiind faptul ca este prea putin probabila intalnirea intamplatoare pentru a doua oara in alta banda cu acea statie (de exemplu OY, sau VE4, etc.).

Afis lipit in fata operatorilor in timpul concursului :)

In concluzie, pentru eficienta maxima, operatorul A trebuie sa execute mai multe operatiuni simultan: running si mentinerea unei rate crescute - nu se pierde timp, S&P permanent cu subreceiver-ul, atentie continua in band map si stabilirea prioritatii cu care se lucreaza noii multiplicatori aparuti (in functie de banda, departare, propagarea spre acele zone), atentie la "check call" pentru a verifica si in alte benzi statusul fiecarei statii logate, concentrare la acuratetea logarii. Operatorul B este cel care populeaza bandmap-ul (suplineste DX Culsterul), trebuie sa monitorizeze toate benzile, sa fie in orice moment la locul potrivit pentru a verifica deschiderile teoretic posibile, sa scaneze cu atentie kHz cu kHz pentru a gasi noi multiplicatori, sa aiba intotdeauna frecventa de QSY pregatita cand operatorul A solicita acest lucru, sa monitorizeze cu DX Atlas-ul harta gray line si path-urile de propagare.

QTH. Fiindca antenele si liniarele sunt identice intr-un astfel de concurs, un factor important care poate face diferenta intre echipe este asezarea amplasamentului. La WRTC 2006 amplasamentele au fost distribuite in mare parte de-a lungul tarmului in statul Santa Catarina, pe o distanta de cca 350Km nord-sud. Dupa cum se poate observa pe harta amplasamentele 26-40 au fost amenajate pe insula Santa Catarina, restul fiind asezate la nord si sud de insula. Locatii bune sunt cele care au deschidere la apa, care sunt situate la inaltime, care nu au obturate directia spre EU sau NA de diferite obstacole (munti, dealuri, cladiri), locatiile situate la nord, cele situate in mediu rural, locatiile care nu au probleme cu zgomotul produs de liniile de inalta tensiune. De altfel organizatorii au facut tot posibilul ca Celesta, firma de profil din acea zona, sa rezolve toate problemele ce s-ar putea datora retelei de inalta tensiune.

Hartile amplasamentelor WRTC 2006

Alternative pentru o locatie buna erau considerate si amplasamentele de pe insula fiindca accesul la acestea se poate face rapid si timpul castigat poate fi folosit pentru teste si odihna. In orice caz, o locatie din sud nu era de preferat, iar echipei noastre i-a fost alocat tocmai amplasamentul nr. 46, adica cel mai sudic punct al WRTC-ului. In gluma spuneam ca totusi este cea mai buna locatie pentru lucrul long path, deci avem si noi un avantaj.

Drumul pana la amplasament a fost foarte lung si obositor. Am ajuns acolo vineri seara la 8:30 pm, cu mult dupa apusul soarelui. Insa cand am constatat ca avem deschidere pe apa catre EU (ocean) si catre NA (lac sarat) ne-am schimbat parerea initiala, iar un alt avantaj parea sa fie lipsa interferentelor, singurii nostri vecini, echipa Croatiei, aflandu-se la cca. 3km distanta (in poza se observa farul pe directia EU):

vedere spre EU

vedere spre NA

Intr-o ora de la sosire setup-ul era instalat, modificarea care mai ramanea de facut fiind ajustarea dipolului pentru 80m, care era acordat pentru portiunea de SSB. Am testat liniarul si l-am etichetat pentru acord rapid in toate benzile si toate modurile, am verificat interferentele, problemele de RF, am verificat propagarea la acea ora in toate benzile, ascultand traficul si balizele NCDXF, si totul parea promitator pentru ca 20m era in forma foarte buna la miezul noptii. Dupa un scurt pile-up sub indicativele PP5/ am trecut la odihna cateva ore, cu gandul de a ne trezi la rasarit pentru alungirea dipolului si reorientarea bratelor intr-un mod convenabil.

setup gata de concurs (statia A in stanga)

antene

Primele minute din concurs, in 15m, nu au fost grozave, pacra semnalele dinspre EU incepusera sa scada. Apoi cateva statii HQ vanate si un running bun de americani ne-au confirmat deschiderea oficiala a WRTC 2006. Insa erau probleme cu receptia la statia B, unde nu se putea asculta pe dipol datorita zgomotului foarte mare, peste 59, captat de acesta. Sosirea tarzie la QTH nu ne-a permis testarea dipolului pe timpul noptii, iar faptul ca am fost nevoiti sa-l modificam tocmai dimineata inainte de concurs nu ne-a mai dat prea mult ragaz sa vedem exact care este problema. Asa ca ne-am decis sa folosim pentru receptie la statia B antena de 40m situata la doar 3m deasupra logului periodic, decizie ce avea sa-i fie fatala dupa numai doua ore de concurs, cand, in ciuda filtrului trece banda si a unitatii de protectie receptia statiei B a cedat, probabil printr-o avarie a segmentului front-end. Ne aflam in fata unei situatii ingrijoratoare pentru rezultatul final deoarece aportul unei statii de multiplicatori este evident in economia rezultatului.

PW5Z "in aer", la cateva minute de la inceperea concursului

In acel moment cea mai corecta decizie era de a continua concursul ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Trebuia mentinuta rata de legaturi si vanatoarea multiplicatorilor cu subreceptorul, insa nu se mai putea folosi o alta banda decat cea de running. Am conceput rapid un cablu pentru a permite ambilor operatori lucrul simultan de la statia A: two operators single radio. In acest mod operatorul B trebuie sa gaseasca multiplicatori cu subreceptorul in aceeasi banda pe perioadele de receptie, dar dezavantajul este ca operatorul A va fi privat de al doilea VFO folosit pentru S&P.

Desi situatia era frustranta ar fi trebuit sa continuam in acest mod. Dar gandul ca avem un mare dezavantaj fata de celelalte echipe ne-a facut sa reconsideram tactica si sa ne propunem un alt obiectiv: renuntarea la lupta pentru un loc in top si concentrarea eforturilor pentru a castiga competitia in CW, stiind ca se va acorda si cate un premiu pentru cele mai bune statii single-mode, cu conditia ca acestea sa aiba cel putin 35% din legaturi in modul de lucru opus. De asemenea, in calcularea punctajului la aceste categorii nu se iau in calcul multiplicatorii, ci doar punctele din legaturi realizate in modul respectiv. Am concluzionat ca pentru a castiga aceasta categorie avem nevoie de cat mai multe legaturi in CW, dar trebuie sa fim tot timpul cu ochii pe cele 35% legaturi in SSB, si ca nu trebuie sa mai pierdem timp cu vanatul multiplicatorilor. Intr-un fel acceptaseram un compromis periculos, pe care probabil nu l-am mai face acum cand gandim la rece: o cadere deliberata in clasament, lipsa vanarii multiplicatorilor producand o rata mica de crestere a punctajului, in schimbul unei rate bune de legaturi in CW.

Mai tarziu propagarea s-a deschis foarte bine spre EU, apoi combinat EU/NA, atat in 15m cat si in 10m. Practic toata ziua banda de 15m a fost larg deschisa cu rata buna de legaturi in CW, facandu-ne sa neglijam 10m impreuna cu multiplicatorii pe care putea sa-i aduca. Cu toate acestea, in momentele cele mai bune am pedalat pe rate mari in CW, desi SSB ar fi adus si mai multe legaturi in log, dupa cum stiam si din studii. Pe parcurs aveam sa ne dam seama ca noua strategie aleasa ne face sa actionam exact impotriva metodelor optime de a creste scorul total, fiind un compromis mult prea mare pe care nu l-am apreciat exact. Banda de 20m a fost plina de multiplicatori toata ziua, dar pana spre seara semnalul relativ slab pus in EU si NA nu putea asigura o rata crescuta la running. La apus ar fi trebuit sa fim in 40m pentru pretiosii multiplicatori din Estul indepartat, dar am ales rata din 20m, apoi iar 15m pentru ultimele legaturi. La acea ora aveam un procent mult mai mare de legaturi in CW, dar ne bazam pe orele de noapte cu NA in 20m cand am fi putut stabili rate excelente in SSB si a recorecta procentul necesar in acest mod.

QSY-uri

Probabil surpriza tuturor a fost inchiderea foarte timpurie a benzii de 20m. La 7:30pm, dupa numai doua ore de la apus, banda de 20m avea sa "moara" neasteptat. Cu o seara inainte, la ora 00:00 lucram statii din NA cu semnale foarte puternice. Urma o lunga noapte in 40m, unde stiam ca legaturile in CW sunt mult mai usor de logat, astfel ca ultimele doua ore de dupa rasarit in 20m capatau o importanta vitala pentru atingerea celor 35% legaturi in SSB. O alta constrangere paradoxala pe timpul noptii, intampinata din cauza aceluiasi obiectiv, a fost realizarea legaturilor in CW. Trebuia sa fim atenti in SSB 40m pentru ca nu cumva procentul de legaturi CW sa creasca prea mult, desi este evident ca in 40m grosul legaturilor se face in CW. Ajunseseram in situatia disperata de a nu schimba in CW si a insista in SSB chiar daca rata era mica, si totodata, dandu-ne seama ca am facut o greseala aproape tot concursul prin alegerea acestei tactici ni se parea prea tarziu sa o abandonam tocmai acum. Dar in momentele acelea totul ne parea asa ciudat: sa lucrezi in WRTC, si pentru a-ti atinge scopul nu ai voie sa vanezi multiplicatori, nu ai voie sa lucrezi in CW, nu poti creste rata de legaturi, nu poti creste punctajul - toate acestea pentru a incerca "sa castigam" o categorie. Intr-adevar, ciudat mod de a castiga! Am incercat cateva QSY-uri in 80m, dar zgomotul foarte puternic din aceasta banda, datorat, se pare, antenei sau retelei de inalta tensiune, nu ne dadea sansa de a realiza prea multe legaturi aici. Oricum nu prea daduseram importanta rasaritului EU, cand se puteau lucra multiplicatori importanti. Aceeasi explicatie: run, run, run... Plictisitor mod de a aborda un concurs de aceasta talie. Noroc cu perioadele de scadere a ratei, care ne faceau sa vanam pentru a o mentine, si totodata ne faceau sa ne mai gandim din cand in cand la scorul raportat in fiecare ora de catre arbitru. Asa am reusit sa mai logam cateva statii HQ, in transe, dar nu aveam nici pe departe ritmul pe care era necesar sa-l mentinem.

Desi totul parea asa confuz, si desi aveam nevoie de cat mai multe legaturi CW, procentul mic de legaturi din SSB nu ne nelinistea asa rau, fiindca stiam ca la rasarit vom avea parte de doua ore cu NA in 20m, si cu siguranta rata avea sa fie foarte buna deoarece era o banda noua spre aceasta directie pentru ca multe statii WRTC au stat pana tarziu in 15m cu o seara inainte neanticipand caderea rapida a propagarii in 20m. Ne-am concentrat mai departe in 40m, unde rata scazuse serios, datorita scaderii propagarii si spre NA, dar asteptam cu nerabdare deschiderea spre JA. Deja cu 3 ore inainte de apusul lor big gun-ii JA aveau controale bune in PP5, si ultima ora inainte de rasaritul nostru parea promitatoare (PP5 si JA pica exact pe gray line in aceasta perioada a anului). Insa zgomotul atmosferic crestea treptat in 40m, si in departare puteam vedea fulgerele unei furtuni care se apropia cu rapiditate si care nu avea sa ne ocoleasca. Dupa circa o ora de ploaie continua cu descarcari electrice in apropiere s-a produs ceva ce nici nu am fi banuit ca se poate intampla, desi la YR7M ni se intampla foarte des in sezonul de vara: o descarcare electrica in apropiere ne-a lasat fara curent electric. Tensiunea a revenit dupa cateva minute, insa doar la valoarea de cca. 70-80V, variabil. Curand am vazut cum si cel de-al doilea obiectiv ne este ruinat. Cu trecerea timpului ne-am dat seama ca nu vom mai avea posibilitate sa realizam cele 35% legaturi in SSB necesare adjudecarii scorului in CW, si astfel vom ramane cu un scor infim, pentru care "am tras din greu sa-l mentinem cat mai mic". Aplicaseram acea tactica idioata degeaba, ruinaseram tot concursul, si nu puteam atinge tinta pentru care ne luptaseram. Inca cel putin 100 de legaturi CW pierdute, dar mai grav, cele aproape 150 de legaturi SSB de care mai aveam nevoie ca sa intram in competitia single-mode erau de nerealizat.

Si astfel se incheia intr-o maniera foarte trista cel mai dorit eveniment din viata noastra de contestmani, momentul pe care il asteptaseram cu sufletul la gura, pentru care ne pregatiseram intens sute de ore, la care visaseram de cand eram inca la inceputuri. In momentele acelea simteam ca am ramas doar cu teoria, si ca degeaba am invatat atata teorie, si am pus totul asa bine la punct, daca nu am avut ragazul sa o aplicam. Si cate lucruri noi am invatat din toata aceasta experienta, dar ne intrebam unul pe celalalt cu lacrimi in ochi: "cand, unde, in ce moment mai important ca acesta vom mai tine cont noi de ceea ce am invatat acum?"

Dezamagire

Insa totul nu s-a incheiat asa de trist, cu 25 de minute inainte de final tensiunea revenind la normal. In viteza maxima am pornit tot, iar la 11:38 inscriam in log prima legatura, in 20m SSB. Dupa numai doua minute eram asaltati de un pile-up imens de statii NA. Desi aveam nevoie de peste o suta si ceva de legaturi SSB, in momentul acela ne venea in minte recordul lui ZF2MM realizat intr-un ARRL SSB, cca. 430 legaturi intr-o ora, si ne gandeam: am putea face legaturile de care avem nevoie in 20min? Dar pileup-ul nu a fost alimentat chiar intr-o asa maniera, si am terminat cu numai cca 70 de legaturi in ultimele minute. Maret mod de a termina un concurs, dar atunci am realizat ce conditii pierduseram in cele doua ore de la rasarit.

La final: YO9GZU, Orlando PP5ABZ (gazda), Mike KC7V (arbitrul), YO3JR

Analiza. Asteptandu-ne la un rezultat mai slab am fost oarecum surprinsi sa aflam ca avem un claimed score ce ne claseaza pe pozitia 25. Multe echipe au avut probleme cu statia B, am reusit sa identificam cel putin inca 5, iar altele au avut zgomot mare datorat liniilor de inalta tensiune. Prima raza de speranta ne-au dat-o croatii, spunandu-ne ca inainte de terminarea concursului eram pe pozitia a 17-a. Totodata asta ne facea sa ne simtim si mai dezamagiti, deoarece stiam ca am fi putut scoate un loc si mai bun fara acele probleme, fara tactica eronata, si mai ales fara orele pierdute.

Rezultatul final detaliat pe benzi, moduri de lucru, multiplicatori si acuratete se gaseste la http://www.radioamator.ro/wrtc_scores.pdf.

WRTC 2006 Final Score

Call: PW5Z
Operator(s): YO9GZU, YO3JR
Station: PW5Z
Operating Time (hrs): 21.5

Summary:
 Band  CW Qs  Ph Qs  Zone/HQ
----------------------------
   80:    18   13       8/7 
   40:   299  115      24/27
   20:   171  194      29/23
   15:   606  217      26/32
   10:    51    0       9/10
----------------------------
Total:     1684         195  Total Score = 1,441,440  Accuracy = 2.4%

In comparatie cu rezultatele echipelor situate deasupra noastra in clasament:
-numar relativ scazut de legaturi si multiplicatori in 10m
-numar mare de legaturi in 15m CW, cu neglijarea portiunii de SSB (mult timp pierdut in CW)
-numar mic de statii HQ in 20m, cat si numar mic de legaturi in ambele moduri (prea mult timp acordat benzii de 15m in prima zi si pierderea diminetii)
-numar foarte mic de legaturi in 40m CW, dar printre cele mai multe legaturi in SSB (mult timp pierdut in SSB), numar mic de zone
-numar foarte mic de legaturi in 80m (zgomot mare datorat antenei) si putini multiplicatori

Analizand evolutia in clasament pe fiecare ora (www.hagasoft.com) se observa declinul din ultimele ore de concurs, dinspre pozitia 15 catre pozitia 25 a clasamentului.

Distributia pe continente a legaturilor: EU - 784, NA - 735, SA - 140, AS - 82, AF - 10, OC - 6

Cele mai bune rate pe intervale de timp:

Nu in ultimul rand, spoturile pot spune multe despre parcursul fiecarei statii intr-un concurs. Dupa o verificare succinta se poate vedea in log ca fiecare spot genereaza cateva minute de trafic la 4-5 legaturi/min sau mai mult. De asemenea se observa ca statiile situate pe primele locuri in clasament au un numar total mai mare de spoturi pe durata celor 24 de ore.

Logurile tuturor statiilor WRTC impreuna cu fisele UBN pot fi descarcate de la http://www.wrtc2006.com/release58.html. Logul PW5Z se gaseste la http://www.wrtc2006.com/PW5Z.zip, iar raportul UBN la http://www.wrtc2006.com/UPW5Z.zip. Logurile primelor echipe clasate sunt adevarate capodopere de arta si merita parcurse legatura cu legatura, putandu-se observa diferentele de stil intre echipe. Cel mai util software pentru analiza log post contest, SH5, se gaseste la rescab.nm.ru.

PW5Z - Echipa Nationala a Romaniei la WRTC 2006
Tibi, YO9GZU
Andy, YO3JR

Tiberiu Tibeica YO9GZU si Andrei Ruse YO3JR 

Articol aparut la 18-7-2006

12709