hamradioshop.ro
Articole > Intamplari adevarate Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

O poveste adevarata

Dumitru Pasaliu YO7VG

Imi pare rau ca nu mai tin minte data exacta când, de fapt, a avut loc aceasta întâmplare, dar este cât se poate de adavarata.

Cu câtva timp în urma, intr-un QSO cu Cristea, aceasta avea sa-mi dezvaluie o nazdravanie savârsita în timpul când îsi facea serviciul ca militar în termen la Regimentul 9 Graniceri din Tr. Severin.

Sa fi fost prin anii 1968-1970, stiu ca si eu eram proaspat autorizat - sau la vreo 3-4 ani de la autorizare. Cert este ca lucram numai în telegrafie si in AM si locuiam la vreo câteva sute de metri de unitatea de graniceri amintita.

Cristea se strecurase in sectorul Transmisiuni unde il avea sef pe plutonierul Mitica Varzan, un consatean de al meu si un bun prieten - de la el luam si ceva lectii de telegrafie. El nu avea autorizatie - la vremea aceea cadrele din MAI nu aveau voie sa fie radioamatori!

La un moment dat, Cristea ma întreaba:

- Mai, Nea Mitica, nu ai primit niscaiva QSL-uri ale caror legaturi nu le gaseai in LOG ? (veteranii stiu cum se tinea logul la vremea aceea)
- Ba da, mai Cristea... de multe ori mai lucra si Mitica Varzan cu indicativul meu...
- Sa stii ca si eu faceam treaba asta. Ascultam banda de 80 m si pândeam momentul când stiiam ca esti la serviciu si atunci îi dadeam si eu: CQ CQ DE YO7VG...
- Bine Cristea si vii acum dupa mai bine de 30 de ani sa-mi faci asemena surpriza?
- ...Pai daca îti spuneam mai devreme ma papa gaia!

***

Si pentru ca si mie, Dragalina imi spunea ceva i-am povestit si eu o poveste - tot adevarata.

- Bine Cristea, având în vederea ca infractiunea este PRESCRISA nici eu nu mai am nimic de zis, dar QSO-urile nemuncite nu le-am socotit atunci când am solicitat cele peste 20 de diplome YO.

Si acum asculta si povestea mea - adica o întâmplare adevarata legata de comuna ta Dragalina.

- La 18 iunie 1951 am sosit - dupa o calatorie de trei zile îmbarcat împreuna cu sotia si soacra - intr-un vagon-bou pe meleagurile tale, adica în Baragan.

I-am povestit unde am debarcat si unde am stat vreo cinci ani - lucruri pe care - de fapt - si el le aflase de la parintii lui - el era un copil la vremea aceea, mai ales ca semeni de ai mei, au fost "cazati" in aproprierea Fermei Dragalina.

I-am mai povestit ca prin luna Martie a anului 1953, ca "salariat" (muncitor pe statul de plata) al G.A.S. (Gospodarie Agricola de Stat)

Cacomeanca am fost trimis la G.A.S. Dragalina - unde se formase un centru de definitivare si centralizare a unui plan cincinal.

Si pentru ca aveam D.O. (domiciliu obligatoriu) pe buletin m-au transportat cu un camion dar la intoarcere au uitat de mine si am fost nevoit sa folosesc trenul - pe ruta Dragalina - Ciulnita - Calarasi. Neavand voie sa cobor in Calarasi am coborat la o halta. De acolo si pana in satul meu am luat-o peste camp. Era o zi insorita dar rece de Martie. Zapada se topise dar mai ramansese prin denivelarile de teren - acolo unde nu ajungea soarele.

Cand sa traversez o vale, la primii pasi, m-am cufundat in zapada sub care era o mlastina. Deasupra mea un card de ciori au inceput sa se roteasca si din croncanitul lor - am dedus ca se bucura de un ospat.

Dupa mai multe minute de eforturi disperate (in spate aveam un rucsac cu cateva kilograme de hartii) am reusit sa urc malul. Eram total epuizat atat fizic cat si moral. Se lasase o ceata deasa, nu mai stiam incotro s-o iau. Norocul meu a fost un taran cu un car cu boi, care m-a ajutat si m-a transportat pana la marginea satului meu. Stiu ca am intrat pe usa si am cazut intr-un scurt lesin.

Pe frecventa noastra a aparut si regretatul Radu (YO4HW) care a ascultat cuminte, QSO-ul nostru si cand i-am dat microfonul avea o voce total schimbata - cele povestite de mine l-au impresionat atat de tare si cu o voce strangulata si-a cerut permsiunea pentru un scurt ragaz - tot timpul plansese ca un copil - spunea el.

Dar asta e viata cu bune si rele. Sa dea Dumnezeu sa fie mai bine si tinerii de astazi sa nu mai povesteasca asemenea intamplari - aveam si eu doar 28 de ani atunci.

Dumitru Pasaliu YO7VG

Articol aparut la 16-9-2004

8080

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (1)  

  • Postat de Razvan - YO9HBM la 2004-10-02 05:07:13 (ora Romaniei)
  • Multe multumiri pentru cele impartasite. Mai scrieti!
    Un tanar de 28 de ani.

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "O poveste adevarata"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact