hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Pentru utilizatorii CB, despre S-metru si altele...

Alex Farkas YO5AMF

      Un proaspat utilizator CB, in scurt timp, dupa ce a gustat din placerile comunicatiei, este bombardat de noi informatii si sfaturi de catre cei initiati in arta comunicarii. Informatiile primite sunt intelese pe jumatate si creaza de multe ori confuzii si sunt retransmise eronat si altora. Prezentul articol este menit sa faca lumina in unele probleme vehiculate frecvent pe canalul CB CH22FM printre soferii de camioane, tinind cont, ca aceasta pagina este des vizitata si de CB-isti, dar totodata poate sa fie util si pentru radioamatori incepatori.

·       “… Te receptionez cu SANTIAGO 5….”

Hai sa zabovim nitel despre ce inseamna expresia de mai sus si ce se ascunde sub aceasta din punc de vedere tehnic.

 

S-Meter of a Ten-Tec Orion amateur radio transceiver.

            S metru, este un dispozitiv de masurare al intensitatii semnalului receptionat la un radioreceptor de comunicatii de unde scurte sau unde ultrascurte. Denumirea de S metru provine din limba engleza “ signal Strength meter ”. O mare parte din statiile CB, sunt echipate cu  S metru, fie sub forma unui instrument electromagnetic (“VU metru”), fie sub forma unui bargraf format de un sir de LED-uri . Scala acestor dispozitive de masurare sunt etalonate in grade S, pentru  o raportare subiectiva a intensitatii semnalului receptionat.

            Scala S metrului este marcata in grade S de la 1-9 pentru diferite intensitati, ceea ce corespunde din sistemul de raportare RST  literei S.  (S = “ Santiago” in alafabetul fonetic international ).

            Pentru o intelegere mai buna a celor prezentate mai jos, sa recapitulam operatiunile cu decibel-ul.

 Decibel-ul( dB)

            Decibelul, este a zecea parte din Bel, care este un raport logaritmic între doua  marimi  fizice.  În electronica prin decibel se defineste amplificarea (dB) sau atenuarea unui sistem (-dB).Simbolul  este  dB. Decibelul in electrotehnica este un raport intre doua puteri sau doua tensiuni (curenti). Formulele matematice care definesc  Decibelul sunt prezentate mai jos:

           

 


 

            Avantajul operarii cu dB rezulta din faptul, ca prin logaritmare, operatiunile de inmultire se reduc la o adunare, ceea ce este mai comod.

            Marimile U si I sint in relatie patratica cu P, astfel cind se opereaza cu aceste marimi (U sau I), raportul se inmulteste cu 2. (print logaritmare, ridicare la patrat se reduce la o  inmultire cu 2)

Stabilirea amplificarii globale a unui lant de amplificare se poate face foarte usor, de exemplu:

 In cazul unui emitator, cuplat la un amplificator de putere de 40W care alimenteaza printr-un fider o antena cu un castig G, sa vedem practic, cum se opereaza cu dB.

·        la un amplificator vorbim de o „amplificare in putere” (deci +dB).

·        La iesirea amplificatorului mai cuplam si un filtru trece jos FTJ, care are o atenuare de -2dB (deci-dB),

·        In cazul fiderului (cablu coaxial), datorita pierderilor prin fider, vorbim de o „atenuare”  (-dB),

·        In cazul antenei putem vorbi de „castigul antenei” (+dB).

 

Amplificarea globala a lantului o putem calcula prin simpla adunare algebrica  a decibelilor :

10dB

Amplif.

 

 

-2dB

FILTR

 

-1dB

Fider

 

6dB

Ant.

 
 


amplif. globala

 

TX 4W

 
                              

 

 

                                    Ap = 10dB + (-2dB) + (-3dB) + (6dB) =  13dB = 10dB+3dB

 

            In practica, este util sa retinem valorile uzuale de dB, pentru  putere si tensiune sau curent.  Aceste valori curente, sunt cuprinse in tabelul de mai jos.

 

Nr. dB

0

3

6

10

20

30

40

Multiplicator în P

1

2

4

10

100

1000

10000

Multiplicator în U(I)

1

1,4

2

3,2

10

32

100

 

 

 

 

 

 

 

 

Dacă vorbim de atenuare, valorile sînt negative (cu minus în faţa, iar „multiplicatorul” devine “impartitor”).

            Daca interpretam rezultatul cu ajutorul tabelului vom putea constata:

·        10dB  inseamna o multiplicare a puterii  de 10 ori

·        3dB inseamna o multiplicare a puterii de 2 ori

·        Deci puterea initiala furnizata de o statie CB de 4W, din exemplul de mai sus va radia in spatiu o putere de :  4W x 10 x 2 = 80W .

·        Aceasta este puterea radiata in spatiu, care poarta denumirea de “Putere Aparent Radiata “  PAR,   sau in limba engleza  ERP.

 

 Din tabel,  putem observa ca un amplificator de  putere cu o amplificare de ex. de  23dB = 20dB+3dB,  amplifica  de 100 x 2 = 200  ori puterea aplicata, deci din 4W se obtine la iesirea lui  4 x 200 = 800W. 

            Cu ajutorul unui calculator de buzunar stintific, putem calcula direct aceste valori aplicind formulele de mai sus.

 

******

·       ...dar hai sa revenim la S metru

            Standardul, care reglementeaza calibrarea S metrului   din radioreceptoare HF si VHF este descris in documentul :

 IARU Region 1 Technical Recommendation R.1, 1981.

STANDARDISATION OF S-METER READINGS

dupa cum urmeaza:

1.      In banda HF (banda de frecventa sub 30Mhz, pentru deviatiala gradatia S9 a S metrului, corespunde un nivel de putere de: -73dBm, generat de un semnal la borna de antena a radioreceptorului.

2.      In banda VHF (144 - 146 Mhz), putere ceruta la borna de antena la un radioreceptor, pentru deviatia la gradatia S9, este de – 93dBm.

3.      Pentru o unitate S corespunde o diferenta de nivel de putere, la borna de antena a unui radioreceptor de 6dB.

Din enuntul standardului, in prima faza putem trage urmatoarele concluzii:

·        pentru a obtine o crestere de un grad S pe scala S metrului  (de ex de la S5 la S6), trebuie sa asiguram la borna de antena a receptorului o crestere in putere a semnalului receptionat  cu 6dB.

·        6dB putere inseamna multiplicarea puterii de emisie initiala de 4 ori. (de ex: daca marim puterea emitatorului de la 10W la 40W, aceasta marire a puterii de emisie, se va regasi si la borna de antena a corespondentului, unde va produce o crestere in putere  a semnalului de intrare tot de 4 ori (de exemplu dela 5µW la 20µW).

·        Pentru radioreceptoare de unde scurte (HF), nivelul de putere a semnalului receptionat, care produce o deviatie a acului S metrului pana la gradatia S9 este de: -73dBm, care pe borna de antena a receptorului cu o impedanta de intrare de 50 ohm, produce o tensiune de 50 µV.

·        Pentru radioreceptoare de unde ultrascurte (VHF), nivelul de putere a semnalului receptionat, care produce o deviatie a acului S metrului pana la gradatia S9 este de: -93dBm, care pe borna de antena a receptorului cu o impedanta de intrare de 50 ohm, produce o tensiune de 5 µV.

·        Pentru semnale cu o intensitate de peste S9 se mai adauga gradatiile de +10dB, +20dB, +40dB, +60dB (de ex:  “ Santiago 9 cu 10dB” ).

            Corespondenta intre dBm si µV, pentru grade S intre S1 - S9+10dB, pentru banda HF se afla in tabelul de mai jos:

GRADE  S

NIVEL DE TENSIUNE

(µV pe 50 ohm)

Nivel DE PUTERE

(dBm)

S9+10dB

160.0

-63

S9

50,2

-73

S8

25,1

-79

S7

12,6

-85

S6

6,3

-91

S5

3,2

-97

S4

1,6

-103

S3

0,8

-109

S2

0,4

-115

S1

0,2

-121

 

      La stabilirea acestor valori  din Standard, s-a tinut cont de proprietatile urechii umane, care are o sensibilitate logaritimica. Astfel operatorul poate sa distinga clar, o crestere in intensitate a semnalului cu 6dB, motiv pentru care s-a ales aceasta treapta.

      Dar hai, gata cu teoria, se pune intrebarea: daca vreau sa maresc aria de acoperire a statiei CB, cu ce o pot face?

·        “ …vreau putere mai mare !!!”

      Standardul European fixeaza puterea de emisie la statiile CB, la 4W in modul de lucru AM / FM si 12W in SSB. aceste puteri sunt cele legale.  Unii utilizatori de statii CB nu sunt satisfacuti cu o raza de acoperire de 10-15km, ce poate fi obtinuta cu aceasta putere si cauta solutii pentru marirea razei de actiune.

      Inainte de a ne aventura in calcule trebuie sa lamurim un lucru: legaturile CB sunt legaturi bilaterale, ceea ce pentru o legatura bilaterala sigura, presupune o dotare similara la ambele capete (statia A si statia corespondenta B). Deci…. degeaba mareste statia A puterea , iar  statia B nu, statia A va fi receptionata  de statia B, dar statia B, care foloseste o putere regulamentara de 4 W, nu va fi auzita de statia A, daca distanta intre ele depaseste aria de acoperire initiala….

      Calea de urmat ofera mai multe solutii:

A.)       marirea puterii de emisie pe propria raspundere a utilizatorului.

B.)       alegerea unei antene mai performanta, cu un castig cat mai mare (G            cu cati mai multi dB).

A.) Unii utilizator de statii CB, pe propria raspundere, vor sa mareasca puterea de emisie pentru a obtine o raza de acoperire mai mare. Cum putem mari puterea unei statii CB si cu cat, si care sunt costurile… si daca merita?

1.      Prin modificarea etajului final din statie:

       Aceasta operatiune  presupune:

·        inlocuirea tranzistorului din etajul final cu unul mai performant.

·        alimentarea acestuia cu o tensiune marita (daca se poate)

·        modificarea polarizarii etajului final.

            Operatia respectiva, din pacate, este executata in mare parte, fara modificarea elementelor de circuit LC din circuitul de sarcina al etajului final. Astfel dupa un scurt timp, incep sa se topeasca si sa cada din placa imprimata, condensatoare si bobine, care nefiind dimensionate pentru puterea marita, se incalzesc. Oricum prin aceasta metoda, cu greu se poate obtine o crestere de 2-2,5 ori (deci din 4W se obtine 10-11W).

            Asa cum am aratat mai sus o crestere cu un grad S a semnalului receptionat se poate obtine prin marirea puterii de 4 ori (6dB). Imbunatatirea  receptiei la un corespondent, prin marirea puterii de emisie,  la o distanta de  cca 5-6km cel putin , se manifesta prin reducerea zgomotului de fond in FM, in receptorul corespondentului. La o distanta mai mica diferenta este insesizabila. Deci degeaba facem probe la 1-2km, corespondentul nostru nu va sesiza nici o imbunatatire, ca receptia la o distanta mica si  cu puterea initiala, este foarte buna. O “marire” cu 2-3W a puterii de iesire este o investitie inutila. (nu se poate sesiza perceptibil)    Aceasta metoda din punct de vedere tehnic este discutabila. Etajul final original a fost proiectat pentru 4W. La o marire a puterii de iesire, elementele LC rezultate din faza de proiectare nu corespund nici ca valoare (uH, pF) nici ca tensiune de lucru. Etajul final astfel modificat va deveni  vulnerabil la dezadaptari de antena (SWR marit) si se va defecta in scurt timp.

            Inlocuirea tranzistorului de putere din etajul final, cu unul mai performant este o investitie mare in comparatie cu pretul unei statii CB. Tranzistoarele de putere, cu o tensiune Uce de 12V, sunt greu de procurat si sunt scumpe. Daca statia este utilizata pe camion (TIR), unde avem disponibila tensiunea de 24V, o cale de urmat este inlocuirea tranzistorului din etajul final cu un exemplar, care lucreaza bine la o tensiune Uce de 24V. Astfel de tranzistoare se gasesc mai usor. In acest caz etajul final echipat cu noul tranzistor  se va putea alimenta de la tensiunea de 24V. Aceasta crestere de 2 ori a tensiunii de alimentare va aduce un spor de putere de   22 =4 ori (vezi formula P=U2/R) La o astfel de modificare, va fi necesara  introducerea in statie a  unui stabilizator (reducator) de tensiune 24V/12V  (un L812 de ex), prin care se va alimenta cu 12V restul circuitelor din statie. Deci este o interventie tehnica mai complexa, care din partea tehnicianului, presupune o gandire tehnica avansata, care daca este executata corect, necesita recalcularea elementelor LC la circuitul de sarcina a etajului final, deoarece se modifica impedanta de iesire.

            Lucrarea executata cu profesionalism va da rezultate bune. Este de dorit ca in cazul executarii unor astfel de lucrari sa se pastreze posibilitatea revenirii la puterea initiala iar utilizatorul  sa nu uite:

Intotdeauna o putere mai mare trebuie utilizata numai cand  situatia  o cere.

            Dezavantajele la aceasta metoda sunt:

·        statia pierde automat  garantia, ceea ce nu este un lucru de neglijat, mai ales ca la unele echipamente  CB  perioada de garantie este deja de 3-5ani (vezi President Jackson II).

·        statia modificata devine “personalizata” pentru tehnicianul care a executat lucrarea. O interventie ulterioara, solicitata  la un alt tehnician, de obicei este refuzata.

·        costul destul de mare al  modificarii.

·        metoda este limitata, nu permite o  marire  substantiala (10-15 ori) a puterii.

2.      Marirea puterii prin atasarea unui amplificator extern:

 

      Aceasta metoda este cea mai comoda si sigura solutie pentru a obtine o putere mai mare. La alegerea amplificatorului trebuie sa tinem cont de urmatoarele:

·        sa fie un model de 100-150W  (ca sa avem certitudinea ca va “scoate” 80-90W).

·        sa aiba si un preamplificator de receptie (RX), ceea ce in modul de lucru in mobil (din masina) este folositor, mai aduce un spor la sensibilitate, mai ales daca elementul activ din preamlificator este un tranzistor cu zgomot redus. Dar “minuni” nu poate face nici un preamplificator, deoarece impreuna cu semnalul util sunt amplificate si zgomotele. Acest tip de amplificator se poate recunoaste usor ; are pe panoul frontal un buton in plus :  RX

·        sa fie de o marca cunoscuta cu o executie ingrijita.

·        se recomanda modele executate in push-pull, cu MOS-FET –uri  si cele echipate cu FET-uri de Ga-As la preamplificatorul de receptie, care au un factor de zgomot  mult mai redus.

·        modelele cu un singur tranzistor de putere trebuie evitate, o eventuala inlocuire a tranzistorului devine foarte dificila si scumpa, datorita inexistentei pe piata a exemplarului respectiv.

·        COSTUL unui astfel de amplificator (100-150W), variaza intre 250-350lei. Putem aproxima costul unui amplificator cu ” formula “ practica:

      Pret = (0,7-0,8)EUR x Wats. (un amplificator de 100W = 70-80EUR)

            Aceasta remarca poate sa ne puna pe ganduri, daca mai modificam statia sau cumparam un amplificator extern si raminem cu statia intacta nemodificata, cu toate avantajele ce deriva din aceasta…

            Daca am decis sa cumparam un amplificator, inainte de intercalarea acestuia intre antena si statie, trebuie sa ne convingem de puterea de iesire a statie noastre. Marea majoritate a amplificatoarelor permit la intrarea lor o putere de  max. 5-6W.          Daca statia noastra, in urma unei interventii anterioare a fost reglata  la o putere mai mare, aceasta trebuie redusa la o valoare de 5-6W, altfel riscam defectarea amplificatorului. Oricum un astfel de pericol nu exista, daca folosim o statie nemodificata, agreata de Standardul European (P=4-5W).

B. Alegerea unei antene mai performante:

                                               motto: “ cel mai bun aplificator este o antena buna”

            Daca rasfoim prospectul unor antene CB gasim urmatoarele specificatii:

Caracteristici tehnice:   antena model A

 

Caracteristici tehnice:   antena model B

 

TIP

1/2 onda

 IMPEDANTA

50 Ohm (Ω)

FRECVENTA

26-28 Mhz

POLARIZARE

Verticala

SWR AJUSTABIL

1,1/1 ajustable

CÂŞTIG

+3 dBi

PUTERE MAXIMĂ

150 W PEP

LARGIME DE BANDĂ

1.300 KHz (130 cx)

GREUTATE

0,275 kg

LUNGIME

850 mm

TIP BAZA-SUPORT

auto-radio 10 mm

DIAMETRU PERF.

? 10 mm

RADIANT

inox AC4

ADAPTOR

? 15- 10 mm

 Frecventa de functionare

25~30 MHz

 Numar de canale

200

 Putere maxima admisa

300 W

 R.O.S. Minim in centru benzii

1:1,2

 Castig

4 dB

 Lungime

1500 mm

 Greutate

390g

 Material

Inox

 Tip de conectare

PL 259

 Diametru

10 mm

Cateva tipuri de antene CB:

Nota: Din specificatiile tehnice din tabele de mai sus, la modelul tip A castigul G este definit in 3 dBi, iar la  modelul B, in dB (fata de dipol)  G=4dB . Daca transformam castigul din dBi in dB, :

la modelul  A,        GA= 3-2,2=0,8dB  

la modelul B,     GB= 4dB.   Din comparatii rezulta clar  ca antena B este mult mai performanta fata de antena A.

            La alegerea unei antene in primul rand trebuie sa tinem cont de randamentul antenei.Toate antenele CB, fizic fiind antene mai scurte, sunt “ alungite “ electric cu o bobina, pina cand se ajunge la o lungime electrica de 5λ/8. 

Pentru frecventa  f =27,205Mhz (CH20) (mijlocul benzii)

            Aceasta lungime fizica, in regim mobil – pe masina – este inpracticabila. Din acest motiv se recurge la o tija mai scurta (pina la 2,0m), care se prelugeste electric cu ajutorul unei bobine la o lungime electrica de 5λ/8.  Cu cat tija este mai lunga, cu atit bobina va avea mai putine spire si invers.

            Randamentul unei antene alungite electric este direct proportionala cu lungimea tijei. Deci o antena cu o tija mai lunga totdeauna va radia ma bine (are un randament mai bun), fata de o antena cu o tija mai scurta. Tija originala de la o antena nu poate fi inlocuita cu una mai lunga, deoarece bobina de la antena a fost calculata pentru o anumita  lungime a tijei  pentru o anumita antena. O tija mai lunga cere o bobina cu mai putine spire, fata de o antena cu o tija mai scurta, care are mai multe spire. La o antena data, din fabricatie exista o corelare intre lungimea tijei si bobina. In practica o lungime de 150-160cm este suficienta. O antena cu o tija mai lunga de 180-200cm, desi are un randament mai bun, creaza dificultati la montare pe un TIR.

            In specificatiile antenei, cistigul (Gain), se noteaza cu G si este dat in decibeli dB. Cu cat  G-ul este mai mare, cu atit antena este mai performanta.  Tipul de atena in 5λ/8 , in functie de lungimea fizica, are un castig de 3-4dB fata de o antena dipol.

Atentie : unii producatori definesc castigul antenei fata de o antena izotropica, in acest caz G-ul, ca cifra,  apare mai mare si  este exprimat in dBi ( i de la izotropica). In acest caz scadem  cca 2,2dB din valoarea data si obtinem castigul real fata de un dipol.

(de ex: G=6dBi = 6-2,2=3,8dB)

·       “…am o antena de 1000 de W !!! “

In Specificatii  “ puterea maxima”  definita in W , in general creaza o deruta mare.

            Aceasta specificatie se refera la puterea maxima, ce poate fi aplicata in antena fara sa distruga bobina. O valoare de genul Pmax =1000W  inseamna, ca antena respectiva are o bobina robusta, executata din sarma mai groasa si eventual argintata, pentru reducerea pierderilor, care va rezista pana la o putere aplicata de  1000W. Aceasta specificatie nu are nimic comun cu randamentul sau castigul antenei, mai ales daca o folosim cu o statie de 4W. Pierderile prin bobina in acest caz sunt mai reduse. Pierderile in bobina cresc exponential cu puterea introdusa in antena.  La o putere de 5-10W “puterea maxima “ din specificatie este redondanta. O astfel de antena intradevar este mai “puternica” la capitolul robustete.  Doua antene cu tije identice ca lungime, au un randament similar, dar cea care are in specificatii o putere mai mare, bobina ei fiind mai robusta, va fi mai rezistenta in exploatare.

·       …un pic de teorie

       

            Iata pentru “cunoscatori “,  un pic de teorie cu formule,  pentru argumentarea ideeilor enuntate mai inainte.

 

  • distanta maxima de propagare in zona vizibilitatii directe se poate calcula cu formula:

 

 (m;km)

 

Intucat undele radio pot suferi refractii si reflexii aceasta distanta se mareste dincolo de orizontul radio  si putem utiliza formula empirica :

 

; (m;km)

 

unde he este inaltimea antenei de emisie si hr inaltimea antenei de receptie.

 

 Pe un camion,  putem considera hr=he=3m,           pe un teren plat  rezulta:

 

 

      Putem observa importanta altitudinii a locului de unde emitem. Daca suntem pe un varf de munte, acoperirea creste considerabil (h’e = H+he), unde H este altitudinea punctului unde ne aflam.

 

  • intensitatea de camp generat de o antena dipol  la o distanta  r,  este data de formula:

 

   (mV/m)

 

            se constata, ca intensitatea campului radiat intr-un punct, este invers proportionala cu distanta r, si totodata este direct proportionala cu radacina patratica a puterii. Asta inseamna ca pentru a obtine o intensitate dubla  a campului radiat la o distanta r ,  puterea trebuie marita de 4 ori.

 

  • tensiunea  furnizata de o antena  la bornele unui receptor in functie de lungimea efectiva a tijei de antena:

 

 

 

 

de ex: P=4W;  r=10km;    L1= 1,8m;  L2=1,5m;  L3=1,0m

 

 

pentru tijele de antena cu lungimi de: L1, L2 si L3, avem:

 

     

 

            se constata ca, o antena cu tija mai lunga,  L1=1,8m, furnizeaza o tensiune aproape dubla fata de o antena cu o tija de 1,0m.

 

            Aceste calcule nu au tinut cont de conditii de propagare, de forma de relief, de starea vremii, de absorbtii si atenuari din diferite zone.

 

 

 

 

 

 

…in loc de concluzii:

 

  • daca inlocuim antena originala de pe camion, care are un castig 0dB si o lungime efectiva mica  (cca 50cm), cu o antena performanta de ex Sirio 5000 cu G= 6dB, obtinem la emisie aceeas rezultat ca si cum am fi marit  puterea initiala a statiei de 4 ori.   Avantaj: suntem in legalitate cu statia.
  • daca montam pe camion doua antene identice, (stanga-dreapta), mai putem obtine un castig suplimentar de 3dB, cu avantajul ca dispare fenomenul de “fading” (fluctuatii de semnal) in timpul mersului.
  • daca inlocuim antena si marim si puterea statiei de 4 ori, in etajul final, vom obtine un castig global  de 6dB+6dB=12dB, ceea ce asigura o crestere a campului radiat la receptorul  corespondentului cu 2 grade S.
  • inainte de a ne hazarda cu puteri si antene, trebuie sa lamurim un lucru esential; “cu cine si la ce distanta dorim sa comunicam?”  Daca ne multumim cu o raza de actiune de 10 -15km, statia noastra CB, in starea originala, nemodificata ne va multumi din plin. In timpul mersului pe traseu vom avea toate informatiile disponibile pe o raza de 10-15km.
  • cand propagarea ne pacaleste, putem comunica si cu 4W, cu o antena modesta, la sute, chiar la mii de km. In astfel de situatii apare fenomenul ca nu mai putem comunica cu colegul, care se afla la 3-4km de noi, dar putem vorbii cu altii la sute de km in conditii optime. In acest caz - tehnicianul - “bagatorul de wati”, nu are nici un merit, ca problema tehnica s-a transformat intr-o problema naturala (ionosfera), pe care inca nu o putem stapani…

 

 

 

 

Bibliografia:

 

  • Rigo Bela  Radiotelefon antennak.   Ed.1981 Elektonika sorozat.
  • I.Mitican    Radiotelefoane. Functionare. Exploatare.   Ed. Tehn. 1979.
  • Reviste France CB   Colectii. 1995-99.
  • Farkas Alex  Teste de electronica  Ed.2006.

 

     

 

 

 

 

Alex Farkas YO5AMF

Articol aparut la 18-8-2008

41744

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (45)  

  • Postat de Georgescu Viorel - YO2MHJ la 2008-08-18 08:53:47 (ora Romaniei)
  • Felicitari,frumos articol.Prezentarea este foarte utila si pentru radioamatori nu numai pentru CB.
    73!

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2008-08-18 14:40:17 (ora Romaniei)
  • Felicitari!Un articol binevenit,scris alert, documentat si perfect adaptabil aplicatiilor mobil radioamatoricesti.

  • Postat de Gheorghe Andrei Radulescu - YO4AUP la 2008-08-18 18:42:29 (ora Romaniei)
  • Cum sinfazam cele doua antene montate dreapta stinga pe aripi la 2.5 m una de alta? 73! Andrei

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2008-08-18 19:30:02 (ora Romaniei)
  • te salut Andrei!
    problema sinfazarii se realizeaza dupa procedurile amintite in articolul "Cuplarea a doua antene", cel mai simplu cu segmente de cablu coax de 75ohm. Este adevarat, distanta este mica intre cele doua antene,la aceasta lungime de unda, dar este dictata de gabaritul camionului.In functie de fazare se poate obtine fie maxim pe directia de mers fata-spate, fie maxim perpendicular pe directia de mers stinga-dreapta sau o diagrama cardoida, cu maximul in fata si minimul in spate. Metoda este aplicata intr-o veselie in Canada si US, la majoritatea camioanelor. (se si livreaza sub forma de kit ;doua antene identice si cablajul). 73/dx

  • Postat de George - YO9HSW la 2008-08-18 19:31:39 (ora Romaniei)
  • The ITU Phonetic Alphabet: S = Sierra, nu Santiago. In rest articolul e bun si lamuritor. 73!

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2008-08-18 20:03:46 (ora Romaniei)
  • Ai dreptate! Dar in CB se foloseste pentru S "Santiago", daca asculti frecventa 27555KHz "monitor chanel",vei auzi Santiago, probabil, ca se trage din US (alfabetul fonetic de la ei...)si asa s-a inradacinat si la utilizatorii din RO (YO)

  • Postat de lorincz tiberiu aiud kn16ug - YO5QAQ (yo5qaq) la 2008-08-19 03:38:11 (ora Romaniei)
  • stimate feri!totul este ok penru noi care sintemi radioamatori! dar din pacate au aparut depanatori pt. cb. de frofesie politist.eventual carr driver!ex. georde. alesd! care spune 1 punct <s> sntiago. =100 db! si are mfj antenascp.hi no. coment!cel mai bun pa este antena!! 73 from yo5qaq.info.site lui ha0ka tnx..

  • Postat de Andrei C - NU SUNT RADIOAMATOR la 2008-08-19 14:03:22 (ora Romaniei)
  • Articol excelent si bine punctat pentru CB-isti. Felicitari!

  • Postat de Alex - YO5AMF la 2008-08-19 16:06:28 (ora Romaniei)
  • Ptr. Tibi!Articolul a fost scris in special ptr utilizatori de statii CB, tocmai sa inteleaga si ei problemele tehnice ce apar. In ultima perioada eu personal am reusit sa pregatesc cca 10 Cb-ist ptr ex de radioamator si la ora actuala au indicative!!
    PS. sunt Alex nu Feri ...hi...hi 73/dx

  • Postat de Remus - YO2CNH (yo2cnh) la 2008-08-19 19:26:02 (ora Romaniei)
  • Mda iarasi ne batem in snoave hi! articolul este excelent si bine venit FELICITARI.

  • Postat de Dinescu-Craciun Stefan - YO4NAT la 2008-08-19 23:18:39 (ora Romaniei)
  • Sierra nu Santiago, asa este gresit folosita de CB-isti,"daca asculti frecventa 27555KHz"...canalul "22" are frecventa 27.225 MHz, in rest articolul este excelent. Si eu sunt fost CB-ist si impreuna cu alt CB-ist din Cta acum suntem YO4NAT si YO4IRV (Victor), avem indicativele de CB 233RSN01 si 233RSN02(Romeo Sierra November, un club CB international). Acum l-am facut si pe tatal meu CB-ist, el fiind sofer de utilitara.

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2008-08-20 09:03:43 (ora Romaniei)
  • Pentru Stefan. Traficul DX in CB ce se desfasoara in banda HI (sus)in mare majoritate in USB. Aici "monitor chanel" este CH12, cu frecventa 27555Khz, unde se fac apelurile generale, dupa care se face QSY pe o alta frecventa. Este o particularitate a traficului CB ptr DX. Evident ca CH22 din "Banda MI" (mijloc), are frecventa 27225KHz. In legatura cu alfabetul fonetic; fiecare natie are alfabetul fonetic propriu; americanii, englejii, francezii, rusii etc (in armata am invatat si cel romanesc...)Din anii'70 s-a introdus alfabetul fonetic international, pe care si noi, radioamatorii l-am agreat, dar se constata si in traficul de radioamator, ca si cele vechi sunt inca in "uz"...Dar....asta sa fie problema cea mai grava..hi hi numai bine 73/dx

  • Postat de George - YO9HSW la 2008-08-20 22:51:44 (ora Romaniei)
  • Controversa a plecat de la textul articolului care afirma ca "Santiago" este "S" in alfabetul fonetic international. Dar singurul alfabet fonetic international este cel recomandat de ITU si - implicit - de Regulamentul serviciului de radiocomunicatii de amator din Romania. Folosirea altor cuvinte( gen Santiago, Sugar, etc.) nu este ilegala, insa nu au caracter de universalitate si nu se poate afirma ca ele fac parte din vreun asa-zis alfabet fonetic international chiar daca sunt uzuale in lumea CB. Este o mica scapare a autorului fara insa sa stirbeasca din valoarea celor scrise in articol.

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2008-08-21 05:46:25 (ora Romaniei)
  • Articolul lasa impresia ca este legal in RO sa utilizezi 12W SSB in canalele CB. Ei bine, nu este legal. Este permisa doar modulatia FM, 4W.

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2008-08-21 07:34:50 (ora Romaniei)
  • Am sapat nitel pe net si am dat de aceasta pagina: morsecode.scphillips.com/alphabet.html, cu alfabete fonetice din diferite tari. Este interesant si ...istoric, cand am inceput radioamatorismul se folosea in plin cel englezesc... Referitor la remarca lui Adrian, asa este: In domeniul CB Standardul este diferit de la tara la tara. Din acest motiv au aparut statii CB "multistandard",(de ex: Midland Alan 48Excel Plus; cele din familia President, etc) la care utilizatorul are posibilitatea sa alege Standardul dorit (si agreat) din tara respectiva, unde face trafic CB. Este indicat studierea acestor Standarde de catre utilizatori, care fac trafic si in alte tari. (mai ales Austria, Germania, unde se si fac controale).

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2008-08-21 08:36:10 (ora Romaniei)
  • linkul corect est:http://morsecode.scphillips.com

  • Postat de AUREL NEAMU - YO9FHW la 2008-08-21 18:23:36 (ora Romaniei)
  • Este un articol util si interesant
    Are cineva o schema de transceiver cb JOPIX OMEGA?Am o defectiune intetesanta;dupa 15min de funtionare pe receptie la temperatura ridicata se blocheaza sinteza,nu mai poti schimba canalul,nu mai poti trce pe emisie.Va rog daca puteti sa-mi trimiteti schema pe adresa de E-mail

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2008-08-21 21:28:19 (ora Romaniei)
  • ptr. Aurel: schemele au fost expediate! succes la depanare!
    73/dx

  • Postat de Mihai Andrei - (neradioamator) la 2008-08-22 01:06:40 (ora Romaniei)
  • Sant novice!Vreau receptie buna,nu emisie!Care e solutia cea mai buna?Daca cumpar un amplif.de 100w care se gasesc prin rutierele din franta si il conectez,nu o sa deranjeze celelalte canale?Ma ajuta cu ceva la receptie?

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2008-08-22 06:18:06 (ora Romaniei)
  • Pentru Mihai! Sunt in comert (mai ales in franta)si preamplificatoare de receptie, care asigura o amplificare de cca 25-25dB.Sunt realizate cu tranzistoare de zgomot redus. Au un potentiometru de reglaj pentru reglajul amplificarii. Un model de President de ex PR27, este realizat cu doua FET-uriin cascada. Aceste amplificatoare isi au rolul lor cand folosesti o antena mai scurta (pe masina).La o statie cu antena fixa de 5/8 cu o lungime de 5-6mtr, nu-is au rostul. "Necazul" este ca amplifica nu numai semnalul ci si zgomotul. Folosirea amplificatoarelor la emisie de ex de 100W peste tot sunt PROHIBITE, deci fiecare pe raspunderea proprie poate sa foloseasca, cu riscuul de confiscare, distrugere si ...amendare (mai ales in tarile: Austria, Germania. Unele amplificatoare de emisie sunt prevazute si cu un preamplificator de receptie. Aceste modele se recunosc dupa faptul ca exista pe ele trei comutatoare: TX; RX; si AM-FM/SSB. Modelele fara preamplif de receptie au numai doua: TX si AM-FM/SSB. numai bine 73/DX

  • Postat de lorincz tiberiu .tibi - YO5QAQ (yo5qaq) la 2008-08-23 03:13:42 (ora Romaniei)
  • te salut alex !! am trimis un mail pentru tine!! te rog verifica daca ai primit !! ar fi interesant sa deschidem un subiect despre modificarea statiilor cb. uk. pemtru ar fi modificate in eu! raport pret achizitie / costul modificarii ? mult cred cumpara o st. cb. 81/ cb spune este simplu de modificat !numai un srap!! dupa mine nu este chiar asa de simplu?? . am propus um nou subiect !!73 from yo5qaq!!

  • Postat de Timofte Relu - (neradioamator) la 2008-09-14 16:16:25 (ora Romaniei)
  • UN articol foarte educativ,multumim.Nu sunt radioamator,sunt sofer,dar vreau sa stiu mai multe si a-si vrea ca cineva ca dumneavoastra sa-mi monteze o statie pe un camion,nu dupa cum a spus cineva ca acum toti sunt priceputi, dar habar nu au.M-am convins pe propria piele.Am o statie Albrecht de 30W si o antena Santiago 1200.Eu cred ca sunt bune si de aceea vreau sa fie montate de un specialist ca sa le pun pe masina stiu si eu.Daca ma puteti ajuta dati-mi pe mail un nr de telefon.Va multumesc

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2008-09-14 20:06:29 (ora Romaniei)
  • mobilul meu :0722 511 562
    adr Email: yo5amf@yahoo.com
    ORADEA
    73 si "drumuri bune"! Alex

  • Postat de Gabriel DUMITRU - (neradioamator) la 2009-04-05 12:31:58 (ora Romaniei)
  • DE ce la antenele cu talpa magnetica este legata numai un singur fir???? ecranajul nu multumesc....

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2009-04-16 08:53:46 (ora Romaniei)
  • La antene cu talpa magnetica, ecranajul cablului coaxial estelegat la masa talpii. De magnet este, deobicei lipita o folie de aluminiu, care formeaza o capacitate destul de mare cu tabla de la caroserie.Deci capacitiv talpa magnetica "face masa" cu caroseria masinii. Este foarte important sa nu ridicam talpa mai sus de tabla, prin adaugirea alotor materiale (lavete, piele de caprioara, etc) deoarece prin distantare se micsoreaza capacitatea talpii si....se reduce forta magnetica a magnetului si talpa va pica foarte usor de pe masina.

  • Postat de COSMIN - (neradioamator) la 2009-08-30 22:42:23 (ora Romaniei)
  • Articol ok.cine ma lamureste de ce la un swr de1.1 la7km semnalul rec.+5, si la un swr 2.5 tot la 7km semnalul rec. +5???se modifica nivelul semn. rec.pe minus numai daca se inclina antena

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2009-09-29 13:43:05 (ora Romaniei)
  • Ptr. Cosmin: SWR-ul este un raport si defineste adaptarea antenei cu cablu de alimentare (fider), respectiv cablu si statie. Cand vbim de SWR, mare majoritate dintre noi se refera la adaptarea antena-cablu. O dezadaptare inseamna pierderea puterii pe lungimea cablului si reflectarea puterii de emisie din emitator spre statie. La receptie la o distanta de 7km aceasta pierdere este nesemnificativa si se poate pune in evidenta numai cu un S metru foarte sensibil... Deci din cauza dezadaptarii de la 1,1 la 2,5 nu va suferi in mod grosolan receptia. Din acest motiv, pe scala S metrelor valoare 3,0 se marcheaza cu rosu, ca de la aceasta valoare pierderile incep sa fie mai importante. Cele spuse de mine, sunt valabile pe frecventele de unde scurte pana la 30MHZ.
    Observatia ta cu inclinarea antenei, da, produce o pierdere mai pronuntata, datorita faptului, ca antenele CB de pe masini sunt verticale deci cu o polarizare verticala si este de dorit ca in cazul unei legaturi bilaterale ambii corespondenti sa aiba o polarizare identica. O inclinare in spate de 10-15 gr fata de verticala nu produce o reducere sesizabila a randamentului antenei, in schimb protejeaza antena la un soc frontal.

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2009-09-29 13:49:08 (ora Romaniei)

  • se va citi corect :
    Cand vbim de SWR, mare majoritate dintre noi ne referim la adaptarea antena-cablu. O dezadaptare inseamna pierderea pe lungimea cablului si reflectarea puterii de emisie de la antena spre statie, unde aceasta putere se disipa sub forma de caldura.

  • Postat de Cosmin - (neradioamator) la 2009-11-09 20:22:18 (ora Romaniei)
  • Multumesc pt. raspuns si mai solicit o intrebare ,daca exista un program pt determinarea ariei de acoperire cu semnal in functie de putere, reflectata, zona geografica unde se analizeaza emieia.Multumesc anticipat

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2010-01-14 19:25:52 (ora Romaniei)
  • La ora actuala exista programe de simulare ptr o acoperire data. Datele de intrare in program sunt: aria de acoperire solicitata, tipul antenei (castigul G), atenuarea fiderului de antena, caracteristicile solului. Datele de iesire, ce se obtin sunt: inaltimea necesara a antenei si puterea necesara a emitatorului folosit. Calcule de acest gen, se fac ptr retele radio VHF profesionale, unde acoperirea solicitata trebuie asigurata in orice conditii de teren sau meteo. Ptr unde scurte, (HF), unde se situeaza si CB-ul, mai intervine si propagarea, care pe aceasta frecventa este foarte capricioasa. De fapt din acest motiv s-a alocat aceasta banda ptr folosire libera de catre cetateni.
    ps. eu, din pacate, nu dispun de un asemenea program de simulare...dar, calculele se pot face si din pix...hi hi !

  • Postat de Zulu - (neradioamator) la 2010-03-08 11:24:12 (ora Romaniei)
  • Cand o sa gasesti o antena de 1.5m cu un castig de 4dB in 27MHz sa ma anunti si pe mine, asa ceva nu exista. In rest teroria e ok.

  • Postat de florinar - (neradioamator) la 2010-04-03 01:16:37 (ora Romaniei)
  • am cumparat un amplif kl 203 de 100w,l-am montat pe masina,am un intek 490 si un ml 145 de la sirio,problema e urmatoarea,emit cu amplif,sunt auzit,in momentul cand nu mai emit mi se blocheaza receptia nu mai aud pe nimeni pana cand nu opresc amplif.mentionez ca pe sursa din casa si antena fixa amplif lucreaza fara probleme.in masina amplif e cuplat la bornele de la baterie.am testat 3 amplif pana acum crezand ca sunt defeste,toate fac la fel.

  • Postat de unu - (neradioamator) la 2010-04-18 14:24:32 (ora Romaniei)
  • Asa se intimpla daca cumperi chinazaraie de la magazin in loc sa cauti ceva clasic si de calitate.

  • Postat de Dan - (neradioamator) la 2010-05-05 22:07:41 (ora Romaniei)
  • Salutare! Cine ma ajuta cu o schma de la un jopix omega. As vrea sa umblu putin la modulatie, ca mi-au spus colegii de trafic ca ma aud bine dar destul de incet. Unde ar trebui sa umblu. Multumesc.

  • Postat de ioan 68 - (neradioamator) la 2010-05-08 19:43:06 (ora Romaniei)
  • Apreciez articolul.Foarte bun.Chiar daca eu am ajuns sa-l citesc numai acum.As avea nevoie de o opinie.Am montat pe camion o statie Superstar 240 srt in combinatie cu antena ML 145 dar fixa.SWR e 1,1.Ok.Cam subtire toata treaba,adica merge da nu cum ar trebuii.Am avut President Jackson cu ant santiago 600 c.Calitate net superioara.Acum as opta ptr un upgrade la tot.As dorii tot un santiago 600 c,de care am fost multumit si sant in dilema cu statia ce vreau sa achizitionez.Un President Jackson II asc sau un Midland 8001 s. Daca ai putea sa ma lamuresti care ar fii cea mai buna ptr antena respectiva si calitativ mai ok as fii limpezit in cele ce vreau sa fac. Multumesc. Cu multa stima ,Ioan

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2010-05-22 08:10:03 (ora Romaniei)
  • ptr. ioan: JaksonII ASC si....antena cat mai lunga.... bineintzeles in functzie de posibilitatzile de montare. Presidentul exceleaza prin calitate si performanta dar....este mai scumpa.
    73/Alex

  • Postat de Vineticu Doru - (neradioamator) la 2010-07-18 21:11:39 (ora Romaniei)
  • doresc sa montez si eu o anten cb pe plafonul unui break cu suport fix si gaura aferenta, cam pe mijlocul acestuia, la indicatia unui prieten cu experienta in domeniu si as dori si sfatul altor specialisti. e ok genul asta de montaj? antena e president de aprox. 1.8m si statia e un president grant. va multumesc!

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2010-07-21 08:21:29 (ora Romaniei)
  • Ptr Doru: ti-am raspuns la coment la articolul "Cum sa alegem o statie CB"... Bafta si multe satisfactii in utilizare !
    73/Alex

  • Postat de Sandru Mihai - (neradioamator) la 2010-08-03 20:27:09 (ora Romaniei)
  • cine imi poate recomanda un amplificator care sa aiba si receptie.la o antena President Alaska si o statie Albrecht AE 6890

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2010-10-05 08:35:02 (ora Romaniei)
  • Ptr. Mihai (si altzii): Alegerea unui amplificator nu este conditzionata de statzia CB sau de antena folosita. Amplificatoarele, desi sunt prohibite in utilizare in banda CB, se fabrica (si se comercializeaza) intr-o gama larga de putere. Montate pe masina se prefera modelul, care are incorporat si un preamplificator de receptzie, care face, ca statzia CB sa aiba o sensibilitate mai buna la receptzie. Aceste modele de amplificatoare se recunosc prin prezentza unui comutator, care este marcat cu RX (receptzie). Ca modele , care au fost puse in comertz la noi: KL200, L100, etc. Recomand modelul de 100W . Pretzul la un astfel de amplificator este in jur de 230-300lei. Ca recomandare: daca utilizez un amplificator, pe propria raspundere, sa-l folosest, numai cand situatzia o cere. La 5-10km distantza, o statzie de 4-5W putere, itzi asigura acoperirea.
    73/Alex

  • Postat de Iulian Marica - (neradioamator) la 2010-12-03 08:50:11 (ora Romaniei)
  • ma poate ajuta cineva cu o chema pentru un jopix omega, este cam varza si mi-a cerut o schema de la el ca sa incerce sa mi-l faca. mutumesc! iulian_marica@yahoo.com

  • Postat de silviu - (neradioamator) la 2011-01-18 20:47:42 (ora Romaniei)
  • Am o statie President Valery clasic si as dori sa cumpar o antena,Sirio 5000 Performer.Este o alegere care mi-a fost recomandata de un amic.Mentionez ca doresc sa o montez pe un Volvo S80 D5 orice sfat si recomandare este bine venita.Suhani.Silviu@yahoo.com

  • Postat de Radu - (neradioamator) la 2011-03-22 21:30:25 (ora Romaniei)
  • Felicitari !!! Excelent articol.
    E clar ca e facut din pasiune, de un cunoscator, si totusi ramane accesibil pentru utilizatorul de ocazie (diletant). Multumiri pentru efortul tau. Sper ca sa fie citit de cat mai multi utilizatori incepatori.

  • Postat de bogdan muller - (neradioamator) la 2012-11-28 16:40:21 (ora Romaniei)
  • buna ziua, am cumparat o statie danita 3000 cu antena superstar ml 145 si vreau sa va intreb ce as putea face sa elimin din zgomotul de fond si bruiaj(daca dau squelch mult spre dreapta pierd din receptie). se poate monta vreun filtru sau ceva de genul acesta?

  • Postat de marian - (neradioamator) la 2013-01-25 21:22:32 (ora Romaniei)
  • am un jopix omega si am problema pe receptie nu stiu ce se intimpla am schimbat si antenele dar nimic emit perfect dar nu receptionez stie cineva ce are?

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Pentru utilizatorii CB, despre S-metru si altele..."
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul de a posta comentarii.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact