hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Răspuns la un comentariu

Lloyd Butler VK5BR

Pe radioamator.ro a apărut, în traducere, articolul "Instrument pentru testarea echilibrului cuenţilor din cei doi conductori ai unei linii de transmisie", scris de domnul Lloyd Butler VK5BR. Domnul D. Blujdescu YO3AL a plasat un comentariu critic referitor la articolul menţionat. Deoarece comentariul respectiv a apărut în spaţiul public eu, Valerică Costin YO7AYH, mi-am permis să-l traduc şi să-l trimit domnului Lloyd Butler. Domnul Butler mi-a timis un mesaj de răspuns. I-am cerut permisiunea sa public răspunsul pe radioamator.ro şi dumnelui a fost de acord. Am "aranjat" răspunsul în aşa fel încât să nu poată fi interpretat doar ca un mesaj care mi-a fost adresat numai mie.

După ce veţi citi răspunsul domnului Butler veţi vedea că dumnealui a avut preocupări în acest domeniu cu mulţi ani în urmă şi ar fi fost nedrept să-l suspectăm de necunoaşterea fenomenelor în cauză. Iată răspunsul domnului Butler:

1. Mai întâi de toate, acel dispozitiv simplu, pe care l-am descris, nu a fost proiectat că să măsoare valoarea precisă a componentei longitudinale a curentului de pe linia de transmisie, ci doar pentru a detecta prezenţa sa, indicată de curenţii inegali în cele două conductoare ale linie. Dacă curenţii sunt egali, aparatul nu detectează dacă ei sunt exact în antifază. Totuşi, în practică, indicaţia obţinută este destul de bună pentru că ne arată că cele două câmpuri produse de fiecare dintre cele două conductoare ale liniei sunt în antifază şi că valoarea componentei longitudinale este scăzută.

2. Cu siguranţă că vor apare unde staţionare de-a lungul liniei dacă există o componentă longitudinală sau de mod comun. Din această cauză valoarea reală măsurată a componentei longitudinale a curentului depinde de locul (poziţia) de pe linie unde această componentă este măsurată. Astfel, pe o porţiune de un sfert de lungime de undă din lungimea echivalentă a unui singur conductor, valoarea componentei longitudinale variază de la o valoare maximă la o valoare minimă.

3. Curentul longitudinal în orice punct poate fi măsurat prin plasarea transformatorului toroidal de cuplaj (conectat la un instrument de măsură calibrat) peste cele două conductoare ale liniei de transmisie (indiferent dacă aceasta este coaxială sau bifilară, simetrică), transformatorul răspunzând la diferenţa celor doi cirenţi. Eu am efectuat o mulţime de teste pentru măsurarea acestui curent pe linie, deplasând acest tip de dispozitiv de măsură măsură de-a lungul liniei. Deasemenea, am măsurat individual fiecare curent din cele două conductoare ale liniei în punctele selectate de pe linie. În timp ce cel de al doilea test nu ţine cont de faza relativă a curenţilor din cele două conductoare ale liniei, testele au arătat că independent de poziţia de pe linie unde acestea au fost efectuate, valoarea diferenţei dintre aceşti doi curenţi este apropiată de aceea măsurată cu transformatorul diferenţial (transformatorul răspunzând la diferenţa celor doi curenţi).

4. Aceste tipuri de măsurători le-am efectuat de-a lungul mai multor ani, în particular pentru antena EH a lui Ted Hart şi pentru o antenă pe care eu am numit-o X3. La început, crezând toate teoriile care mi s-au relatat despre antena cu câmp transversal, a devenit evident că astfel de antene ar putea funcţiona mai bine decât un diplol orizontal scurt, cu dimensiuni echivalente, numai dacă s-ar fi dat posibilitatea ca cei doi curenţi inegali să circule prin linia de transmisie. Aceasta este cu totul în afara punctului de vedere, dar am căpătat multă experienţă în a înţelege cum şi de ce a apărut această componentă longitudinală. Ar trebui să aruncaţi o privire peste cel puţin două dintre rapoartele existente pe saitul meu ca să vedeţi volumul câtorva dintre măsurători, cât şi tehnicile de măsurare utilizate:

(1) http://www.qsl.net/vk5br/EHAntennaFurtherTests.htm
(2) http://www.qsl.net/vk5br/X3UExperiment.htm

Ar trebui să priviţi figurile 1, 3 şi 4 precum şi foto 2 din primul link.

Să admitem că la ieşirea din emiţător se constată dezechlibrul curenţilor în cele două conductoare ale liniei coaxiale. Cum poate fi explicat acest lucru? Cheia problemei (ideea) se găseşte în ultimul paragraf al articolului meu republicat pe www.radioamator.ro. Suma vectorială a tuturor curenţilor din căile de curent conectate la ieşirea din emiţător trebuie să fie zero. Aceasta înseamnă că dacă în timpul emisiei curenţii nu sunt egali, atunci trebuie să existe o a treia cale care, constă din anumite forme de cuplaj (capacitiv, inductiv sau prin radiaţie), prin obiectele adiacente sau prin pământ, înapoi la carcasa emiţătorului (transmitter ground). Dacă tot sistemul ar fi amplasat undeva în spaţiu, atunci în linia de transmisie nu ar putea să apară curenţi inegali.

Figura 4 este puţin simplificată prin aceea că ea nu ia în considerare efectul undelor staţionare despre care am discutat. Totuşi, ea arată cum se induce curentul în pământ şi cum este cuplat înapoi prin sistemul de împământare (şi în cazul antenei EH) şi cum dezechilibrul este amplificat de tensiunea ridicată apărută la antena dipol (datorită factorului de calitate Q ridicat).

5. Domnul Blujdescu (YO3AL) a afirmat că articolul meu a fost scris în grabă, fără o pregătire corespunzătoare. Nu este aşa! Articolul a fost scris după o pregătire amănunţită în domeniu şi după ce am efectuat o mulţime de măsurători practice, având în acelaşi timp în vedere necesitatea construirii unui instrument de măsură simplu. Eu mă întreb dacă domnul Blujdescu a încercat recent să măsoare curenţii din cele două conductoare din linia de transmisie, în mai multe puncte de-a lungul liniei, sau dacă el a amplasat vreun dispozitiv de măsurare de orice formă care poate monitoriza componenta longitudinală de curent în oricare dintre punctele (sau în toate) de-a lungul linei.

Referitor la afirmaţia sa "Semnalale in fază (Comon Mode) de pe fideri se propagă in majoritatea cazurilor pe trasee neadaptate, deci formează unde staţionare. În aproape 40 de ani de activitate pe lângă instalaţiile de emisie nu am întâlnit cazuri care fac excepţie", trebuie să vă spun că nu înţelg ce vrea să spună prin "semnale propagate pe trasee neadaptate". Nu înţeleg (nu am idee) despre ce pământ vorbeşte? Dacă sistemul de antenă este în aşa fel conectat astfel încât curenţii în conductoarele liniei de transmisie nu sunt egali, câmpurile generate de cele două conductoare nu sunt egale. Această situaţie conduce la un câmp rezultant echivalent cu acela al unuia dintre elementle conductoare ale lungimii liniei de transmisie. Ce legătură are aceasta cu adaptarea?

6. Referitor la ce a spus domnul Blujdescu despre linia de transmisie coaxială, citez: "Deci valoarea citită la intrarea în fider nu ne spune nimic despre valorile acelui curent in alte puncte de-a lungul fiderului"!

Fireşte că nu ne spune nimic în acest sens. Dar ceea ce ne spune este aceea că dacă curenţii din cele două conductoare nu sunt egali, atunci putem presupune că dispozitivul de simetrizare al antenei, amplasat la capătul dinspre antenă al cablului coaxial, nu este adecvat ca să rejecteze suficient curentul de mod comun. Dacă este utilizat un balun şoc, este posibil ca impedanţa pentru rejecţia modului comun să nu fie destul de mare, în comparaţie cu impedanţa prezentată de circuitul longitudinal în punctul în care balunul este insertat. Cu alte cuvinte, balunul are nevoie de o inductanţă serie mai mare.

Acesta este scopul pentru care a fost proiectat dispozitivul prezentat.

Aşa cum a spus domnul Blujdescu, valorile reale ale curentului de mod comun variază de-a lungul liniei coaxiale din cauza undelor staţionare care se stabilesc. Totuşi, efectul dezechilibrului poate fi detectat chiar în jos pe cablu şi cu siguranţă chiar unde sursa (emiţătorul) este conectată. Deci dispozitivul este capabil să ne dea informaţia de care avem nevoie.

7. Ca să concluzionez, aparatul pe care eu l-am descris (aşa simplu cum este) funcţionează în mod sigur şi a fost construit şi de alţii. Eu am citit comentariul domnului Blujdescu de mai multe ori şi pot doar să concluzionez că ceea ce a scris el este în afara subiectului (is way off beam).

Lloyd Butler VK5BR

Articol aparut la 30-11-2009

8139

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (8)  

  • Postat de Florin Cretu - YO8CRZ la 2009-12-01 07:01:44 (ora Romaniei)
  • Am citit abia acum si prima parte a articolului, pentru a vedea care a fost de fapt «problema». Dl Bultler VK5B a realizat un aparat care permite masurarea asimetriei curentilor intr-o linie simetrica. Foarte bine! Cat de folositor poate fi, e insa o alta problema. Asa cum e conceput aparatul lui VK5BR, permite masurarea curentului doar intr-un singur punct a liniei de transmisie. Ca sa gasesti valoarea maxima si apoi sa poti face niste calcule, ar trebui sa tai linia in cateva locuri ca sa poti inseria instrumentul...cam nepractic. Ca fapt divers, pentru instalatiile profesionale, curentul de mod comun in linia coaxiala se masoara cu rigurozitate in cateva puncte!

    Domnul Blujdescu a avut perfecta dreptate in comentariile legate de curentul de mod comun. Se pare ca Dl Butler nu intelege ca exista pe aceeasi linie de transmise doua feluri de impedanta: diferentiala si de mod comun. In timp ce prima (numita si impedanta caracteristica a liniei) este data de caracteristica din fabricatie a liniei, impedanta de mod comun este data distanta fata de pamant sau obiectele metalice din apropierea liniei.
    La aceasta impedanta s-a referit Dl Blujdescu, impedanta de mod comun, si in mod evident modul de functionare in mod comun este dezadaptat. (Care este impedanta sursei si a sarcinii de mod comun ?) Impedanta de mod comun a liniei de transmisie poate fi oriunde ca valoare intre zeci de ohmi si 500-600 de ohmi. Aceasta cauzeaza undele stationare ale curentului de mod comun in linie, chiar daca impedanta diferentiala de la capatul liniei este perfect adaptata la linia de transmisie. In opinia dl Bulter, simpla existenta a curentului de mod comun, creza minime si maxime de curent de-a lungul liniei... Si cum se ajunge la minime si maxime de curent daca nu tocmai prin dezadaptare?

    Mai spune domnul Bulter ca, daca o antena ar fi plasata in spatiul cosmic, in fider nu ar putea apare curenti de mod comun.. pentru ca lipseste pamintul... Adevarul este ca pamantul nu este absolut necesar pentru producerea curentilor de mod comun. Orice alt conductor aflat in vecinatate, poate fi «transformat» in pamant virtual.. In plus, chiar si pozitionarea nesimetrica a fiderului in raport cu antena poate crea curenti de mod comun. Antenele, fiderii, sau echipamentele de pe sateliti nu sunt scutite de problemele curentilor de mod comun doar pentru ca se apfla departe de Terra.

    Referitor la terminologia folosita de autor : balun candelabru, curent transversal… Se pare ca nu e prima data cand in literatura amatoriceasca din VK apar denumiri ciudate (autohtone?), in locul celor consacrate. Recent am vazut niste comentarii pe aceasta tema (fara nici o urma de rautate!), pe un forum nord-american de discutii, exprimarea era atribuita pozitiei cu capul in jos in care traiesc toata viata bietii oameni din VK... de partea celalta a planetei...hi,hi. Mai in serios insa, traducatorul are libertatea de a folsosi termenii tehnici consacrati pentru a inlatura orice confuzie.

    Nu as vrea sa fiu gresit interpretat in comentariul meu. Scopul oricarui articol, dar si al comentariilor care urmeaza, este sa ne clarifice unele aspecte tehnice. Daca in urma fie a articolului fi a comentariilor, cititorul a reusit sa inteleaga mai bine o problema tehnica (in speta despre curentul de mod comun) atunci scopul a fost atins. Simpla existanta a discutiei in sine este un fapt pozitiv. Cu scuze daca am fost prea lung si poate confuz. 73

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2009-12-08 00:36:49 (ora Romaniei)
  • Este electronica o stiinta exacta?Daca da, ea are aceleasi legi si la antipozi.Pornind de la aceasta constatare, sigur ca metoda Dl.Loyd , se poate utiliza in "shak".Daca intram in detalii asa cum a facut-o 3AL si 8CRZ.......se numeste ca imbunatatim in conformitate cu legile electromagnetismului aparatul Dl.Loyd.Important este unde dorim sa ne oprim.
    Totul depinde de experienta si cunostinte stiintifice.

  • Postat de Giz Emil - YO5DND (yo5dnd) la 2009-12-08 13:14:23 (ora Romaniei)
  • Oamenii sunt interesanti pentru ca sunt diferiti, unii cu teoria altii cu practica!

  • Postat de Vasile - YO6EX (yo6ex) la 2009-12-09 17:12:20 (ora Romaniei)
  • Unii fac radioamatorism proiectand, construind, experimentand aparatura, antene, etc., altii fac radioamatorism cu creionul pe hartie... Hi...

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2009-12-14 22:12:32 (ora Romaniei)
  • Da..........Asa este.

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2009-12-14 22:13:33 (ora Romaniei)
  • Dar daca nu o fi chiar asa?...........

  • Postat de vYO - (neradioamator) la 2009-12-17 11:51:54 (ora Romaniei)
  • Neajunsul unor articole traduse sau preluate.Omul a invartit 3 sirme , si-a facut un "device" (adica sculutza) care-i foloseste, care-l satisface si e fericit acolo unde e. In loc sa facem si noi ceva original, umplem 2 table cu formule ca sa-i demonstram ca in emisfera nordica cucu cinta " ucuc". Nu ne ajung polemicile nationale in materie de radioamatorism,acu facem si " polemici DX" !! S-auzim de bine in noul an si sa ne auzim sanatosi in benzile radio !!

  • Postat de Vasile - YO9FEH la 2010-02-20 15:47:48 (ora Romaniei)
  • Indiferent de comentarii,eu gasesc f bun articolul!Din pacate sant multi care se dau "mari" si cand ii vizitezi,nu ai la ce sa te "uiti" practic !Asa este FLORINE ?
    73 Vasile

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Răspuns la un comentariu"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact