hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Povestea unei antene

Valentin Ghita YO2LDC

Povestea unei antene. Unul din gandurile mele cele mai marete care ma munceau de ceva vreme era o antena verticala pentru banda de 160m. Cum nu aveam insa conditii fizice pentru asa ceva m-am multumit doar sa visez la realizarea ei.

Dar dupa o discutie prin iunie cu Miki, YO5AJR, in banda de 80m am realizat ca nu e o utopie totusi realizarea acestei antene. Asta doar pentru ca Miki avea acces la un stalp de antrenament al parasutistilor sportivi din orasul Baia Mare. A trecut un timp pana sa imi fac planul de bataie pentru aceasta antena iar Simpozionul 2004 se apropia vertiginos. Asa ca am hotarat sa imi rup din timpul destinat simpozionului si sa dau o fuga la Baia Mare ca sa experimentez aceasta antena. Abia acum realizez ca de fapt ordinea a fost inversa: sa fac antena si sa merg la Simpo. Astfel ca dupa un drum lung de ~450 km, dupa cazarea la Satu-Mare de unde l-am racolat pe YO4BII, Victor, am plecat spre Miki manat de o dorinta apriga: primul vertical full-size din YO era pe cale de a se naste. Ne-am cautat reciproc cu Miki pret de jumatate de ora prin Tauti dar bucuria cunoasterii video a fost impresionanta. Doi copii mari care si-au petrecut impreuna ore in sir in fata statiei nu isi puteau dovedi emotiile, cuvintele refuzand sa paraseasca piepturile asaltate de bataile inimii.

Ne-am deplasat la turnul de parasutism care se afla la cativa km de Baia Mare. De departe parea infim in comparatie cu turnul mare din oras (care are ~300m) dar numai cand am ajuns in vecinatatea lui am realizat ca e cel mai maret stalp port-antena pe care l-am vazut in viata mea.

Ne-am apucat repede de lucru mai ales ca vroiam sa il vad si pe Boby, YO5OEF, la care trebuia sa vad un amplificator cu GU43B. Am venit cu totul pregatit de acasa, asa ca constuctia propriu-zisa a antenei nu a durat mai mult de o ora si jumatate pe un soare de 30 de grade la umbra. Dar asa ceva nu era totusi demn de luat in seama, bucuria experimentului coplesindu-ne pe toti.

Sa va explic cum arata antena. Evident este o antena verticala filara. Miki a coborat la nivelul solului un imens cerc metalic de care erau ridicati la peste 80m si lansati parasutistii sportivi. In mijlocul acestui cadru am pus un scripete prin care am trecut un fir de ~200m otelit dar imbracat in plastic( este firul de garda de la instalatiile Romtelecomului). A fost prins de unul din capete firul nostru de antena, o lita de 4mm patrati din cupru de ~ 41,40m lungime. La capatul litei de cupru am pus o mica inventie a mea care permitea legarea contragreutatilor precum si a cablului coaxial. Contragreutalile au fost in numar de 6 iar lungimea lor a fost de 41,4m adica lambda/4, ele constand din cablu de curent litat de 2,5mm patrati izolat. Am ridicat ansamblul incepand cu cativa metri fata de sol facand de fiecare data masuratori ale SWR-ului antenei. Tcvr-ul a fost al lui Miki si consta dintr-un TS-450, eu aducand doar un power- swr-metru. Am coborat si urcat antena de mai multe ori ajustand de fiecare data lungimea elementului radiant din care am scazut in final ~2,40m. Frecventa de rezonanta a fost in jur de 1800 khz dar Swr-ul nu l-am putut aduce mai jos de 1:1. 7. Asta in ciuda faptului ca am ridicat antena pana la peste 30m fata de sol. La asta a contribuit cu siguranta si cablul coaxial RG213 care avea exact 41m. Nu am avut altul mai scurt sau mai lung si a trebuit sa ma multumesc cu el. De asemenea numarul contragreutatilor pentru banda de 160m este mult,mult prea mic. Va spun asta din experienta cu verticala din 80m care a mers bestial abia atunci cand a avut 24 de radiale. Dar oricum swr-ul obtinut este mai mult decat multumitor. Sa nu uitam ca impedanta antenei GP este intotdeauna functie de unghiul pe care il fac radialele cu solul. Iar la noi radialele,din lipsa timpului necesar intinderii lor, se taraiau pe sol. Consider ca, constructia antenei a fost o reusita deplina si doar spiritul cutezator al lui Miki a facut posibila executia ei. Multumita lui George, YO2CED care a venit cu mine din Oravita si lui Victor, YO4BII am reusit sa facem testele in mai putin de 6 ore. Dar totusi am inselat asteptarile lui Boby, YO5OEF care ne-a asteptat pana tarziu la sediul radioclubului. Sunt sigur insa ca Boby in marinimia lui m-a iertat.

Dupa ce am strans si bagat totul in masina am vrut sa vedem orasul din varful turnului. Aveam o presimtire placuta. Panorama orasului strajuit de cele doua piscuri semete era magnifica. Dar pe mine ma interesa cu totul altceva. Am vazut ca pe directia vest se pot intinde beverageuri la peste 1km lungime. De fapt pe toate directiile se puteau intinde fara eforturi prea mari. Am realizat atunci ca am in fata cea mai buna locatie din YO vazuta de mine pentru banda de 160m. E o locatie care ,cu mana pe inima pot spune, te poate aduce in top 5 in orice concurs major international. Locul este suficient de departe de oras pentru a nu avea zgomot industrial iar cu ajutorul unor antene beverage serioase poti face ceea ce nimeni din YO nu a realizat inca in benzile de jos. Este locatia care trebuie exploatata in viitor pentru toate concursurile IARU. Sunt absolut sigur ca daca ar fi fost folosita aceasta locatie in acest an rezultatele ar fi fost altele. Si sunt la fel de sigur ca baietii din Baia Mare pot oferi cele mai placute surprize in acest domeniu. In fata intereselor comune ale echipei nationale in concursul IARU, orice alt orgoliu trebuie sa fie minimizat.

De la stalp am plecat ametit de reusita, la Qth-ul lui Miki. Am vazut de cum am intrat pe proprietate ravagiile incendiului care a devastat casa abia terminata a lui Miki impreuna cu 1,5 tone de echipament radio. Nu am putut sa nu admir curajul lui si al sotiei lui,Angela, de a o lua de la capat absolut de la zero. Acum cei doi cu eforturi inimaginabile se odihnesc intr-o noua vila mai frumoasa decat cea veche, care atunci cand va fi terminata va fi o adevarata opera de arta. Cordialitatea primirii a depasit insa orice asteptare, iar asta nu face decat sa confirme faima ardelenilor in aceasta privinta. Am fost in multe case de radioamatori dar niciodata nu m-am simtit atat de bine. Ii multumesc pe aceasta cale Angelei si-l invidiez pe Miki pentru podoaba cu care Dumnezeu l-a inzestrat. Cu asemenea femei langa noi cu siguranta altfel ar fi fatza radioamatorismului YO.

Drumul catre Satu-Mare a fost acoperit usor fiecare dintre noi comentand cu voce tare impresiile traite in aceasta dupa-amiaza superba.

Pe drumul de intoarcere de la Simpo catre casa m-am oprit si la locatia de concurs IARU 160m Cw a oradenilor. Oficiul de prezentator l-a avut bunul meu prieten Paul, YO5BRZ, de care ma leaga doar ganduri bune. Timp de o ora Paul mi-a prezentat locatia care se afla pe un mic deal la cativa km de Oradea intr-un sediul bine pazit al aviatiei civile. Aici este radiobaliza de 418 kHz AM folosita la dirijarea avioanelor civile. Aici pentru Iaru 2004 a fost construita o antena loop din cartea lui ON4UN care a dat bune rezultate in trafic. Deoarece este inclinata in directia vestului se pare ca are o caracteristica de emisie destul de pronuntata pe directia respectiva. Singura problema aici, din cauza vegetatiei abundente, este configurarea sistemului de receptie format din salba de antene beverage, paul exploatand cel mai mult evident directia vest. Trebuie insa retinut ca o antena beverage nu lucreaza la toate capacitatile ei daca are o inclinare mare (specialisti americani zic de unghiuri de maxim 20 grade), iar acest lucru a fost dovedit in toate marile expeditii pentru benzile joase,cand operatorii au fost obligati sa intinda aceste antene pe sol inclinat si prin vegetatie. Oricum meritul lui Paul alaturi de echipa lui oradeana este mare iar acest lucru se vede din punctajul obtinul in concursul Iaru 2004.

Iar acum cateva considerente practice alaturi de concursurile mari din benzile joase. Lipsa unei locatii adecvate face ca banda de 160m sa fie de cele mai multe ori sacrificata, iar atunci cand aceasta locatie exista nu e exploatata la maxim. Pretul unei antene de emisie serioase e prohibitiv(Olga,Xyl-ul meu mi-a calculat costurile materialelor experimentului,in conditiile a doar 6 radiale, la doar 190 euro, hi !!). Lipsa antenelor serioase de receptie,bine adaptate la fiderul de coborare, ne face de cele mai multe ori ridicoli in fatza concurentei. Nu uitati ca banda de 160m este cea mai neiertatoare dintre benzi,de fapt regina tuturor. Lipsa de ureche se concretizeaza cel mai des prin admonestari haioase pe clusterul vazut de toata lumea, dar mai ales prin scorul obtinut in concurs. Iar poate cel mai greu de obtinut este puterea de emisie necesara intr-un concurs mare de talia Iaru. Puterea de ordinul a 2kw in antena este o mica joaca de copii nevinovati in fata capcaunului. In tarile limitrofe ca sa nu ma uit mai departe in zare, aceste puteri sunt multiplicate de mai multe ori. Momentan in YO nu functioneaza nici o statie Molnya cu care poate,poate, ne-am apropia si noi de lumea buna. E pacat de aceste valori(Molnya) care au fost hacuite de terti zelosi iar acum stau prin sertare(pentru un amplificator care nu se va face niciodata) sau instrainate prin alte tari. Pacat ca nimeni din conducerea FRR nu s-a gandit ca cei care trebuie inzestrati cu asa ceva ar trebui sa fie cei care fac ceva pentru YO in concursurile la care sunt optati. Dar lucrul cel mai important la o buna activitate competitionala in benzile joase (si nu numai) o constituie latura umana. N-am inteles niciodata de ce orgoliile nu sunt lasate la o parte macar in prejma concursurilor mari. Iar dilema asta afecteaza mult rezultatele YO-ului in fata lumii bune a radioamatorismului mondial. E timpul sa se schimbe ceva daca vrem sa fim priviti obiectiv si prin prisma a ceea ce parem ca suntem.

Consider ca aceasta vizita la Miki si Paul a fost de bun augur pentru mine si m-a facut sa-mi formez o parere absolut obiectiva asupra fenomenului lowband competitional din tara noastra. Ceea ce am aratat lumii pana acum e doar o mica parte din potenta radio cu care ne-a inzestrat Cel de Sus. Credeti-ma pe cuvant ca stiu ce spun!

Sanatate si DX-uri.

Valentin Ghita YO2LDC

Articol aparut la 25-8-2004

9851

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (4)  

  • Postat de Morel - la 2004-09-23 16:11:51 (ora Romaniei)
  • Mi-a lasat gura apa dupa antena asta. Dar unde sunt fotografiile antenei ? E ca o nunta fara mireasa! Sau ca o mireasa fara ... voal !
    73 si succes,
    Morel
    4X1AD

  • Postat de gheorghe andrei radulescu - YO4AUP la 2004-09-27 03:39:23 (ora Romaniei)
  • la urmatorul drum la baia mare poate incerci un 10 lamda / 8 in 160 metri !!! turnul are 200 metri inaltime 73 si succes, andrei.

  • Postat de ion - YO8RXK la 2007-09-28 22:22:09 (ora Romaniei)
  • Din nefericire savantul Benjamin Franklin a incercat doar o jucarie inocenta[zmeu]si nu suntem informati de raportulsfoara/multiplu de lambda!!Multe 73!

  • Postat de jkl - 1234HJU la 2008-01-25 12:21:24 (ora Romaniei)
  • gfdtmujffk

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Povestea unei antene"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact