hamradioshop.ro
Articole > Evenimente, insemnari de calatorie Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti
Dayton 2006

ARRL si principalele probleme cu care se confrunta

De vorba cu David Sumner K1ZZ

Ciprian Sufitchi N2YO

Dineul iubitorilor de concursuri de la Dayton da intotdeauna ocazia de a cunoaste personalitati ale radioamatorismului mondial. Dupa ce activitatile oficiale din sala Van Cleve Ballroom din Crowne Plaza Hotel s-au incheiat, holurile ospitalierului hotel au fost inundate de radioamatori, cu totii dornici de dialog. A purta un ecuson in piept care sa indice indicativul de apel este esential intr-o asemenea situatie, este modul cel mai simplu si eficient de a recunoaste foarte buni amici de trafic pe care nu i-ai vazut niciodata sau a da cunoaste nume legendare asociate cu mari concursuri sau rasunatoare expeditii.

Mi-am luat inima in dinti si l-am abordat pe David Sumner K1ZZ despre care stiam ca este liderul asociatiei radioamatorilor americani ARRL. Cu o zi inainte avusesem ocazia sa fac cunostinta cu Dave fiind introdus de George Pataki WB2AQC la standul expozitional al ARRL din perimetrul targului de la Dayton.

Dave K1ZZ este Chief Executive Officer, Vice Presedinte Executiv si Secretar al ARRL. Desi foarte ocupat cu activitatile specifice atributiilor de conducere pe care le are in cadrul ARRL, este un foarte activ operator radio, fiind prezent cu rezultate foarte bune in multe concursuri, mai ales in telegrafie. K1ZZ este o persoana pragmatica. Dave vorbeste rar si calm, isi alege foarte bine cuvintele fara insa a lasa impresia ca este zgarcit la vorba. Dialogul cu David Sumner este o placere si poate dura la nesfarsit. Am fost impresionat de memoria sa, el amintindu-si despre legaturile noastre radio pe care le faceam inca pe cand foloseam indicativul YO3FWC, pe vremea cand habar nu aveam cine este K1ZZ si, sincer, nici nu-mi pasa prea mult.

Dave a acceptat cu placere acest interviu.

Ciprian Sufitchi (N2YO): Dave, care sunt problemele principale cu care se confrunta la ora actuala ARRL in calitatea ei de asociatie care reprezinta interesele radioamatorilor americani?

David Sumner (K1ZZ): Problema principala la care trebuie sa facem fata este cum sa facem radioamatorismul interesant pentru noua generatie. La aceasta ora comunicatia este la indemana tuturor, exista internet, telefonie celulara, chat. Noi trebuie sa aratam celor curiosi partea "magica" a radioamatorismului pentru a-i atrage catre acest extraordinar hobby. Ceea ce trebuie sa explicam este ca radioamatorismul are acea "magie" care este nemuritoare. Faptul ca poti genera un semnal de aici din Dayton, Ohio si folosind doar cativa wati, mai putin decat consuma un bec cu incandescenta poti realiza o legatura radio cu cineva in Bucuresti sau Timisoara sau o alta localitate neavand aparent nici un mediu de transmisie intre cei doi coresponsdenti. Acesta reprezinta un dar minunat care ne este dat nu numai noua, dar si viitoarelor generatii care trebuie sa il aprecieze la adevarata valoare. Deci ceea ce facem noi in fiecare zi este sa gasim noi metode de a explica publicului aceasta magie.

N2YO: Nu este dificil a transmite acest mesaj, acum cand tinerii au atat de facil la indemana tastatura calculatorului care ii conecteaza instantaneu cu cineva din Australia sau Romania?

K1ZZ: Pentru cei mai multi este, asa cum spuneati, suficient sa realizeze aceasta comunicare prin internet, dar exista intotdeauna oameni in fiecare generatie carora nu le este suficient sa comunice in acest fel, trebuie sa inteleaga intregul proces. Si pentru acesti oameni care isi pun intrebari noi trebuie sa avem ce oferi. Daca demontezi telefonul celular si te uiti la toate componentele pe care le contine nu poti sa intelegi in nici un fel cum functioneaza. In radioamatorism noi putem arata celor curiosi cum aparatura radio functioneaza. Si in cele din urma un telefon celular nu e altceva decat un transceiver, insa lumea nu cunoaste acest lucru. Noi puteam ajuta publicul sa inteleaga modul de functionare al acestor dispozitive wireless folosite in laptopuri, carduri Wi-Fi, telefoane celulare, telefoane cordless, pagere etc.

N2YO: Ne puteti da cateva exemple practice prin care ati intreprins actiuni de atragere a tineretului catre radioamatorism?

K1ZZ: Un domeniu pe care l-am invatat aici, in America de Nord de la partenerii nostri europeni a fost radiogoniometria de amator, Aceasta ramura sportiva este bine inradacinata in Europa si echipele romanesti au avut intotdeauna rezultate foarte bune. Aici, in SUA am descoperit ca aceasta este o activitate foarte atractiva pentru tineri asa cum este de fapt si in Europa de multi ani. Radiogoniometria combina stiinta cu conditia fizica, cu logica, cu abilitatea de a lega toate aceste discipline impreuna pentru obtinerea unui rezultat cat mai bun. Am descoperit metode aici, in America de Nord, de a arata tinerilor ce sa faca pentru a practica aceasta activitate pe care ei o gasesc foarte interesanta. Acesta este un exemplu. Altceva ce facem aici in SUA, cum de altfel se face si in Europa este sa realizam un serviciu destinat publicului larg. Aici in America de Nord avem nesansa sa fim martorii multor dezastre naturale. Evident dezastre naturale se petrec si in alte tari, de pilda in Romania. Imi amintesc de pilda marele cutremur din 1977 sau inundatiile recente ale Dunarii din aceasta primavara. Asemenea fenomene nefaste se petrec deseori pe continentul nord american. Desi avem o retea de comunicatii bine dezvoltata problema este ca utilizatorii se bazeaza pe ea in permanenta. De aceea, atunci cand ea se intrerupe, fiind afectata de fenomene naturale, sau supraaglomerata de prea mult trafic, nemaifiind disponibila, ea cauzeaza o mare problema sociala. Radioamatorii au abilitatile si aparatura de a comunica in orice conditii. Indiferent ce se intampla, noi radioamatorii avem posibilitatea intotdeauna de a comunica unul cu altul, aceasta fiind in continuare o caracteristica unica a radioamatorismului.

N2YO: Legat de contributia radioamatorilor in cazul unor catastrofe naturale, aveti unele concluzii in urma devastatorului uragan Katrina?

K1ZZ: Am invatat multe lucururi dupa Katrina. A fost bineinteles un dezastru ingrozitor, Regiunea Golfului afectata de uragan, in New Orleans si statul Mississippi arata ca o zona de razboi. Atunci cand s-a dezlantuit acest uragan eram in vacanta in Balcani, in Muntenegru, apoi in Sarajevo. Distrugerile acetui uragan in New Orleans au fost comparabile cu cele ale unui razboi. A fost de fapt un razboi cu o forta foarte ostila - natura. Am invatat cu aceasta ocazie ca trebuie sa crestem gradul de coordonare la un nivel mai inalt fata de cum era in trecut. A trebuit sa aducem aproximativ 1000 de radioamatori voluntari in aceasta zona si am avut de rezolvat o serie de probleme la care nu ne asteptam. A trebuit sa rezolvam probleme de identificare, sa demonstram ca suntem calificati sa facem fata nevoilor de comunicatii, sa ne autointretinem etc. Nu este suficient sa stii cum sa comunici, trebuie sa fii pregatit cu toata logistica de a functiona independent pentru a nu deveni o povara in plus in zona afectata. Asadar o lectie pe care ne-a dat-o Katrina a fost ca in asemenea situatii trebuie sa planificam si alte actiuni in afara de cele radio pentru furniza nu numai servicii de comunicatii de calitate, dar a ne si putea autointretine.

N2YO: Puteti comenta recentele rapoarte guvernamentale post-Katrina privitoare la modul in care s-a intervenit in zonele calamitate?

K1ZZ: Desigur. Este vorba despre un raport realizat de Casa Reprezentantilor, care face parte din Congresul Statelor Unite si care a fost foarte favorabil referitor la contributia radioamatorilor. De asemenea exista un raport al Casei Albe care spune ca doar serviciile radioamatorilor au functionat corespunzator in cadrul activitatilor post-Katrina si noi apreciem aceste rapoarte foarte mult. Sunt cateva comentarii totusi. In primul rand, desi s-au spus foarte multe lucruri bune despre radioamatori si sunt foarte mandru de ceea ce s-a facut acolo aceasta nu inseamna ca am facut totul perfect sau ca nu putem face lucruri mai bune in viitor. Asadar ne pregatim pentru a face actiona mai bine. Aici la Dayton Hamvention la standul ARRL prezentam pachete de echipament care sunt deja pregatite in containere etanse pe care le putem expedia in caz de nevoie in zonele calamitate: statii complete HF, repetoare, statii handheld etc. In al doilea rand, beneficiem de recunoasterea favorabila a autoritatilor pentru contributia noastra, ceea ce ne ajuta in alte domenii cum ar fi de pilda chestiunea BPL (Broadband over Power Line) si altele. De asemenea cu aceasta ocazie s-a atras atentia comunitatii generale asupra radioamatorismului ceea ce ne ajuta sa recrutam noi radioamatori, sa avem un climat mai favorabil in tara noastra pentru acest hobby. Dar cred ca cel mai important lucru este ca aceste rapoarte favorabile au facut ca radioamatorii sa simta mai bine mandria de a fi radioamatori, ceea ce este esential.

N2YO: Sa schimbam putin subiectul si sa ne ne referim la BPL. Dupa cum se stie prima tara care a avut de infruntat aceasta tehnologie a fost SUA. Acum ea este folosita experimental in Romania. Se numeste PLC (Power Line Communication), dar reprezinta in principiu acelasi lucru. Am dori sa aflam cum lupta organizatia pe care o conduceti impotriva acestei tehnologii care produce perturbatii radio afectand si serviciile de amator? Care este situatia BPL in acest moment in Statele Unite?

K1ZZ: Este un subiect foarte dificil si este diferit in fiecare tara. Unul dintre motive este acela ca sistemul energetic este diferit in Europa fata de SUA. Aici standardul retelei electrice casnice este de 117V, in timp ce in Europa el este in general de 220V. Transformatoarele de distributie livreaza de obicei energie electrica la un numar mic de case, in medie 7 per transformator. In Romania din cate stiu cifra este mult mai mare si variaza intre 25 si 100 de locuinte deservite de un transformator. Aceasta configuratie este intr-un fel favorabila pentru noi in Statele Unite pentru ca BPL este mai putin eficient, fiecare transformator reprezentand un obstacol in calea semnalului de banda larga, aparand necesitatea de echipamente suplimentare, in general scumpe. Asadar sistemul nu este tocmai economic aici, in America de Nord, comparativ cu Europa. Referitor la modul de lupta impotriva BPL, noi am avut o abordare tehnica inca de la inceput. Am afirmat ca noi nu ne opunem tehnologiei BPL, ci interferentelor cauzate de anumite echipamente BPL. Prin unrmare am afirmat ca BPL este perfect cata vreme nu cauzeaza interferente. Dar daca BPL cauzeaza interferente, atunci el nu poate fi acceptat. Din fericire legislatia in Statele Unite este clara si spune ca daca un echipament cauzeaza interferente radio, atunci operatorul acestuia trebuie sa il opreasca si sa indeparteza cauza care a produs acea interferenta. In realitate este foarte greu ca aceasta regula sa se aplice. De aceea ne-am preocupat sa identificam sisteme BPL care "sunt rele" si sisteme BPL care "nu sunt chiar atat de rele". Cat priveste sistemele din cea de-a doua categorie, putem rezolva problemele de interferenta pe masura ce ele apar, una cate una. Sistemele BPL "rele" cauzeaza foarte multe necazuri astfel incat nu le putem rezolva in aceeasi masura si de aceea ne adresam FCC pentru a trasa demarcatia intre ceea ce este permis si ceea ce nu este permis. Problemele cele mai mari sunt create de echipamentele BPL aflate la aceasta frontiera. Suntem de aceea nevoiti uneori sa cheltuim timp bani si sa purtam dialoguri foarte neplacute pe aceasta tema. Am adus subiectul in disputa pana la Congresul SUA si lucram acum la unele articole de lege care vor ajuta FCC sa controleze in mai buna masura tehnologiile BPL.

N2YO: Interferentele BPL nu afectreaza numai serviciul de amator, ci si alte servicii active in unde scurte, cum ar fi aviatie, armata, radiodifuziune, retele de urgenta etc. Cum vad organizatiile care beneficiaza de aceste comunicatii pericolul prezentat de BPL?

K1ZZ: Unele organizatii se opun, altele sunt organizatii guvernamentale si pozitia Guvernului la aceasta ora este de a incuraja instalarea de aparatura BPL, deci agentiile guvernamentale sunt descurajate sa obiecteze fata de BPL, aceasta fiind o problema pe care urmarim sa o corectam. In Europa organizatia care s-a preocupat cel mai mult sa documenteze chestiunea PLC a fost si este societatea austriaca de radioamatori, OeVSV, care a reusit sa atraga atentia asupra pericolului PLC. Ei au inceput sa primeasca sprijinul administratiei de stat austriece. As recomanda organizatiilor din Europa sa urmeze modelul Austriei in modul de abordare al subiectului PLC.

N2YO: Din nefericire ca intotdeauna interesul economic primeaza. Ce parere aveti despre sansele pe care BPL le au sa castige teren in tarile din vestul Europei?

K1ZZ: Predictia mea este ca in 5 ani nimeni nu isi va mai aduce aminte de BPL. Exista la ora actuala alte moduri mai bune de livrare a comunicatiilor de banda larga: cablu, fibra optica, wireless, DSL, satelit. Unele din aceste tehnici sunt deja foarte populare si toate isi fac mai bine datoria comparativ cu BPL. Parerea mea este ca avantajul economic al BPL este foarte slab si nu poate face competitie cu celelalte tehnologii de banda larga. In Statele Unite, potrivit rapoartelor FCC exista mai mult de 40 de milioane de consumatori de servicii internet de banda larga. Dintre aceastia doar 4000 reprezinta conexiuni BPL. Procentul este cu totul nesemnificativ.

N2YO: Asadar exista in Statele Unite la aceasta ora sisteme BPL care furnizeaza servicii comerciale 24 de ore din 24?

K1ZZ: Da. M-as referi la doua exemple. Cel mai mare sistem BPL in functiune se afla in Cincinnati, Ohio...

N2YO: ... deci foarte aproape de noi...

K1ZZ: Exact, la aproximativ 100 de kilometri sud fata de Dayton. Sistemul BPL din Cincinnati a fost astfel proiectat incat sa evite interferentele cu benzile serviciului de amator. Nu exista pana acum nici un caz serios de interferenta cu frecventele de radioamatori. Exista unele rapoarte de perturbatii ale undelor scurte, dar benzile de radioamatori au fost protejate. Cel de-al doilea centru BPL ca marime se afla in Manassas, Virginia la mica distanta de Washington DC. Acolo exista o firma din Israel numita Main.net Communications Ltd. Echipamentele acestui furnizor de servicii cauzeaza interferente foarte serioase. Ei au aproximativ 600-700 de utilizatori in Manassas si provoaca perturbatii pe portiuni intinse ale spectrului HF. Exista multe plangeri,= care se solutioneaza din pacate greu, dar am incredere ca in scurt timp FCC va obliga furnizorul de servicii din Manassas sa isi rezolve problemele pe care le are si daca acestea nu vor fi remediate atunci va fi decisa intreruparea functionarii sistemului.

N2YO: Nu este perturbatia radio reciproca? Cu alte cuvinte un radioamator care emite pe benzile HF in vecinatatea unui utilizator BPL nu va afecta calitatea serviciilor de banda larga?

K1ZZ: Absolut. Un emitator in apropierea sistemelor BPL intrerupe fluxul datelor chiar si la putere mica.

N2YO: Imi inchipui ce ravagii ar face un operator intr-un concurs de radioamatori...

K1ZZ: De fapt cele mai multe din plangeri au venit de la radioamatorii care opereaza in amplasament mobil in Manassas. Activitatea din concursuri nu este asadar un factor determinant acolo. Imi amintesc ca a existat o instalatie BPL experimentala in Iowa acum 2 ani care a produs interferente unui radioamator iubitor de DX-uri. In acel caz sistemul BPL a trebuit sa fie oprit, deoarece nu s-au putut rezolva probleme de interferenta.

N2YO: Va multumesc foarte mult in numele meu si al cititorilor Radioamator.ro. Va doresc dumneavoastra si organizatiei pe care o coordonati cat mai multe realizari si radioamatorilor americani cat mai multe legaturi cu radioamatorii romani.

K1ZZ: Si eu va multumesc. Am avut personal ocazia sa contactez foarte multe statii romanesti, mai ales in telegrafie. Imi place foarte mult sa operez CW in 80 de metri si caut semnale slabe in aceasta banda care vin din Europa. Am de asemenea amintiri placute depre o vizita facuta in Romania in anul 1974 in care am intalnit mai multi radioamatori, am vizitat sediul Federatiei Romane de Radioamatorism si am fost acasa la George Craiu YO3RF, unul din cei mai mari "old timers" in radioamatorismul romanesc. Pentru multi ani George a folosit pe cartea sa de confirmare QSL o fotografie pe care i-am facut-o cu acea ocazie.

Ciprian Sufitchi N2YO

Articol aparut la 15-8-2006

8989

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (3)  

  • Postat de gheorghe andrei radulescu - YO4AUP la 2006-08-16 11:33:42 (ora Romaniei)
  • sa dea Dumnezeu sa se indeplineasca previziunea lui David ca BPL sa dispara de pe piata in 5 ani. 73, Doamne ajuta, andrei, yo4aup.

  • Postat de petrica stolnicu - YO8RIJ la 2006-08-16 13:29:22 (ora Romaniei)
  • SA DEA DUMNEZEU CA MAINE SA TREACA ACEI 5 ANI!HIHI!
    73!
    DE YO8RIJ

  • Postat de Alex - YO9HP (yo9hp) la 2006-08-20 12:32:14 (ora Romaniei)
  • Ciprian, Felicitari pentru interviul cu adevarat profesionist. Citind raspunsurile lui Dave, imi si amintesc stilul sau amabil, calm si comentariile totdeauna pline de continut, de care am avut parte cand l-am intalnit la Fredericshafen. Se observa ca raspunsurile sunt personalizate, mereu amintind de Romania si cu exemple din YO. Un adevarat diplomat. 73, Alex

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "ARRL si principalele probleme cu care se confrunta"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact