hamradioshop.ro
Articole > Software pentru radioamatori Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Google MapMaker - cartografie pentru toţi

Antal Madincea YO2MBA

Dacă privim hărţile electronice de pe internet, pe toate România apare ca o pată albă, având trecute doar şoselele mai importante şi oraşele mai mari. Asta în timp ce mai la vest de noi, începând chiar de la graniţa cu Ungaria, totul este cartografiat extrem de detaliat, cele mai mici cătune având trecute până şi numerotarea caselor de pe stradă. Recent Google, una dintre firmele care are în portofoliu şi o hartă digitală a lumii, a hotărât să schimbe lucrurile în cazul României alături de alte ţări din Europa de Est şi nu numai: Albania, Belarus, Brunei, Kosovo, Macedonia, Malaysia, Mexico, Moldova, Montenegro şi Serbia. Cu un an în urmă a făcut aceeaşi lucru pentru ţările din Africa.

Pentru a cartografia aceste ţări, existau două variante. Prima ar fi constat în angajarea unor firme de cartografi. Dar oricât de profesionist ar fi un cartograf, nu cunoaşte mai bine ca noi strada sau cartierul în care trăim. Aşa că s-a apelat la a doua variantă. S-a dat liber la editat hărţi. Orice posesor al unui cont de utilizator Google poate să îşi aducă contribuţia la maparea ţării. Recomandarea este ca fiecare să abordeze zone pe care le cunoaşte. Utilizatorii noi trec la început printr-o perioadă de evaluare, în cadrul căreia elementele desenate vor fi moderate de către alţii, dar în măsura în care se lucrează corect vor creşte rapid libertăţile de acţiune, ajungând la moderare numai cazurile deosebite, în care softul detectează posibile erori. Faptul că elementele desenate sunt în moderare nu împiedică cu nimic continuarea activităţii. Dacă se fac editări rău intenţionate, utilizatorului i se suspendă dreptul de a mai accesa aplicaţia. Orice utilizator poate la rândul lui să contribuie la moderarea modificărilor efectuate de către alţii, iar dacă constată acte de vandalism poate raporta acest lucru. Dar cu atenţie, pentru că dacă se raportează abuzuri false veţi fi atenţionat la prima greşeală şi suspendat definitiv la a doua. Dacă vi se pare că aţi fost suspendat pe nedrept puteţi contesta decizia printr-un mesaj detaliat pe email, iar decizia va fi definitivă şi irevocabilă.

Au radioamatorii nevoie de Google Maps sau Google Earth? Aici fiecare poate să-şi aleagă singur răspunsul. Utilizatorilor APRS le este indispensabilă o hartă bună, celorlalţi mai puţin. Deocamdată. Pentru colegii interesaţi să-şi aducă contribuţia la acest proiect, prezint în continuare principalele aspecte bine de ştiut înainte de a începe.

Recomand folosirea pentru această activitate a browserului de internet Google Chrome. Eu am început lucrul în Mozilla Firefox, dar după multe ore mi-am zis că ar trebui să încerc şi altceva, că ar fi loc de mai bine. Am instalat pentru prima oară de la lansare Chrome şi de atunci numai în el lucrez cu MapMaker. M-a cucerit prin viteza de reacţie, stabilitatea şi nu în ultimul rând ţine cont că sunt utilizator român şi îmi afişează aplicaţia în limba română, iar la crearea de noi elemente pe hartă comută implicit în română limba principală la denumire. Nu este mare lucru, se economisesc 2-3 clicuri, dar se simte. Un alt motiv pentru care recomand Chrome în loc de orice altceva este faptul că uneori sunt necesare acţiuni cu butonul din dreapta al mausului, pentru accesarea unor meniuri contextuale ale aplicaţiei. În Chrome apare imediat meniul contextual din MapMaker, în tip ce în alte browsere apar două meniuri suprapuse. Apare meniul browserului deasupra şi de abia după părăsirea lui cu tasta Esc se poate accesa meniul programului.

Odată accesat ecranul principal al aplicaţiei, avem în colţul dreapta sus 3 butoane pentru alegerea modului de vizualizare al hărţii, respectiv variantele: Hartă, Satelit şi Hibrid. În modul hibrid se afişează elementele de hartă existente, suprapuse pe imaginile din satelit ale zonei. Acesta este modul de lucru folosit pentru editare, preferabil la zoom-ul maxim permis, uzual până la scara de 50 m în cazul României. Sunt şi zone unde se permite mărirea doar până la 100 sau 200 m, ceea ce poate fi de ajuns pentru desenarea unui râu sau a unei şosele, dar insuficient pentru crearea precisă a reţelelor de străzi dintr-o localitate. În asemenea locuri poate ar fi o idee bună să aşteptăm un nou set de poze la rezoluţie mai mare sau să încărcăm rutele culese de pe teren cu un GPS (în format KLM, la butonul "Suprapuneri") şi să le edităm pentru introducerea detaliilor.

În partea din stânga sus avem două seturi de butoane, primul pentru editarea detaliilor deja existente pe hartă şi al doilea pentru adăugarea altora noi.

Putem adăuga trei tipuri de elemente, fiecare cu o mulţime de subcategorii:

  • puncte de interes pentru obiective de mici dimensiuni, care nu ocupă decât un punct pe hartă (statuie, turn, puţ, etc.), pentru a marca existenţa unor spaţii comerciale care nu ocupă o clădire întreagă ci de exemplu doar o încăpere la parter şi pentru orice alte obiective care la rezoluţia maximă din zona respectivă ar fi greu de reprezentat sub altă formă. Punctele pot fi ulterior editate şi transformate în forme.
  • linii care pot reprezenta drumuri, cale ferată, cursuri de apă, linii de înaltă tensiune, etc.
  • forme, pentru desenarea oricărui element reprezentabil ca o suprafaţă: localităţi, lacuri, păduri, parcuri, terenuri de sport, clădiri de diferite tipuri şi multe altele.

Pentru editarea elementelor deja existente pe hartă în vederea efectuării de corecţii sau pentru completarea unor informaţii suplimentare se foloseşte butonul cu cruciuliţă, etichetat "Căutaţi pentru a edita". Se apasă respectivul buton, după care pe hartă se dă clic pe elementul a cărui editare se doreşte. Dacă din diverse motive nu se poate selecta obiectivul dorit (distanţă prea mică faţă de altele înconjurătoare), atunci se poate folosi butonul al doilea, cel cu lupa, numit "Răsfoiţi". La apăsarea acestuia, în partea stânga a ecranului se afişează o listă din care se selectează tipul obiectivului a cărui editare se doreşte. Dacă de exemplu alegeţi "intersecţii", atunci toate intersecţiile de pe hartă vor fi marcate cu un punct roşu. Prin clic pe punctul dorit se poate edita respectiva intersecţie.

Orice element, fie el punct, linie sau formă, are o serie de atribute suplimentare, unele generale (nume, adresă, cod poştal, grad de precizie) altele particulare în funcţie de tipul obiectivului (telefon, fax, adresă web/email, orar, tip). Preferabilă este completarea tuturor detaliilor cunoscute sau existente pe Wikipedia, pe saitul oficial sau alte surse aflate la îndemână. Câteva câmpuri sunt obligatorii (de exemplu denumirea unei localităţi şi populaţia). Celelalte sunt facultative, dar merită cele câteva secunde necesare completării lor. Mai devreme sau mai târziu cineva tot va trebui să o facă. Întotdeauna se vor folosi diacritice şi se vor evita prescurtările. Se va scrie Strada, Aleea, Bulevardul", niciodată str. Al. sau bd. Toate cuvintele încep cu majuscule, un aspect pe care văd că se insistă mult.

Multe din localităţile, râurile sau alte locuri româneşti au mai multe denumiri, în limbile minorităţilor locale, regionalisme, arhaisme, etc. Se recomandă introducerea tuturor denumirilor, putându-se adăuga câte câmpuri de denumire este nevoie. Pentru fiecare în parte se va selecta limba corespunzătoare (Timişoara - română, Temeschwar - germană, Temesvár - maghiară, Темишвар - sârbă, etc.). În afară de limbă, denumirile mai au un atribut, "Tip de nume". Aceasta poate fi:

  • preferat - este denumirea care se va afişa pe hartă. Dacă localitatea are nume în mai multe limbi, pentru fiecare limbă se va introduce o denumire preferată. Noi vom vedea denumirea preferată în română a localităţii, dar cei din Germania vor avea posibilitatea să o vadă pe cea în germană. Cel mai important este că toţi vor găsi localitatea indiferent după care denumire o vor căută;
  • colocvial - denumire cu caracter informal, argou. Ca să folosesc chiar exemplul din help, numele oficial al localităţii în limba locală este "Ho Chi Minh" dar denumirea colocvială în engleză este "Saigon";
  • oficial - de obicei corespunde cu numele preferat, aşa că nu este necesară repetarea denumirii;
  • necunoscut - pentru alte denumiri, de exemplu istorice sau regionalisme. Poate fi util pentru căutări;
  • abreviat(-ă) - poate fi util pentru căutări. De exemplu RO este abrevierea pentru România, Tg. Jiu pentru Târgu Jiu ş.a.m.d.

Nu există linii curbe. Totul se desenează folosind segmente de linii drepte. Cu cât sunt mai scurte segmentele folosite, cu atât rezultatul final va urma mai fidel liniile curbe din teren.

Ca regulă întâi se desenează conturul localităţii şi abia după aceea se trece la desenarea străzilor sau a altor elemente din localitate.

La folosirea instrumentului linie, indiferent că este vorba despre drum, cale ferată, râu sau orice altceva, nu se pot desena segmente mai lungi de 5 km. Din punctul de terminare al unui segment de 5 km se poate începe un alt segment iar la salvarea acestuia se bifează căsuţa "Extindeţi...". În cazul râurilor este important să se completeze toate detaliile cunoscute încă de la primul segment, deoarece de la o anumită lungime în sus nu se mai poate edita râul ca întreg ci numai pe porţiuni şi devine mult mai anevoioasă completarea datelor. Dacă însă acestea s-au completat de la început, prin extinderea repetată a râului se preiau şi atributele introduse pentru toată lungimea lui.

Dacă pe traseul unui drum sau a unei căi ferate se află un pod sau tunel, se va opri drumul în dreptul acesteia şi se salvează porţiunea desenată. După care se va desena în continuare un alt segment de lungimea podului/tunelului. La salvare se va bifa atât "Extindeţi..." cât şi "Creaţi un ... nou". Asta pentru a se prelua caracteristicile deja definite dar pentru a putea totodată fixa şi altele noi, în cazul de faţă câmpul "Altitudine" care în loc de "Normal" va fi "Pod" sau "Tunel". După care se continuă cu un nou segment, se bifează iarăşi la salvare atât "extindere" cât şi "creare de...nou" şi se trece câmpul "Altitudine" pe "Normal". La intrarea în localitate şi la ieşirea din ea nu se mai bifează "extindere..." ci se creează drumuri noi, deoarece nu mai este valabilă nici denumirea din localitate, nici limita de viteză. La primele poduri desenate s-ar putea să intre la moderare deoarece softul sesizează că este o porţiune de drum prea scurtă. Asta nu vă împiedică să continuaţi lucrul. Porţiunile aflate în moderare sunt desenate punctat pe hartă şi nu pot fi editate până nu sunt aprobate. Se pot însă anula dacă aţi greşit ceva. De asemenea în orice moment al lucrului puteţi renunţa la acţiunea în curs prin apăsarea butonului "Anulaţi" din stânga sau a tastei Esc. Dacă doriţi ştergerea unor puncte din editarea curentă, se face cu clic dreapta pe punctul respectiv şi selectarea primului punct din meniul contextual afişat, "Ştergeţi acest punct".

Dacă un drum este alcătuit din mai multe segmente decalate între ele, nu doar intersectate de alte drumuri, ca Strada Dropiei din imaginea de mai jos, atunci fiecare segment se desenează independent. În nici un caz nu se va desena drumul dintr-o bucată cu segmente suprapuse peste alte drumuri.

Un drum poate fi desenat din oricâte segmente se doreşte, dar niciodată nu se vor desena cu o singură linie două sau mai multe drumuri. La capătul unui drum ne oprim, salvăm, după care se începem celălalt drum cu o linie nouă, chiar dacă el îl continuă pe precedentul în linie dreaptă.

Dacă sunt intersecţii cu sens giratoriu, acestea se vor desena înainte de a trasa drumurile care duc spre ele. Sensul giratoriu se desenează din două jumătăţi. Prima oară un semicerc pentru care la proprietăţi se va selecta "Sens unic" de la A la B sau invers, după caz. Apoi se trasează celălalt semicerc, la salvare se marchează câmpul de "Extindere..." şi se atribuie aceeaşi proprietate de sens unic. După care pot fi trasate drumurile de intrare/ieşire în intersecţie.

Când desenaţi forme complexe, de mari dimensiuni (păduri, lacuri, etc.) trebuie să ţineţi cont că o suprafaţă iniţial nu poate fi definită prin mai mult de 250 de puncte. Eu încă n-am atins niciodată această limită, dar dacă estimaţi că s-ar putea întâmpla aşa ceva, trasaţi într-o primă fază o formă mai simplificată a obiectivului, completaţi atributele şi salvaţi-o. După care editaţi forma şi puteţi introduce oricâte puncte sunt necesare pentru definirea clară a contururilor. Între fiecare două puncte iniţiale se va vedea un alt punct care devine activ la clic şi poate fi deplasat în poziţia dorită. Între noul punct şi cele două anterioare vor apărea alte puncte activabile cu un clic. Şi tot aşa, ori de câte ori este nevoie. Identic se pot edita şi curbele drumurilor sau râurilor dacă linia iniţială este prea colţuroasă.

Râurile sunt reprezentate de linii subţiri. Dacă lăţimea albiei râului este sensibil mai mare decât grosimea liniei, atunci după trasarea râului se vor desena suprafeţe de tip apă care vor "umple" albia râului. În funcţie de preferinţe şi complexitatea contururilor malurilor se pot desena suprafeţe de apă lungi de câteva sute de metri sau câţiva kilometri. În acestea nu se vor mai înscrie numele râului sau alte caracteristici, ele fiind conţinute de linia care marchează cursul.

Uneori imaginea din satelit a zonei nu este destul de clară. Poate sunt nori, fum sau pur si simplu poziţia soarelui în momentul respectiv era nefavorabilă iar umbrele fac imposibilă descifrarea unor detalii. Pentru asemenea cazuri poate fi utilă apelarea la programul Google Earth. Multe zone din România nu se află la prima fotografiere din satelit. Prin apăsarea butonului "Show historical imagery" (butonul cu ceas) din meniul de sus al Google Earth se poate activa un cursor care permite selecţia oricăreia din fotografiile mai vechi ale zonei. Sunt mari şansele ca ceea ce nu se vede clar pe ultima fotografie, să se vadă bine pe una mai veche.

Mai jos un exemplu de două imagini diferite din acelaşi loc. Asta pe lângă avantajul că Google Earth permite o mărire mai puternică a zonei decât se poate în MapMaker.

În încheiere voi prezenta pe scurt câteva resurse utile:

  • http://maps.google.com/support/bin/topic.py?hl=en&topic=23521 - saitul oficial al aplicaţiei MapMaker, locul unde găsiţi documentaţia completă, cele prezentate de mine fiind doar reguli generale necesar a fi cunoscute înainte de a începe. Orice informaţii amănunţite sunt disponibile pe site, cu tot cu imagini şi filmuleţe exemplificatoare. Toate materialele sunt pe engleză, dar asta nu cred că reprezintă un impediment.
  • http://www.google.com/mapmaker - aici puteţi accesa aplicaţia MapMaker. Este necesară deţinerea unui cont de utilizator Google.
  • http://wikipedia.org - o bună resursă pentru informaţii ca denumirile localităţilor, populaţia, codul poştal în cazul satelor. Atenţie, la satele centru de comună populaţia trecută este de obicei populaţia întregii comune, cu tot cu satele aparţinătoare.
  • http://www.posta-romana.ro/postal_codes - codurile poştale pentru străzile din oraşe
  • saitul consiliului judeţean poate conţine informaţii utile. De exemplu pe http://www.cjtimis.ro/ se pot găsi atât statistici privind populaţia localităţilor cât şi o hartă a judeţului utilă pentru identificarea aşezărilor.
  • saiturile localităţilor, fie ele oraşe sau comune. Nu toate localităţile au saituri actualizate şi mult mai rare sunt cele care conţin informaţie utilă dar dacă aveţi noroc puteţi găşi chiar şi o hartă cu denumirile străzilor, etc.
  • http://earth.google.com/ - de aici îl puteţi descărca gratuit programul Google Earth.

Poate la prima vedere vi se pare complicat tot procesul dar dacă începeţi veţi constata că totul este deosebit de simplu, uşor de făcut. Avem şansa să punem România "back on the map", cum spun americanii. Ca delectare de final, propun un filmuleţ în ton cu articolul de faţă: http://www.youtube.com/watch?v=8W7Z-UN3jXs

Antal Madincea YO2MBA

Articol aparut la 30-9-2009

13763

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (18)  

  • Postat de Feri - YO6OWN la 2009-09-30 12:06:56 (ora Romaniei)
  • "cand Romania era o pata alba" pe harta googlemaps - aceasta a fost DECIZIA multlaudatului googlemaps. Google MapMaker e o solutie prin care din nou google devine proprietar pe date donate de voluntari, si da drept de "own use only" .
    Romania nu mai e o harta alba de cativa ani, datorita proiectului openstreetmap care are licenta open, adica harta poate fi folosita liber, poti sa faci ce vrei fara restrictii, poti sa o vinzi si pe bani. (vezi http://www.openstreetmap.org) In vest harta OSM este mult mai competa decat googlemaps, iar in est cu cateva ordine de marime mai completa. Se poate compila pentru dispozitive GPS si asa mai departe.
    Pentru APRS harta openstreetmap este foarte buna, ultma data am remercat un program german care integrase foarte bine harta. Deci alternativa exista, e mai buna, mai versatila si e fara restrictii.

  • Postat de George - YO3BPF la 2009-09-30 16:22:38 (ora Romaniei)
  • Felicitari Antal, ai reusit o prezentare excelenta a proiectului!
    Sper sa fie interesati si alti operatori in dezvoltare/implemantare si sa urmeze o crestere a interesului pentru APRS.
    (www.aprs.fi/?call=yo3kyd-2)

  • Postat de Antal - YO2MBA la 2009-09-30 16:36:42 (ora Romaniei)
  • Cunosc proiectul OpenStreetMap. Eram gata sã contribui la el dacã nu apãrea varianta de mai sus (când termin aici poate revin ºi la el). Dvs. când spuneþi cã OSM este cu câteva ordine de mãrime mai completã decât GoogleMaps, faceþi o confuzie. Comparaþi OSM cu actuala formã a GoogleMaps, nu cu cea de care vorbesc eu în articol, aflatã încã în lucru în Google MapMaker. Dacã veþi compara OSM cu harta deja existentã în MapMaker situaþia se schimbã radical. În OSM existã o hartã cât de cât detaliatã pentru oraºele foarte mari ºi câteva strãzi pentru unele oraºe mai mici. Atât. Iar asta mi se pare FOARTE puþin. Iar diferenþele se menþin ºi în alte þãri. De ex. Ungaria pe Google Maps este ultradetaliatã, în OSM de abia sunt trecute denumirile unor sate. În MapMaker oraºele mari ºi mai mici sunt deja în bunã parte complete sau în curs de finalizare iar numãrul satelor completate creºte vãzând cu ochii. În OSM chiar ºi în oraºele mari sunt atât lipsuri cât ºi greºeli. Strãzi lipsã sau trasate aiurea. Nu spun cã în MapMaker nu sunt posibile greºeli, dar acestea sunt imediat observabile în modul de afiºare hibrid ºi remediabile.



    Cunosc diferenþele dintre OSM ºi GMaps. OSM are într-adevãr avantajul de a putea fi descãrcatã de cãtre doritori, dar pe mine ca utilizator mã intereseazã mai puþin acest lucru. Mai degrabã intereseazã o firmã care vrea sã ne vândã harta pe GPS-uri. OSM este un proiect susþinut de o fundaþie, iar prin statutul fundaþiei poate în viitor ºi el sã devinã în orice moment proiect comercial. Sau poate avea probleme în a se susþine financiar în lipsa sponsorilor. Dacã vã uitaþi printre sponsorii principali ai fundaþiei veþi regãsi printre altele chiar Google. Sponsorizeazã Google un rival? Nu, OSM nu se va ridica niciodatã la nivelul de dezvoltare al Google Maps, deci nu reprezintã o ameninþare. În schimb a fost pentru Google un bun laborator de verificat dacã în practicã este fezabilã ideea de voluntariat pentru cartografiere.



    Motivele principale care m-au convins sã aleg proiectul MapMaker ar fi printre altele încrederea în existenþa pe termen lung al proiectului ºi mai ales faptul cã Google are puterea tehnologicã ºi financiarã de a-l dezvolta dincolo de ceea ce ne putem noi imagina la ora actualã. În SUA de exemplu este indicat în timp real pe hartã nivelul traficului de pe arterele principale ale marilor oraºe. Iar http://www.youtube.com/watch?v=TPk88soc2qw" target="_blank">aici puteþi vedea urmãtorul pas, aflat în lucru, ºi anume animarea Maps/Earth prin reprezentarea în timp real a datelor dinamice, ca de exemplu a traficului pietonal ºi stradal, a stãrii vremii, etc. O altã diferenþã esenþialã între cele douã proiecte este modul în care poate contribui omul de rând la dezvoltarea lor. În OSM singura posibilitate este de a încãrca rute memorate cu ajutorul unui GPS. Deci fiecare drum trebuie întâi parcurs pentru ridicarea punctelor de reper. În MapMaker am desenat aproape 2.000 de km de drumuri pe care nu le-am parcurs în viaþa mea. Le-am desenat prin suprapunere peste imaginea din satelit. În OSM asta nu este posibil. Adevãrat cã oferã posibilitatea de a folosi imaginile din satelit ale lui Yahoo, dar acestea sunt pentru România la o scarã de 1-2000 m faþã de 50 m la cât coboarã Google. De la 50 m pot desena precis traseele drumurilor, dar de la 2.000 m toatã localitatea are câþiva pixeli. ªi în ultimã instanþã sã vorbim despre puterea mobilizatoare a celor 2 proiecte: MapMaker este activ pentru România de nici 2 luni ºi are deja un grad de complexitate pe care OpenStreetMap nu a reuºit sã-l atingã în peste 5 ani de existenþã.

  • Postat de CRISTIAN - YO7HMY la 2009-09-30 17:51:18 (ora Romaniei)
  • Dragi romani, puteti sa ajutati acest proiect. nu am nimic impotriva, dar sa gandim un pic mai mult. Cine este interesat de aceste date (informatii) care sunt adunate gratuit? bineinteles gigantul google. ce face google sa merite acesta munca benevola?
    ce va face google cu aceste informatii?
    raspunsul este foarte simplu. VA SCOATE BANI DE LA TOTI CEI CARE IN VIITOR VOR AVEA NEVOIE DE ACESTE INFORMATII.

  • Postat de Andrei - YO3IEW la 2009-09-30 19:23:08 (ora Romaniei)
  • Eu cred ca tocmai noi suntem interesati de aceste date, fiecare completeaza unde stie si cand mergi in alta zona speri sa ai datele completate de altcineva, cand altul vine in zona ta iti va multumi virtual ca ai ajutat, in final toti castigam.

  • Postat de Antal - YO2MBA la 2009-09-30 20:04:26 (ora Romaniei)
  • @George, YO3BPF: Mulþumesc pentru aprecieri. Rãspândirea APRS este ajutatã ºi de evoluþia tehnologicã, de exemplu portabila VX8-R, bijuteria lansatã anul trecut de Yaesu, este echipatã inclusiv cu GPS-ul necesar pentru acest serviciu. Iar disponibilitatea hãrþilor detaliate va fi un mare plus pentru utilizatorii APRS.



    @Cristian, YO7HMY: Aveþi dreptate, Google nu numai cã va scoate bani din aceste servicii, ci chiar o face deja, de 11 ani. Sã analizãm câteva exemple:

    • cel mai cunoscut, motorul de cãutare Google. Astãzi internetul ar fi de neconceput fãrã el. Probabil ºi dvs. îl utilizaþi zilnic. Cât v-a costat pânã în prezent acest serviciu? ªi totuºi, este de departe principala sursã de venit a companiei.

    • Gmail. Pânã la apariþia lui o cãsuþã de email gratuitã avea 5 MB. Pentru una de 20 MB abonamentul costa câteva zeci de dolari. Gmail oferea din prima zi 1024 MB gratis. Dupã vreo sãptãmânã a crescut limita la 2 GB, apoi a devenit teoretic nelimitatã. Fãrã sã plãtim un cent pentru ea. ªi totuºi Google câºtigã bani din ea.

    • Maps. Existã de mulþi ani. Îl puteþi folosi pe saiturile personale sau comerciale, în oricâte locuri este nevoie. Puteþi plasa informaþii proprii pe ea. Puteþi construi aplicaþii în jurul ei, ca http://www.n2yo.com/" target="_blank">de exemplu. Vã costã ceva? Nu. Dar Google câºtigã bani ºi de aici.

    • YouTube. Puteþi încãrca clipurile personale ºi apoi insera în paginile de web deþinute. Dacã ar fi sã gãzduiþi pe propriul server înregistrãrile video, aþi avea nevoie de un cluster de calculatoare puternice ºi softul aferent care sã converteascã zecile de formate trimise de utilizatori în formatul standard pentru site. Ar trebui identificate ºi eliminate înregistrãrile protejate de drepturi de autor. Apoi este nevoie de media-servere care sã gãzduiascã aceste clipuri. ªi mai ales ar trebui o bandã de internet IMENSÃ. Dacã gãzduirea pentru un site costã de la câþiva dolari pe an în sus, partea de media ar putea ridica lejer cheltuielile chiar ºi la sute de mii de dolari, ceea ce clar v-ar limita posibilitãþile nu numai ca persoanã fizicã ci ºi ca firmã micã. Dar existã o alternativã: YouTube. Google suportã toate costurile deloc neglijabile, iar pe dvs. nu vã costã nimic. ªi culmea, Google câºtigã bani ºi din asta! (YouTube de abia anul acesta se aºtepta sã devinã profitabil, dar asta este o altã poveste.)

    • aº putea continua cu serviciile Docs, Forms, Analitycs, Translate ºi încã câteva zeci. Toate gratuite pentru utilizatori, multe revoluþionare prin modul de abordare sau complexitate. ªi toate aduc bani pentru Google.


    Modelul de afaceri al Google (servicii gratuite susþinute prin publicitate) au adus compania la un nivel la care n-a ajuns nici una din companiile care merg pe modelul tradiþional, al serviciilor taxate. Prin urmare nu cred cã ar avea vreun motiv sã schimbe strategia.


    Ciudat este cã noi, românii, punem altfel problema. Cum adicã, sã câºtige cineva bani de pe urma serviciilor pe care mi le oferã gratuit? Inacceptabil! ªi aºa lumea merge înainte, iar noi murim de grija caprei vecinului...

  • Postat de Florian - YO9GJX la 2009-09-30 20:21:16 (ora Romaniei)
  • Foarte bun tutorial Antal, multumim.
    Cu privire la Google trebuie ceva mai multa informare inainte de a dezvolta o opinie.
    Numai pentru atat si merita efortul:
    http://code.google.com/

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2009-10-02 16:02:14 (ora Romaniei)
  • Bun articol.Am aflat lucruri de a caror existenta nu stiam.Felicitari Antal , si atata timp cat putem folosi gratuit munca celorlalti pe mine nu ma deranjeaza.La mai mare!

  • Postat de Dican Tiberiu - YO5BXI la 2009-10-03 21:19:55 (ora Romaniei)
  • Orasul Sebes (~30000 locuitori, al doilea ca marime din judetul Alba), pe Google MapMaker nu exista! Inseamna ca noi traim pe camp, inclusiv radioclubul nostru YO5KLB (Hi). Ultima parte luati-o numai ca o gluma.

  • Postat de Feri - YO6OWN la 2009-10-05 11:59:10 (ora Romaniei)
  • Nu chiar, sunt cateva strazi, comparatorul de harti.

    http://tools.geofabrik.de/mc/?mt0=googlemapmaker&mt1=mapnik&lon=23.56233&lat=45.95956&zoom=14

    73 de Feri

  • Postat de Cata - (neradioamator) la 2009-10-15 10:21:36 (ora Romaniei)
  • Un alt mare avantaj al Google Maps este disponibilitatea lui pe orice device mobil. Google a facut clienti pentru iPhone, Android si Windows Mobile. Cu o conexiune Internet 3G si poti vedea pe telefonul propriu harta suprapusa peste imaginea din satelit.

    Intr-adevar, datele devin ale Google. Si Google este o companie comerciala. Teoretic, ar putea abuza de munca noastra. Practic, de cand exista Google nu a facut nimic de acest gen, avand un track-record excelent. In plus, sunt multe situri care se bazeaza pe contributiile noastre sub forma de reviews, preferinte, optiuni. Simplul act de vizitare al unui site ii da acestuia date despre ce iti place.

    Asa ca sa fim seriosi... avantajele NOASTRE din a avea un Google Maps puternic in Romania sunt MULT peste posibilele dezavantaje ale unui abuz Google.

  • Postat de Alyna - (neradioamator) la 2009-10-15 14:38:18 (ora Romaniei)
  • Multumim foarte mult pentru tutorial si pentru initiativa!
    Daca mai ai putin timp, poate scrii ceva si despre cum se scriu codurile postale. Ar fi foarte interesant ca eu m-am chinuit putin cu ele. Mai ales ca la noi o strada are mai multe coduri.

  • Postat de vlad - (neradioamator) la 2009-10-17 20:39:48 (ora Romaniei)
  • Eu un program bun

  • Postat de vlad - (neradioamator) la 2009-10-17 20:40:51 (ora Romaniei)
  • Eu un program bun, vlad din BRAILA

  • Postat de Ciprian - (neradioamator) la 2009-10-19 20:39:31 (ora Romaniei)
  • Un lucru interesant la cei care contribuie la Google Maps este faptul ca utilizeaza date protejate de copyright (chiar in acest articol este recomandat sa cautati surse de date, fara a se specifica faptul ca de exemplu harta de site-ul primariei X are un copyright, si e nevoie de acceptul autorilor pentru utilizarea ei). Ce se intampla daca autorii hartii se sesizeaza?

  • Postat de Antal - YO2MBA la 2009-10-22 02:51:09 (ora Romaniei)
  • Pt. YO5BXI: Cred cã aþi citit numai comentariile. N-am spus nicãieri cã Sebeºul ar trebui mãcar sã fie pe hartã. Faptul cã nu este înseamnã cã deºi are 30.000 locuitori, între ei nu se gãseºte nici un voluntar care sã contribuie la MapMaker ºi sã-ºi deseneze localitatea. Este valabil pentru judeþul Alba în general, este slab reprezentatã faþã de judeþele învecinate. O sã fie cartografiatã ºi Alba încetiºor, probabil de cãtre voluntarii din alte judeþe.


    @Alyna: Localitãþile de pânã la 20-30.000 de locuitori au un singur cod poºtal, acolo este simplu. În oraºele mai mari sunt strãzi sau grupuri de strãzi cu un cod. Pe strãzile mai lungi însã frecvent sunt mai multe coduri poºtale, uneori chiar ºi câteva zeci. Când sunt doar 2-3 (separat pe o parte ºi pe alta a drumului, pt. numere pare/impare) mai merge introducerea lor în aceeaºi câmp, separate cu virgulã. Dar când sunt mai multe, inclusiv clãdiri cu coduri proprii, soluþia este alta. Nu se introduce nici un cod poºtal la atributele strãzii. Codurile se vor introduce la fiecare clãdire în parte în momentul în care vor fi desenate. Nu este o prioritate desenarea clãdirilor din localitate, dar poate fi pasul urmãtor când nu mai este nimic de fãcut. În Bucureºti de exemplu observ cã se deseneazã ºi blocuri. Astfel se pãstreazã ºi caracterul orientativ al codului poºtal, ducând exact la cele una pânã la câteva obiective pe care le desemneazã, nu la o stradã de poate câþiva kilometri.


    @Ciprian: În primul rând nu se pot copia hãrþi cu totul, eu vorbesc despre informaþii de pe hãrþi sau date referitoare la populaþie, etc. Toate acestea sunt informaþii publice ºi am îndemnat la folosirea lor de pe saiturile unor instituþii publice, nu de la societãþi comerciale. Instituþiile publice sunt create sã ne slujeascã pe noi, nu invers, iar tot ceea ce ele produc este deja plãtit din impozitele noastre. Copierea hãrþilor complete nu se poate face din multe motive. Una ar fi ºi acela cã foarte rar avem ocazia sã vedem undeva o hartã precisã ºi completã. Majoritatea nu pot concura cu hãrþile întocmite prin ridicarea cu GPS a punctelor de reper de pe teren ºi/sau desenate având la bazã imagini aeriene calitative. Ceea ce spun eu cã putem lua sunt de exemplu denumirile unor strãzi, localitãþi, coduri poºtale, º.a.m.d. De exemplu pot sã-þi înºir din memorie o serie de alei cu denumiri de flori sau de conifere de la mine din oraº, dar dacã n-am o hartã în faþã este posibil sã mai încurc ordinea unora din ele. Sau satele aflate de-a lungul cãii ferate Timiºoara-Reºiþa-Caransebeº-Oþelu Roºu. Le ºtiu, dar ca sã fiu sigur cã nu le amestec, mã uit pe hartã. Þi se pare cã am folosit informaþii protejate de drepturi de autor? Doar nu credeai cã iau o hartã de pe un site, o import in MapMaker ºi gata, am terminat câteva sute sau mii se strãzi? Aºa ceva nu existã.


    Accesul la informaþii publice în România este reglementat prin douã acte normative. Prima ar fi destul de cunoscutã, http://www.presidency.ro/static/ordine/AdmPrez/Legea_544_din_2001.pdf" target="_blank">Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, prin care orice cetãþean are acces gratuit la informaþiile din aceastã categorie, definite în cadrul actului normativ. Mai puþin cunoscut din pãcate este faptul cã mai existã ºi http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_8317/Legea/nr.109/2007/privind/reutilizarea/informatiilor/din/institutiile/publice.html" target="_blank">Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaþiilor din instituþiile publice, aceasta fiind de fapt implementarea româneascã a http://ec.europa.eu/information_society/policy/psi/docs/pdfs/directive/psi_directive_en.pdf" target="_blank">Directivei 2003/98/EC a Parlamentului European privind reutilizarea informaþiilor din sectorul public. Scopul acesteia este facilitarea creãrii de noi produse ºi servicii informatice prin valorificarea informaþiilor produse de instituþiile publice, inclusiv a informaþiilor geografice, despre care este vorba în cazul de faþã. Accesul nu este obligatoriu gratuit, putând fi taxat cu cel mult costul copierii ºi al suportului pe care este stocatã informaþia. Mai multe amãnunte http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1181526-accesul-informatiile-publice-contra-cost.htm" target="_blank">aici. În concluzie cred cã grijile exprimate de tine nu sunt justificate.

  • Postat de Ciprian - (neradioamator) la 2009-12-02 22:00:58 (ora Romaniei)
  • Antal, daca tu stii ca in jurul orasului tau sunt 10 sate/comune, le stii aproximativ locatia, dar te uiti pe harta mea (mea aici este un termen generic, ma pun in locul detinatorului drepturilor de autor) pentru a le pozitiona pe harta ta, ai incalcat dreptul meu de autor. In acest caz informatia protejata este locatia acelor sate/comune(eu am pierdut timp si bani pentru a obtine acea pozitie, fie mergand cu GPS-ul in mana pe acolo, fie prin alte metode), iar aceasta nu este publica decat daca o gasesti pe site-ul primariei (si atunci cu anumite rezerve prezentate in continuare).

    Ai mentionat dreptul nostru, ca cetateni ai Romaniei, de a avea acces la informatiile de interes public. Foarte corect, insa din pacate legislatia in domeniu nu este atat de permisiva pe cat are nevoie Google (si nu numai) pentru a le utiliza. In legea 109/2007 pe care ai mentionat-o, articolul 5 specifica destul de clar ca pentru utilizarea comerciala a datelor (si cred ca esti de acord ca Google comercializeaza aceste date, chiar daca nu in modul clasic, de a vinde harti) este nevoie de acordul explicit al respectivei institutii. Ceea ce mi se pare ca ingradeste destul de mult acest acces.

  • Postat de Cristian Gabriel - (neradioamator) la 2013-09-26 15:56:12 (ora Romaniei)
  • In 2013 harta Google este foarte detaliata dar lipsesc numerele postale. In stadiul actual nu putem utiliza navigarea sa gasim o adresa exacta (numar de casa/strada). In link aveti un tutorial pentru adaugarea numerelor: http://colorix.ro/index.php/diy/50-tutorial-adaugare-numere-postale-google-maps-mapmaker . Spor la treaba!

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Google MapMaker - cartografie pentru toţi"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact