hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

La ce inaltime punem antena Yagi HF?

Adrian Florescu YO3HJV

Cum niciodata nu stii daca unde dai apar si fisurile, asa si cu antenele; daca nu ma pasiona domeniul NVIS, nu imi puneam niciodata problema unghiului de radiatie altfel decat empiric.

Evident, prima sursa de cercetare a radioamatorului roman este sfatul. Iar acesta este puternic subiectiv si "parazitat" de pareri.

A urmat apoi etapa cautarilor pe internet.

Cum cautarea pe internet este supusa unei anumite curbe de invatare, mi-a luat ceva timp pana sa descopar "apa calda", care, in cazul meu, a fost regretatul L. B. Cebik, W4RNL.

Din pacate, nu am apucat mai mult de doi ani de citit analizele excelente prin care a adus antenele la nivelul de intelegere al radioamatorului incepator.

Poate ca cea mai valoroasa lectie a sa a fost aceea ca, in ceea ce priveste antena, niciodata nu trebuie sa credem pe cuvant ce "se spune" si ca putem sa verificam imediat o simpla parere folosind analiza numerica.

Ca "ne-inginer" pot sa marturisesc faptul ca modelarea numerica a antenelor nu este la fel de simpla ca solicitarea unei pareri dar ofera satisfactia unor raspunsuri mult mai sigure ca parerea primita! Cu atat mai mult cu cat, de multe ori, parerile respective fac iute trimitere la un parametru care nici macar nu apartine antenei, respectiv Raportul de Unde Stationare (RUS/SWR) care este un parametru electric.

Din experienta de pana acum, nu prea costisitoare, din fericire, am aflat ca mai exista cel putin doi parametri de urmarit la constructia sau achizitia unei antene:

-Castigul G (exprimat ca dBi fata de izotrop sau dBd fata de dipol).

-Raportul fata/spate F/B, exprimat tot in dB, care ne arata cum se realizeaza atenuarea semnalelor pe directiile nedorite.

Este evident ca radioamatorul care aloca pe o antena o cantitate destul de mare de HSU (Ham spending units-bani ascunsi de sotie) va dori sa obtina de la respectiva antena tot ce este mai bun...

Si incepe o cautare asiduua a celei mai bune antene pentru banii respectivi.

Din pacate, rareori am auzit sa fie analizata pozitionarea antenei pe inaltime! Este regretabil ca, radioamatorul care este dispus sa cheltuie aproximativ 500-1500 EUR pentru un sistem de antena si inca vreo 350-500 pe un sistem de rotire nu este dispus sa "cheltuie" cateva ore pe rularea unor simulari cu un program freeware pentru a analiza ce se intampla cu antena!

Va spuneam mai inainte ca am facut in trecut unele simulari urmarind obtinerea unui castig al antenei la un unghi cuprins intre 75-90 grade fata de orizontala pentru exploatarea fenomenului NVIS...

Am constatat ca, pentru a obtine acest unghi de radiatie, este necesara pozitionarea antenei dipol la o inaltime cuprinsa intre 0,15 si 0,25 din lungimea de unda. Nici mai mult, nici mai putin, ceea ce sugereaza ca acest parametru prezinta suficienta importanta incat sa merite inclus in proiectul de realizare al antenei.

Plecand de la aceste observatii, am fost curios sa aflu ce rezulta din simularea functionarii antenei YAGI la diferite inaltimi fata de sol.

Inainte de a proceda la efectuarea modelarilor, trebuie sa stabilim cu ce "material" lucram...

Pentru antena directiva am folosit un model de YAGI de 3 elemente, full size. Cea mai atractiva banda pentru legaturi DX mi se pare cea de 20m, asa ca am luat in considerare frecventa de 14.050 MHz, aflata in zona de banda pentru moduri digitale si CW.

Pentru o mai buna exemplificare a fenomenelor, am folosit ca referinta un dipol clasic, 2 x 5,17 m.

DX are semnificatia legaturii radio cu statii aflate pe alte continente; asadar, vorbim de unghiurile necesare pentru legaturi radio cu continentul american si cu Asia+Pacific. Din programele de modelare a propagarii rezulta un unghi cuprins intre 1-25 grade fata de orizontala (1-14 grade pentru Asia si 2-25 pentru cele doua Americi).

Am stabilit arbitrar cateva inaltimi la care sa fac aceste simulari, incercand sa urmaresc situatiile tipice intalnite in realitate.

Avem urmatoarele situatii generice pe care le intalnim cel mai des in YO, anume:
-Locuitorul in mediu concentrat urban, a carui antena este amplasata pe un bloc de locuinte de 8-10 etaje;
-Locuitorul in mediu urban, a carui antena este amplasata pe un bloc de 4-5 etaje;
-Locuitorul in mediu non-urban, care locuieste la casa si care isi poate amplasa antena pe un pilon cat vrea sau cat poate (HI) de inalt.

Asadar, inaltimile de simulare sunt:
-40-45m;
-20-25m;
-5-15m.

Pentru simulare am folosit programul MMANA-GAL, setand sol real si definind antena ca fiind construita din teava de aluminiu de grosime de 30 mm telescopata cu sectiune de 25 mm. Nu intru in detalii, modelul este unul care poate fi realizat in mod real si nu doar imaginar (HI).

Geometric, antena se prezinta astfel:


Fig. 1 – Geometria antenei

Simuland antena in spatiul liber, obtinem urmatoarea diagrama:


Fig.2 – Diagrama de radiatie in spatiul liber (YAGI vs Dipol)

Pentru inaltimi cuprinse intre 3-5 metri, antena este situata in gama de 0,15 – 0,25 din lungimea de unda.

Hai sa vedem cum radiaza la 5 metri, acolo unde este (inca) puternic influentata de apropierea de sol:


Fig.3 – YAGI 3el la 5 m fata de sol

Se observa ca, in plan vertical, antena prezinta un castig puternic ( 8,2 dbi) pentru unghi de aproximativ 60 grade fata de orizontala. Pentru unghiurile din ipoteza, castigul este egal sau mai mic cu 0 db. La 7 grade avem 0 dBi, sub acest unghi antena prezentand atenuare.

In plan orizontal, raportul F/S este de aproximativ 11,5 dBm cu mentiunea ca, pe aceeasi elevatie dar e spatele antenei avem o atenuare de aproximativ 11dB. La modul absolut, pe sectorul in plan vertical de 2-25 grade obtinem un raport F/S de aproximativ 20 db.

Comparativ, dipolul inaltat la 5m prezinta un castig exagerat pe directia verticala, prezentand patru lobi de radiatie, fiind complet inadecvata pentru DX ca urmare a unghiurilor mari fata de orizontala:


Fig. 4 – Dipol la 5 m fata de sol

In mod previzibil, ridicand antena pe pilon, obtinem o coborare a unghiului de radiatie:


Fig.5 – YAGI 3 el la 7 m fata de sol


Fig.6 – Dipol la 7 m fata de sol

La 10 m fata de sol, deja antena prezinta la 25 grade fata de orizontala un castig de 11, 5 dBi iar raportul F/S este de peste 24 dB!


Fig.7 – YAGI 3 el la 10 m fata de sol

Deja incepe sa devina interesant! Totusi, prezenta unui castig de peste 9dB la unghiuri de peste 25 grade are semnificatia unor semnale destul de puternice de la statiile situate la extremitatile continentului nostru, care pot masca semnale slabe provenite de la mare distanta.

De asemeni, castigul la 3-10 grade este destul de mic, cuprins intre 0-7 dBi, adica cu – in medie – un grad S (6dB) sub semnalele, inca, locale!

O concluzie preliminara, pentru cei care locuiesc la casa si au posibilitatea instalarii unui pilon: incercati sa investiti intr-un pilon de aproximativ 10m pentru a profita de antena nou instalata!

Hai sa vedem cum se comporta, in aceeasi pozitie, o antena de 4 elementi:


Fig.8 – YAGI 4 el, la 10 m fata de sol

Comparativ, un dipol la 10 m inaltime va prezenta urmatoarea diagrama de radiatie:


Fig.9 – Dipol la 10m inaltime

In ceea ce priveste antenele YAGI, observam ca, intre 40 si 50 grade, la inaltimea de 10m (λ/4), ambele prezinta castig asemanator iar la 25 grade, diferenta de castig intre antena cu 3 elementi si cea cu 4 elementi este de 0,8 db.

Raportul F/S este si el mai bun la antena cu 3 elementi, cu 5,5 dB (aproape un grad S) mai mult!

Schimbam antena sau incercam sa "stoarcem" si ultima picatura inainte de a analiza un upgrade?

10 m inaltime reprezinta 1/2 din lungimea de unda la 14 MHz; stim ca, in cazul unui dipol, unghiul optim pentru DX il obtinem la aceasta inaltime.

Oare ce se intampla daca mai ridicam antena?


Fig.10 – YAGI 3el la 11 m fata de sol


Fig.11 – Dipol la 11m fata de sol

Ei bine, la 11 m fata de sol se obtine cea mai frumoasa si compacta forma pentru lobul principal de radiatie!

Antena prezinta un castig mai mare de 6 db (peste un grad S) pe arcul curpins intre 7 si 48 grade fata de orizontala, fara sa prezinte castig pe elevatiile care aduc zgomot solar sau statii prea apropiate!

Antena dipol mai castiga si ea aproape 1db fata de inaltimea precedenta, mentinand unghiul de elevatie de aproximativ 25 grade si fara o accentuare a castigului pe unghiurile mari.

Urcand antena, la 15 metri, observam cum YAGI incepe sa prezinte mai multi lobi de radiatie:


Fig.12 – YAGI 3el la 15 m fata de sol


Fig.13 – Dipol la 15m fata de sol

Dipolul la 15 metri inaltime incepe sa se comporte "nepotrivit"... Desi prezinta castig de 7,6 dbi pe unghiul de 20 grade, faptul ca are un castig de peste 5 db pe sectorul +/- 20 grade fata de verticala o transforma intr-o antena extrem de zgomotoasa ziua! Diferenta de numai 2 db intre cele doua unghiuri o fac sa devina o adevarata sursa de frustrare pentru semnalele slabe!

Comparativ, YAGi cu 3 el prezinta o diferenta de 7db intre 20 grade si cea mai accentuata directie favorizata pe verticala (elevatie 65 grade).


Fig.14 – YAGI 3el la 20 m fata de sol


Fig.15 – Dipol la 20m fata de sol


Fig.16 – YAGI 3 el la 25 m fata de sol


Fig.17 – Dipol la 25 m fata de sol


Fig.18 – YAGI 3el la 40 m fata de sol


Fig.19 – Dipol la 40 m fata de sol


Fig.20 – YAGI 3 el la 42 m fata de sol


Fig.21 – Dipol la 42 m fata de sol

Observam ca, dupa ce inaltimea antenei depaseste cei 11-15 m, castigul in plan vertical se imparte intre mai multi lobi.

Pe masura ce creste inaltimea se mareste si numarul lobilor secundari; la 20 m antena prezinta un lob centrat pe elevatia de 15 grade, cu 12, 5 (aproximativ ) dbi iar la 50 grade, aproape 9 dbi.

La 45 m, deja exista 4 lobi de radiatie, castigul la 5 grade fiind aproximativ acelasi cu cel la 20 grade. Sesizam o pronuntata atenuare intre 10 si 17 grade (aproximativ) ceea ce se poate traduce intr-o atenuare a unor semnale provenite din zonele medii ale continentelor DX. La 55 grade, castigul antenei este de aproximativ 10 db, ceea ce se poate traduce in zgomot in timpul zilei.

Spre deosebire de antena YAGI, antena dipol are un mare dezavantaj, anume absenta unei atenuari pe una din perpendicularele ei. Exact atenuarea "spate" este cea care ne poate ajuta sa auzim semnalele slabe de la distanta, mai ales atunci cand dorim sa operam pe directia S-SV. Pe aceste directii, o antena YAGI, clasica si simpla, poate sa asigure atenuarea semnalelor puternice provenite dela statiile din Rusia sau Ucraina.

Daca as fi intrebat, as spune ca inaltimea optima a antenei, pentru legaturi DX, este intre 11 si 15 m. In aceasta pozitie reuseste sa concentreze intreaga energie foarte bine pe arcul de cerc cuprins intre 7-28 grade.

"Pierderea" la unghi mic este compensata, intr-o oarecare masura, de faptul ca atenuarea pe unghiuri mari este consistenta, asigurand un zgomot solar destul de mic. Nu este de neglijat acest aspect, mai ales ca in anii ce urmeaza vom asista la o intensificare a activitatii solare, care se va traduce prin zgomot.

Daca observati, optimul figurii de radiatie se obtine la o inaltime de λ/2+λ/10.

Putem face o verificare a acestei "pseudo-reguli" simuland o antena YAGI cu 3 el in banda de 10m:


Fig.22 – YAGI 3 el 10m, la inaltimea de 5,5 m.

Evident, de la o regula teoretica pana la practica este fix distanta unui stalp iar imprejurarea ca antena nu mai prezinta un lob de radiatie omogena poate fi, in fond si la urma urmei benefic pentru ca ne poate ajuta sa lucram atat statii DX cat si statii de pe acelasi continent.

Sper ca cele de mai sus sa va dea un pic de gandit si sa va ajute sa apreciati o antena si prin prisma altor criterii decat cel al SWR-ului sau al castigului, mai ales ca, anumiti producatori il prezinta cat mai mare omitand sa spuna si unde anume se duce toata acea energie radiata! Ca o mica paranteza, Legea conservarii energiei este "batuta in cuie" si ne arata ca o antena nu poate sa furnizeze un "castig" decat cu pretul unor pierderi. Nu amplifica ci repartizeaza energia pe care i-o furnizam din transceiver, in mod diferit pe anumite directii. Unde castiga si unde pierde, ne putem lamuri prin modelarea numerica...

Chiar daca rezultatele furnizate prin aceasta metoda sunt "idealizate", cred ca este foarte important sa intelegem semnificatia influentei inaltimii la care este montata antena asupra parametrilor de radiatie.

Analizand diagramele de radiatie in plan vertical ale antenelor prezentate, putem sa intelegem contributia unghiului de plecare fata de orizontala (asa numitul "take-off angle"), un parametru care depinde exclusiv de inaltimea antenei fata de sol. Importanta lui este majora in legaturile la mari distante: cu cat acest unghi este mai mic, cu atat prima reflexie de straturile ionosferice se petrece mai departe, permitand comunicatia la o distanta mai mare decat la unghiuri mai mari, evident cu observarea MuF (care are o valoare ce creste proportional odata cu scaderea unghiului de incidenta fata de planul ionosferei). In plus, atunci cand comunicatia se face prin mai multe reflexii (multi-hop), unghiul mic de plecare poate determina reducerea cu 1-2 reflectii a traseului parcurs (path). Luand in considerare ca atenuarea suferita de semnal la fiecare reflexie poate fi intre 4-8dB, este evident avantajul antenelor cu unghi mic de plecare demonstrand importanta unei bune cunosteri a relatiei intre inaltimea antenei fata de sol, frecventa pe care exploatam antena si distanta la care dorim sa realizam QSO-uri.

N.R. Articolul a fost preluat de la Radioamator.eu si a fost republicat cu permisiunea autorului. Materialul original se gaseste la aceasta adresa.

Adrian Florescu YO3HJV

Articol aparut la 29-9-2010

12673

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (29)  

  • Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2010-09-30 09:19:32 (ora Romaniei)
  • Articol foarte bun, si mai ales util celor care doresc sa avanseze in materie de antene. Exemplifica minunat necesitatea de a folosi modelarea antenelor pe calculator in scopul intelegerii profesionale a tuturor aspectelor legate de contributia antenei in lantul de emisie-receptie si mai ales cum poate fi maximalizata aceasta contributie. Sper sa constituie in sfarsit o schimbare de mentalitate prin trecerea definitiva de la era aprecierii antenelor pe criteriul exclusiv al SWR-ului, la era parametrilor de radiatie. Intelegerea corecta a diagramelor de radiatie atat in plan orizontal cat si vertical implicit diferenta enorma de performanta intre antene filare & verticale si cele directive va da, sper, un plus de motivatie celor care inca ezita sa depaseasca barierele psihologice si materiale in trecerea la sisteme de antene mai elaborate si mai performante si cautarea de solutii creative in "lupta" cu vecinii si administratorii de bloc rauvoitori. Nici in competiile internationale majore, nu se pot obtine performante adevarate fara o atenta proiectare/modelare a sistemelor de antene. Oricat de talentati si motivati ar fi operatorii, indiferent de pretul transceiverelor si liniarelor folosite sau sofisticarea programelor de concurs, fara antene adecvate nu esti competitiv. Cu riscul de a-i plictisi pe cei ce ma cunosc, nu voi pierde niciodata ocazia sa subliniez ca sistemele de antene trebuie sa aiba o pondere de 70-80% in investitia materiala si mentala intr-o statie competitiva. Nu, nu sunt absurd sa recomand drept model pe RU1A sau W3LPL etc.. Eu insami nu am putut sa ma desprind de imbatabilele bete si sarme de rufe minune pana nu am hotarat ca energiile consumate in cautarea de pretexte "de ce nu pot pune antene directive" sa fie canalizate pozitiv pe cautarea de argumente tehnice si solutii efective care sa-mi permita trecerea la antene performante. Cunosc foarte bine conditiile materiale si locative grele in care se afla si cu care se lupta radioamatorii YO, totusi ele nu difera de cele ale vecinilor din Bulgaria, fostele republici YU, Ungaria si fostele republici URSS, fosta Cehoslovacie si Polonia. Si totusi, consider ca in YO sunt infinit mai putine antene performante/directive decat in jur. Ma intreb care ar fi motivul, poate tine de mentalitatea si empirismul perpetuat in materie de antene ?
    73 de Morel 4X1AD

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2010-09-30 09:36:08 (ora Romaniei)
  • Simpla considerare a inaltimii antenei fata de sol nu este suficienta pentru a estima unghiul de plecare si, prin aceasta marime, sa afli cam ce efecacitate are antena la distante mari. Niciun soft de simulare nu tine cont de proprietatile electrice ale solului, de ce se afla sub sol (unde este panza de apa si cate panze sunt) sau de vecinatati. Cel mai bine ar fi sa gasesti caracteristica de radiatie a antenei pe cale experimentala, oarecum posibil pe UUS dar imposibil pe US. Niciun radioamator nu are cum sa faca teste repetate cu antena la diferite inaltimi, cu acelasi corespondent aflat la mii de km si de fiecare data in aceleasi conditii ale ionosferei sau solului, astfel incat sa poata extrage de aici numai influenta inaltimii asupra intensitatii semnalului. Cu atat mai mult nu dispune de posibilitati de a masura intensitatea semnalului in cateva mii de puncte amplasate in jurul antenei in coordonate cilindrice sau sferice pe un spatiu de minim zeci de km si sa repete masuratorile cu antena la diferite inaltimi in aceleasi conditii privind solul de sub antena. La tara am antene filare pe lungimi de 30---42 m deasupra gradinii. Nu am putut urmari efectul evolutiei vegetatiei, este prea lent, dar observ cu usurinta ca in zilele fierbinti de vara daca las seara antena acordata cu AT pe o frecventa si SWR=1, dimineata, pe roua, cu acelasi reglaj, gasesc SWR=1,2---1,5 si, daca ud gradina tot dimineata devreme, deosebirile devin mai mari, ceea ce arata multe. Programele de simulare nu iau in considerare caracteristice solului concret de la fata locului iar deosebirile dintre un sol uscat si unul plin de vegetatie sau umed produc efecte similare cu variatii pe inaltime comparabile cu fractiuni insemnate din lungimea de unda. Softurile de simulare sunt bune numai la evaluarea prin comparare, respectiv pentru o cercetare in valori relative, nu in valori absolute si asta nu numai in domeniul antenelor ci si in mecanica, constructii etc. Chiar si unde se folosesc pentru a furniza valori absolute se face mai intai o calibrare a lor pe model sau pe echipamente deja testate pe alte cai. Cat priveste influenta primei reflexii asupra distantei de lucru, orice manual pentru antene incepe cu modurile de propagare, reflexii, unghi de plecare etc. etc. cunoscute de pe cand nu existau softuri de simulare. Iar un produs vechi este inlocuit de altul nou numai cand cel nou se dovedeste mult mai util, nu neaparat mai comod dar mai imprecis, inclusiv softurile de simulare a impedantelor de radiatie, castigului etc, marimi care pot fi si masurate cu ceva efort fizic, dar sunt reale, comparativ cu cele simulate si imprecise deoarece nu tin cont de vecinatati, respectivele softuri necesitand a fi calibrate pe cel putin un experiment. 73!

  • Postat de Liviu - YO3DLL la 2010-09-30 11:06:51 (ora Romaniei)
  • Adrian multumim frumos pentru excelentul articol despre un subiect atat de putin abordat ca inaltimea la care trebuie pus un Yagi dar....Ideea este ca majoritatea radioamatorilor ce folosesc sisteme de antena directive , au preferinte pentru cele multibanda si mai ales cele scurtate cu trapuri sau/si capacitati terminale ... Aici este durerea !!:))
    Oricum , o zi buna pentru toti !
    Liviu-YO3DLL

  • Postat de Vasile - YO6EX (yo6ex) la 2010-09-30 11:31:31 (ora Romaniei)
  • Tavi are dreptate. La antene se poate aplica proverbul: "teoria, ca teoria... doar cã... praftica ne omoarã"... V-o spune unul care în timpul celor peste 50 de ani de radioamatorism, a proictat ºi construit zeci de antene.
    ªi incã o observaþie: dacã nu ºtii sã transferi toatã puterea din transceiver în antenã, degeaba toatã teoria.

  • Postat de morel - 4X1AD (4x1ad) la 2010-09-30 14:40:00 (ora Romaniei)
  • Unghiul de plecare este functie de inaltime si este definit la conductivitate normala a solului. Nu exista la ora acutala nici un inlocuitor pentru softurile de modelare/simulare ,intrucat vechile metode nu-ti ofera posibilitatea de a vedea cum arata intr-adevar diagramele de radiatie atat in plan orizontal cat si vertical.
    Aparitia, alocarea si dinamica lobilor principali si secundari, variatiile lor, extrapolarea rezultatelor si optimizarea sistemelor performante de antene nu sunt posibile decat cu ajutorul modelarii numerice. Modelarea numerica de astazi, a aparut doar o data cu telefonia celulara unde optimizarea si controlul antenelor au devenit foarte critice, iar astazi radiatia antenelor celulare din fagure poate fi controlata pana la precizii de 0.5-1m atat in plan orizontal cat si vertical.
    Ca efect secundar , s-au putut in sfarsit dezvolta si programe bune pentru modelarea/simularea in HF. Din cauza lungimii de unde mici in VHF/UHF/SHF, diagramele de radiatie ale antenelor respective se puteau masura profesional in camere anechoice/semi-anechoice de volum mare (20-200mc) al caror cost initial era de milioane de dolari, cu cheltuieli mari de intretinere si exploatare. Acestea necesitau si echipamente de test si masura foarte sofisticate si scumpe ceea ce conducea la costuri foarte mari pe ora de testare. In HF, aceasta metoda nu era practic posibila si profesionistii foloseau pana acum 10-15ani metoda poligoanelor de test. Am vizitat un astfel de poligon OATS (Open Area Test System) in statul Utah si ceea ce va pot povesti este ca el consta din amplasamentul antenei DUT (Device Under Test) cu emitatoarele necesare 10KHz-80MHz, amplasate in centrul unui teren circular. Pe un drum asfaltat , amplasat pe lungimea cercului cu o raza de 5Km de la centrul site-ului, se deplasa o camioneta echipata cu receptoare de test HP/Agilent si o multitudine de antene calibrate de productie ETS in domeniul 9KHz-80Mhz. Din cate imi amintesc, masuratoarea se facea la intervale de 100-250m din cei treizeci si ceva de kilometri ai traseului. Fara sa lungesc povestea, va puteti imagina costul unei astfel de testari pentru diagrama orizontala. Stiu ca partenerul nostru platea pe zi de testare de 9 ore, cca. 40.000 de USD la nivelul anilor ’94-’95. Problema principala era determinarea diagramei verticale unde incertitudinea procedurii de testare era cu un ordin de marime mai ridicata decat cea in plan orizontal.
    Procedura folosea un numar de 8 piloni amplasati progresiv pe o distanta de 5km fata de DUT si care aveau, daca nu ma insel cca. 350ft inaltime; pe ei erau amplasate si vreo 10 sisteme de antene calibrate la inaltimi diferite iar receptoarele erau amplasate in niste caraci climatizate la baza pilonului. Pe Test Report-ul livrat clientilor era subliniata lipsa inerenta de precizie si rezolutia mica a metodei de determinare a diagramei in plan vertical. Nici metoda modelarii antenelor prin reducere la scara (uzitata in anii WW II) si transformate in antene VHF, nu dadea rezultate precise deoarece chiar daca diagramele in VHF erau usor de determinat, din cauza particularitatilor HF, corelatia era deficitara.
    Radioamatorilor nu le stau la dispozitie nici una din metodele profesionale si procedurile de mai sus. Afirmatia ca diagramele de radiatie V&H pot fi determinate pe cale experimentala, nu are din pacate nici o acoperire tehnica, ci este inca una din miturile si legendele urbane atat de frecvente in radioamatorism. Nu se pot determina diagramele de radiatie prin teste aleatorii, imprecise, fara sisteme de referinta si cu zeci de factori variabili, adica prin testari nesistematice cu radioamatori la diverse distante care dau controale a caror credibilitate tehnica este discutabila. Daca cineva crede de exemplu ca zecii de lobi principali si secundari rezultati in urma etajarii de antene (stacking) pot fi banuiti macar, calculati sau testati(!!) prin metode empirice, atunci trebuie sa-si reconsidere credo-urile tehnice.
    Fara nici o indoiala, conductivitatea solului are importanta in calcularea unghiului de plecare, si nicun om cu bun simt tehnic nu o ignora. Formula uzitata este definita pentru o valoare anumita, numita Normal Ground Conductivity (nu intru in detaliu cum s-a definit conductivitatea normala- vezi si instructiunile programului).
    Dupa ce s-a aprofundat metoda modelarii/simularii, se poate merge la rafinarea rezultatului prin modificarea definitiei solului specific locatiei (nisip, pamant stancos, pamant normal, pamant gras si umed etc..). Oricum, este bine sa pastram proportiile, prin intelegerea cat mai exacta a semnificatiei conductivitatii pamantului, prin felul cum afecteaza performanta antenei pe diversele domenii de frecventa. De exemplu, sugerez consultarea recomandarii CCIR 832 pentru o intelegere mai buna a fenomenului. Este bine de stiut ca influenta conductivitatii solului asupra antenei de HF este relevanta doar pentru distante de 10 x lambda de la locatia antenei.
    In plus, cand locatia nu este la campie plata, are sens si analiza terenului (de genul HFTA sau similar) cu influenta lui asupra diagramei de radiatie. . Dar sa nu punem caruta inaintea cailor. Toate la timpul lor.
    Este bine sa nu bagatelizam importanta analizei numerice la antene. Programele de astazi sunt foarte sofisticate si contin o cantitate uriasa de calcule matematice, rod al multor ore/inginer investite in ele. Numai dezvoltarea uimitoare a tehnicii de calcul a permis imbunatatirea cunoasterii in acest domeniu. In acest context, site-uri celebre si competitive de concurs, precum RU1A, W3LPL, D4A si altele, au putut ajunge la performantele lor incredibile doar datorita planificarii corecte si modelarii antenelor la conditiile specifice ale site-urilor. Programele actuale de modelare, bazate pe NEC, sunt foarte precise , la nivel profesional, de aceea sunt si foarte scumpe.
    Radioamatorii nu au totusi nevoie de acest grad de precizie si sofisticare, apreciez ca sunt suficiente si programele mai elementare din famila EZNEC, MiniNEC, MMANA (gratuit) etc.. Evident, intotdeauna exista nevoia de experienta tehnica factica in afara modelarii computerizate, dar de aici si pana aproape a ridiculariza avantajele extraordinare ale metodelor matematice, e cale foarte lunga. Afirmatia ca metodele de modelare numerica sunt mai comode este si ea problematica. Numai cine a facut vreodata modelare numerica stie ca nu e simplu sa inveti principiile modelarii, introducerea datelor pentru creearea modelului dorit si interpretarea datelor. Perceptia mea este ca ar fi nevoie de o schimbare profunda a mentalitatii de abordare in materie de antene, trecerea la modelarea antenelor prin mijloace numerice fiind inevitabila (dar nu obligatorie), ceva asemanator cu trecerea de la dactilografierea cu masina de scris clasica, la Windows Word 2007, de exemplu.
    Articolul lui YO3HJV nu vrea si nu poate sa abordeze toata problematica din domeniu, este unul dintr-o serie care ar trebui sa duca, cel putin in opinia mea personala, la (re)tehnologizare radioamatorismului YO. La fel cum si excelentul articol al regretatului YO3CTK, a abordat o anume nisa (vezi: http://radioamator.ro/articole/view.php?id=476 ).
    73,
    Morel
    4X1AD

  • Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2010-09-30 14:56:44 (ora Romaniei)
  • YO6EX: sunt de acord cu importanta transferului de energie intre emitator, feeder si antena. Cine nu stie s-o faca in mod optim, poate sa invete deschizand un Handbook, un Antenna BOOK sau pe internet si in plus sa puna mana sa experimenteze putin. Cine vrea s-a faca dupa ureche, punand accentul pe minunatele performante ale antena tunere-lor diverse si pe SWR, este dreptul lui democratic de a-si risipi aiurea watti pretiosi. Dar ce legatura are diagrama de radiatie, respectiv modelarea antenei cu transferul de energie optim ? Fiecare e o problematica extrem de importanta care trebuie abordata si rezolvata separat, dar sub nici o forma nu se exclud reciproc.

  • Postat de Vasile - YO6EX (yo6ex) la 2010-09-30 15:11:06 (ora Romaniei)
  • 4X1AD: Sigur cã diagrama de radiaþie nu are nimic cu transferul energiei. Eu am vrut doar sã subliniez cã ce este în teorie nu corespunde cu practica, respectiv fiecare loc de amplasare al antenei, care are specificul sãu. (YO4BKM a spus-o foarte bine). De unde ºi chestia cu zicala...

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2010-09-30 15:56:46 (ora Romaniei)
  • Hai sa nu amestecam lucrurile si sa nu combinam geografia cu geometria si geologia iar ca sef sa punem pe Geo Bogza, cum spunea pe vremuri Moisil, si el cunoscator in ale antenelor. Daca modelarea antenelor se impune din cauza optimizarii 'din laborator' a antenelor de telefonie mobila, fara a mai deplasa echipe de cercetatori (platiti scump) pe teren, dupa cum spune 4X1AD-Morel, pai hai sa ne gandim ca la lungimea de unda pe care lucreaza acestea, inaltimea fata de sol este atat de mare (exprimata in sferturi lungimi de unda sau fractiuni ale acestora, sub aceasta forma se pune in evidenta inaltimea reala a unei antene, nu in metri) incat radiatia in plan vertical nu mai este afectata de cativa metri in plus sau minus. La inaltimi de peste 10 sferturi de lungime de unda radiatia in plan vertical la o antena cu polarizare orizontala acopera practic un semicerc in plan vertical, cu lobii egali si atat de multi si de apropiati incat aproape ca se suprapun. Exceptie fac antenele cu fascicul dirijat atat vertical cat si orizontal folosind elemente pasive acordate pe cele doua directii sau reflectoare parabolice, ceea ce nu este cazul in traficul pe unde scurte. Personal am elaborat multe softuri de modelare a antenelor de orice fel, verticale sau orizontale, puse la pamant sau departate de pamant, a se vedea si revista YO-HD Antena 160b, numarul festiv de Anul Nou 2010. Iar softul, ca instrument de lucru, il ofer oricui imi indica adresa de e-mail. Asa ca imi permit sa vorbesc in calitate de creator de softuri, dar si de utilizator al lor iar ce spun nu poate fi contrazis decat de cineva care imi arata cu ce formule si dupa ce ipoteze a trasat caracteristicile antenelor sau cu ce formule si in ce ipoteze a fost creat softul utilizat. Cat priveste articolul in discutie, cele mei vechi referiri la cele scrise de YO3HJV le-am gasit in cartile despre radiotehnica ale lui Smirenin, traduse la noi in anii 1953 si 1954 si ramase neschimbate in principiu, chiar folosind cele mai noi softuri, ecuatiile lui Maxwell nu le-a modificat inca nimeni. In cartile lui Smirenin multe diagrame de radiatie sunt trasate experimental si mi-au servit sa calibrez propriile mele softuri. Iar din experienta proprie de peste 40 de ani de radioamatorism (nu numai am modelat prin instrumentatie virtuala, am si construit antene) am vazut cat de mult influenteaza atat solul ca proprietati electrice cat si forma sa, o denivelare sub antena (la deal sau la munte oricand este posibil) schimba totul, ca sa nu mai vorbim la oras de armaturile blocurilor peste care trece antena si despre care nu avem nicio idee privind dispunerea si caracteristicile lor electrice. De aceea afirm ca modelarea antenelor de US puternic influentate de sol nu ofera decat rezultate comparative in valori relative (arata ca, de exemplu, modificand ceva de x ori, efectul este ca o alta marime se modifica de y ori), dar fara a cunoaste si valoarea reala a marimii modificate. Cat priveste aprecierea antenei prin prisma SWR, este o conditie atat de obligatorie cat de mare este paguba distrugerii finalilor datorita reflectatelor intense ce se vor disipa pe ei. Iar daca etajul final este protejat la SWR mare, va permite emisia cu numai cativa Watt. Mare dreptate are YO6EX, Vasile! Antene nu construim in fiecare zi, dar adaptarea lor o facem poate si de zeci de ori pe zi. Si daca autorul articolului afirma ca nu a gasit decat cu greu si pe internet referiri cu privire la influenta inaltimii antenei asupra radiatiei in plan vertical si ne "lamureste" si pe noi acum redescoperind roata, il informez ca detin (de pe piata publica, ca mai toti radioamatorii cu experienta de la noi) toate cartile despre radiotehnica si antene din 1953 pana in prezent, cu autori precum Smirenin, Moisil, Rothammel, Gh. Stanciulescu, Iosif Remete, inclusiv seriile cunoscute ca "Handbook" si in toate se evidedntiaza efectul inaltimii asupra radiatiei in plan vertical, unele chiar cu diagrame concrete pentru un sol ideal. Iar daca vrea sa faca publicitate unui anumit produs soft, sa precizeze de la inceput acest lucru, nu sa plece de la ideea ca nu exista material pentru caracteristica de radiatie in plan vertical functie de inaltime si sa ignore experienta celor ce au acumulat-o in decenii fara sa-i intrebe. 73!

  • Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2010-09-30 18:29:40 (ora Romaniei)
  • YO4BKM: Presupun ca nu s-a citit cu atentie sau nu s-a patruns suficient in spiritul articolului lui YO3HJV precum si al postarilor mele, carora le atribuiti sensuri cel putin curioase. Mie imi fac placere discutiile tehnice, si nu simt deloc nevoia ca toata lumea sa fie de acord cu mine. Insa imi pierd interesul in schimburile de idei in clipa cand in locul argumentelor tehnice viabile apar manifestari de ego (de neinteles pentru mine in cazul de fata) , care iau locul pragmatismul tehnic. Este o combinatie pe care nu o agreez in mod deosebit, precum nici stilul postarii careia oricat m-as stradui, nu-i gasesc acoperirea tehnica neto, cu toata insiruirea bibliografiei (pe care eu personal mi-o aleg de la alte edituri), sau intercalarea de chestiuni fara relevanta la subiectul articolului in cauza. Asa ca va doresc multa sanatate.

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2010-09-30 21:28:32 (ora Romaniei)
  • 4X1AD: Pentru a se intelege mai bine ce voiam sa spun, redau din articolul lui YO3HJV: "Din pacate, rareori am auzit sa fie analizata pozitionarea antenei pe inaltime! Este regretabil ca, radioamatorul care este dispus sa cheltuie aproximativ 500-1500 EUR pentru un sistem de antena si inca vreo 350-500 pe un sistem de rotire nu este dispus sa "cheltuie" cateva ore pe rularea unor simulari cu un program freeware pentru a analiza ce se intampla cu antena!" Aici se vede clar lipsa de experienta a autorului. Daca s-ar fi documentat in privinta antenelor, din carti sau discutatnd cu radioamatori experimentati, ar fi aflat ca exista in orice manual sau tratat de antene, oricat de vechi sau de nou, referiri concrete privind pozitionarea antenei pe inaltime si efectele ei. Iar softurile moderne, care nu folosesc alta stiinta fata de cea de acum peste 50 de ani, nu fac decat sa inlocuiasca efortul impus de o cautare si triere prin carti, cu efortul de a manui butoane, transmitand utilizatorului o informatie ce poarta puternic amprenta programatorului, inclusiv ipotezele de calcul nefacute public, vorbesc in cunostinta de cauza. Si nu vad de ce sunt ego, din moment ce este adevarat ca elaborez softuri, inclusiv pentru antene si atunci cand nu am motive nu vad de ce trebuie sa fiu modest. Iar softul meu, construit pe formule gasite in carti de acum peste 50 de ani (ecuatiile lui Maxwell nu s-au schimbat inca, daca stiti ce sunt acelea!), cu rezultate prezentate in revista YO/HD Antena nr. 160b, arata cea ce YO3HJV a descoperit abia acum: ca dimensiunile antenei (cu polarizare orizontala), numarul de elemente si dispunerea lor determina numai caracteristica de radiatie in plan orizontal iar inaltimea relativa (in unitati de sfert de lungime de unda) determina numai caracteristica de radiatie in plan vertical. Si, pentru uzul domniei-sale, reiau aici una din concluziile articolului din YO/HD Antena (ultimele diagrame), anume ca la o inaltime de 3 sferturi de lungime de unda un dipol prezinta doi lobi la
    19.5 grade fata de orizontala si un lob la cca 73 grade tot cu orizontala. Deci, cel mai bun compromis atat pentru DX cat si pentru NVIS. Tot spre completarea experientei domniei-sale, arat aici ca numarul de lobi in plan vertical este egal cu multiplul intreg de sferturi de lungime de unda la care se afla antena pe inaltime. Iar concluziile din finalul articolului lui YO3HJV, citez: "Analizand diagramele de radiatie in plan vertical ale antenelor prezentate, putem sa intelegem contributia unghiului de plecare fata de orizontala (asa numitul "take-off angle"), un parametru care depinde exclusiv de inaltimea antenei fata de sol. Importanta lui este majora in legaturile la mari distante: cu cat acest unghi este mai mic, cu atat prima reflexie de straturile ionosferice se petrece mai departe, permitand comunicatia la o distanta mai mare decat la unghiuri mai mari", se afla in raport cu orice radioamator cu experienta - si nu sunt putini - cu situatia in care cineva ar descoperi brusc fascinatia logaritmilor si ar tine o prelegere pe aceasta tema in fata unei catedre de matematicieni. Astfel de lucruri se cereau pe vreamea mea la examenul de autorizare la orice categorie, cred ca si acum desi nu sunt sigur. Cat despre bibliografia ce o folosesc, in ce consta handicapul din moment ce decenii a satisfacut pretentiile utilizatorilor? Nici la asa ceva nu mai avem dreptul, de cand suntem invadati cu softuri freeware care impiedica pe multi sa mai gandeasca logic, invadand chiar si scoala unde se ofera teme gata facute? Multamesc pentru urarile de sanatate, ceea va doresc si eu din inima. Este cel mai bun lucru de care avem nevoie. Si 73!

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2010-09-30 21:32:13 (ora Romaniei)
  • Domnule Oproescu, imi pare rau ca ati inteles gresit demersul meu. Soft-urile dedicate modelarii sunt in numar mare accesibile pe internet. Si contra cost, dar si gratuit. Fiecare cu avantajele si dezavantajele lor. Cel folosit de mine este gratuit si nu ofera niciun avantaj material de genul celor presupuse de dvs.
    Intr-adevar, s-a scris mult despre antene dar, va marturisesc faptul ca, cel putin eu, ca neprofesionist in domeniul radiotehnicii, nu am putut sa aprofundez aparatul matematic oferit de cartile de care vorbiti. Aici intervine soft-ul care reuseste sa recupereze handicapul si sa imi ofere si mie placerea de a intelege un fenomen. Ce formule foloseste, nu va pot spune pentru ca nu am aceste informatii. Dar piata il confirma sau nu. MMANA, NEC, 4NEC2, MiniNec, EzNec sunt tot atatea programe care folosesc un aparat matematic. Unele dintre programe sunt disponibile spre analiza iar comunitatea (amatori si profesionisti) le-a confirmat. Daca, din experienta aceasta rezulta o litera scrisa din care si altii ca mine pot sa inteleagaam demarat un proiect de restituire catre generatia de azi a cartilor scrise de generatia de ieri, in format electronic. Dar simpla existenta a acestor carti nu inseamna ca ele sunt scrise cu litere de foc si ca nu trebuie sa indraznim sa verificam adevarul celor spuse sau sa cautam noi metode de a intelege ce s-a scris, de ce s-a scris si cum s-a ajuns la ce s-a scris. Nu am avut pretentia de a emite judecati de valoare ci de a pune cap la cap cateva constatari.
    O seara placuta, 73.

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2010-09-30 22:29:53 (ora Romaniei)
  • Dr Adrian (a'propos, suntem radioamatori cat timp dialogam pe aceasta cale), nu pun in discutie ce softuri ai folosit ci faptul ca prezinti ceva ce multi stiu de cand s-au autorizat, multi cu decenii in urma. Iar o comunicare publica de specialitate trebuie sa aduca ceva nou in continut, nu in prezentare. Ceea ce am scris eu voia sa arate ca astfel de lucruri se cunosc si ca chiar cunosterea este incerta in cazuri reale. Si, ca sa fiu credibil, mi-am prezentat cartea de vizita in domeniu. Mai sunt si alte chestiuni. Am vazut ca ai in biblioteca virtuala cartile lui Iosif Remete, Gh. Stanciulescu, in care se arata din secolul trecut concluziile ce ni le oferi ca noutati, cauta si vei gasi. Mai poti cauta in capitolul 22 din ARRL Handbook pe 2009 si vei gasi aceleasi lucruri. Sunt carti (Antennenbuch de Rothammel, o am si in format electronic si o voi trimite pe un CD pentru biblioteca virtuala) in care vei gasi si care sunt valorile concrete ale unghiului de plecare pentru maximum de distanta, functie de banda de frecvente. Vei mai afla ca se pot produce reflexii nu numai intre ionosfera si sol, ci chiar reflexii multiple intre diferite straturi ale ionosferei, care se fac cu cele mai mici pierderi. Asa ca este de neinteles de ce afirmi ca rareori este analizata pozitia antenei pe inaltime. Prin urmare nimic nou in lucrarea ce ai postat-o pe acest sait, cu exceptia unor nume de softuri. Si cand vin sa arat ca astfel de lucruri nu cad bine, mi se ironizeaza gratuit chiar baza de documentare ce o posed. Sa nu intelegi ca desconsider pe incepatori sau pe cei mai putin experimentati, tot timpul am ajutat pe foarte multi, unii m-au intrecut cu mult si in radio, si in meseria mea, dar nici nu accept ca un mai putin experimentat sa dea lectii deja stiute. Imi permit sa-ti mai atrag atentia asupra unei erori de principiu: spui ca vrei sa verifici justetea celor scrise in carti, ca doar nu sunt scrise cu litere de foc. Dar nu ai inteles ca instrumentul cu care faci verificarea este construit pe seama acelor carti si aici intervin eu, intr-un fel ca specialist, sa garantez ca nimic nu este nou inca. Gresec cand cer sa fiu crezut? Daca ai aceasta convingere, indoieste-te si de spusele specialistului de la spital, si de spusele specialistului in constructii, nu ca persoane concrete, ci ca principiu. Aici, practic, nu faci o verificare ci iti manifesti o simpla curiozitate sa vezi daca softul corespunde cu cartea sau invers, dar cu conditia sa anunti acest lucru din capul articolului. Te asigur ca oricand voi citi cu mare placere si voi comenta favorabil orice lucrare cu adevarat originala, chiar daca nu este si spectaculoasa, asta este rolul celor mai initiati intr-un domeniu, sa ajute pe cei mai noi sa calce drept si sigur. O noapte buna si 73!

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2010-09-30 23:11:17 (ora Romaniei)
  • Domnule Oproescu, Tavi (ca suntem radioamatori). Am cartea dvs. de vizita de la intalnirea noastra de la Valea Calugareasca unde am avut placerea sa va cunosc "in personam". Ati inteles gresit demersul meu... Nu am avut pretentia sa scriu ceva "nou" ci sa prezint ceva odata accesibil doar unor initiati, intr-o forma digerabila celor multi. Rationand in mod similar putem ajunge la concluzia c literatura nu isi mai are rostul de vreme ce se tiparesc DEX-uri!
    Am afirmat ca "rareori este analizata antena din perspectiva inaltimii la care o plasam" plecand de la absenta unor articole pe aceasta tema, articole pe care internetul le permite "in extenso". Afirmatia nu neaga existenta unor carti in care sa se descrie fenomenul! Iar caracterul de noutate pe care il atribuiti celor de mai sus nu a fost asumat nicio clipa. Comunicarile mele de specialitate le fac in domeniul unde m-am pregatit profesional, aici sunt "amator". Las profesionistii sa faca "comunicari" si sa descopere lucruri nestiute. Mi-am permis sa scriu din experimentele mele, fara sa copiez din clasici, si sa trag unele concluzii care imi apartin. Daca ele nu se ridica la nivelul asteptat de specialisti este si pentru ca specialistii stiu sa critice dar din ce in ce mai putin sa scrie, mizand pe faptul ca esentialul s-a scris candva. Ca incepator si neinitiat, cautand sa vad ce se mai scrie, am intalnit o multime de pareri, de multe ori contradictorii si am incercat sa aflu cum se petrec lucrurile. Cum aplicarea unei formule variind incremental anumite valori pentru a determina cu creionul o diagrama de radiatie ar dura prea mult, mi-am permis sa folosesc un soft de modelare, unul dintre cele multe. Pur si simplu, radioamatorii, ca nespecialisti in domeniu, poate nu vad nimic in formula matematica nuda; aici este de ajutor o reprezentare grafica. Iar un set de planse care arata modul in care evolueaza comportarea unei antene in functie de modificarea unor parametri poate fi mult mai sugestiv decat un capitol de text. Nu credeam ca, in secolul XXI acest "gest" sa fie considerat nepotrivit. Totusi, ma bucur ca suntem de acord ca aparatul matematic al soft-ului confirma cele scrise demult in carti. In plus, radioamatorismul presupune si impartasirea din propria experienta nu numai trimiterea la cartile scrise acum jumatate de secol. Eu am fost pus sa le citesc, am mai si citit (da, am auzit de fenomenul de duct troposferic), unele le-am inteles, altele nu si recunosc. Modelarea numerica este o cale de a prezenta fenomene intr-un mod accesibil si celor care, la randul lor, nu au inteles prea mult din formulele acelea aride. Totodata, modelarea numerica (CAD) este folosita atat de producatorii de echipamente cat si de utilizatori. Rolul calculatoruli a fost de a degreva omul de calculele numeroase si consumatoare de timp, iar realizarea unei diagrame complexe, in absenta unui calculator, cred ca tine de masochism in ziua de azi. Totusi, de fapt, care este critica articolului, dincolo de faptul ca am folosit un soft de modelare numerica bazat pe formule vechi de o suta de ani?

  • Postat de Florin Cretu - YO8CRZ la 2010-10-01 07:16:09 (ora Romaniei)
  • Cred ca autorul merita felicitari pentru articol si nu comentarii acide. Prea putin s-a scris din pacate in limba romana despre simularea antenelor si acest articol nu face dacat sa completeze un gol urias. Nu exista nici o antena moderna performanta, fie ea de uz radioamatoricesc sau profesional, care sa nu fi fost creata fara ajutorul simularii. Si ma gandesc in primul rand la OptiBeam sau M2, ca sa numesc doar doua dintre cele mai cunoscute radioamatorilor… Da, simularea antenelor nu e perfecta, dar te ajuta sa proiectezi o antena mai repede si mai bine. Te ajuta sa intelegi care sunt elementele care afecteaza performanta antenelor, sau modul cum interactioneaza cu alte antene din vecinatate. Programul de simulare NEC2, la apartitia lui prin anii ’70 a fost sub embargo la export pana la la inceputul anilor ’90 cand a aparut NEC4 (care si astazi se vinde cu o licenta speciala)..De ce oare ?.... Si inca ceva, simularea de antene este eficace in masura in care limitarile programului sunt corect intelese si modelul este corect executat. Sau altfel spus, gunoi introduci, gunoi primesti…Felicit pe YO3HJV pentru articol si m-ar bucura sa vad si alti radioamatori impartasind din experienta lor in acest domeniu. 73

  • Postat de Oproescu Gheorghe Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2010-10-01 09:50:06 (ora Romaniei)
  • De acord cu tot ce s-a scris si de cealalta parte. De acord ca radioamatorii sa impartaseasca din experienta lor. Dar cu o conditie: sa fie radioamatori, adica sa fi promovat examenul pentru certificare. In programa de examen, cap. 6.2. se refera la caracteristica de radiatie a antenelor in plan vertical si orizontal. Si cine motiveaza in mod fortat o lucrare pe baza raritatii de referiri in domeniu, desi ele exista din belsug si chiar se impune sa fie cunoscute, inseamna ca redescopera apa calda. Cu totul altceva ar fi fost daca articolul ar fi fost motivat pe alta baza, de exemplu pe cum se folosesc softurile moderne in acest domeniu, ar fi avut eleganta si stil, numai ca aceasta motivare a aparut pe parcursul dezbaterilor, pentru salvarea aparentelor. Tehnica asta moderna trebuie corect inteleasa, altfel devine daunatoare. Altfel confundam CAD (aparut odata cu calculatorul) cu modelarea numerica veche de sute de ani (cele mai vechi tehnici de modelare numerica, respectiv apelarea la metode pur numerice pentru a rezolva probleme de orice natura, apartin lui Newton), este ca si cum ai confunda consulul cu consola, promotia cu promotionalitatea sau altele asemanatoare specifice neinitiatilor. Ma bucur ca ti-i amintit de faptul ca ne-am intalnit la Valea Calugareasca, am primit si eu pe aceasta cale un semn, ca la mesajele electronice trimise de mine imediat dupa intalnirea noastra, in care ceream detalii legate de SRR nu am primit inca raspuns, desi ma interesa aceasta organizatie. 73!

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2010-10-01 10:04:06 (ora Romaniei)
  • Tavi, nu imi amintesc sa fi primit un astfel de mesaj iar in urma verificarii pe webmail, nu am gasit nici la spam un mesaj de la adresa cunoscuta. Totusi, daca exista interes, exista site-ul Societatii precum si forumul care are o arie dedicata. 73!

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2010-10-01 10:23:44 (ora Romaniei)
  • Tavi, ce sa inteleg din mesajul anterior? Ca nu as fi autorizat? Sunt autorizat! Daca aceasta este singura conditie care imi da dreptul sa scriu, ei bine iata ca aceasta "singura conditie" este indeplinita! Dar nu cred ca autorizatia da sau nu dreptul de a scrie ceva cu continut tehnic, tocmai pentru ca examenul este bazat pe un set destul de limitat de cunostinte si am vazut destui radioamatori de CLS. I, bata! Si tot nu inteleg care este critica articolului, pentru ca despre continutul articolului ar trebui sa discutam! Nu sunt bune diagramele? Ar fi trebuit sa prezint un articol care sa citeze exclusiv din ce s-a scris in alte carti? Nu este voie sa folosim modelarea ca sa intelegem niste fenomene fizice? SWR este singurul parametru care trebuie avut in vedere la aprecierea unei antene? Chiar nu reusesc sa imi dau seama...

  • Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2010-10-01 12:37:05 (ora Romaniei)
  • YO8CRZ: Florin sunt inca foarte interesat sa citesc cartea scrisa de tine. Din pacate nu am reusit s-o gasesc in Bucuresti. Ai idee cumva la ce librarie sau lant de librarii poate fi procurata ? 73, Morel 4X1AD

  • Postat de Gigi - YO3OV la 2010-10-01 13:28:23 (ora Romaniei)
  • Vreau sa "rusinez' public pe autorul articolului pentru prezentarea neinspirata a unui soft strain, de mare ajutor in proiectarea antenelor in timp ce specialistii si practicienii nostrii nu sunt intrebati.Sunt sigur ca si-ar aduce aportul spre folosul radioamatorilor daca ar fi solicitati.Ma bucur ca noi traim tot in trecut si aplicatiile informaticii pe domeniul nostru sunt hulite pe criteriul ca autorul nu ar avea competenta de a prezenta "ceva".Si eu am facut imprudenta de a construi cateva antene simulate(ori simulacru de antena - cineva zicea ca antenele nu sunt nici cal nici magar, avind dimensiuni "aiurea")care mi-au dat satisfactie,una din ele avand chiar prioritate intr-o legatura adhoc cu BRAZILIA.Probabil ca am ramas tot la chestii practice de-a ne descurca printre ale vietii fara sa cautam solutii noi.Uneori cred ca ne meritam soarta.

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2010-10-01 18:27:29 (ora Romaniei)
  • Dr Adrian, anul trecut am trimis mesajul electronic chiar pe adresa SRR din pliantul ce mi lai dat. Ma interesau amanunte despre relatiile SRR cu alte organizatii de radioamatori, inclusiv IARU precum si o lista a membrilor SRR, sa stiu si eu langa cine ma alatur daca as fi facut-o. Poti spune ca nu l-ai primit, asa cum si eu spun ca l-am expediat. Intre timp am gasit mai multa promptitudine la DARC, am si avantajul ca vorbesc curent germana. Iar cu articolul, sincer nu am nimic. Cum as putea ca tocmai eu, care am realizat multe softuri de calculator inclusiv pentru antene, sa hulesc aplicatiile informaticii? Pur si simplu m-a deranjat maniera in care ai motivat necesitatea articolului, intr-un mod cel putin fortat, de parca toti - sau aproape toti - ar fi fost straini de problema. De peste 41 de ani de radioamator am cunoscut destui radioamatori cu preocuparile lor, cand accesul la putere mare sau la aparate industriale era redus si exploatam orice sursa de imbunatatire a performantelor radiatia antenelor era un punct intors pe toate fetele, dar greu de atins datorita necunoasterii solului. Cum crezi ca ne pica acum motivarea ca rareori se analizeaza pozitia antenei pe verticala? Daca te-ai gandit la cei cu mai putina experienta foarte bine, dar nu cred ca trebuia sa generalizezi. Si chiar incepatorii nu sunt straini de subiect, de aceea am facut afirmatia ca daca cineva a promovat examenul trebuie sa-si aminteasca de caracteristicile de radiatie. Chiar daca ar fi posibil sa nu imi dai dreptate, imi permit sa iti fac o recomandare, ca unul ce a publicat in viata lui sute de lucrari in 11 tari: un articol destinat publicitatii este ceva mai mult decat un text sau o informatie, el realizeaza si legaturi, iar un autor cu experienta rafineaza articolul asa cum un diplomat isi rafineaza discursul, ambele reprezinta imaginea publica in fata unor receptori necunoscuti ca numar. In astfel de conditii poti obtine maximum de succes. 73 si succes!

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2010-10-01 22:47:40 (ora Romaniei)
  • Asadar, problema tine de motivatia avuta in vedere la realizarea "exercitiilor"? Inseamna ca avem o furtuna intr-un pahar de apa. fara a uita de respectul si defernta cuvenita, imi permit sa observ ca suntem pe un site dedicat radioamatorismului si nu pe unul dedicat studiilor academice in domeniul radiotehnicii.
    Pe de alta parte, nici nu am experienta in publicistica tehnica, asadar voi tine seama de sfatul oferit, pentru care multumesc si, pe viitor, voi cauta sa am o motivatie mult mai inalta decat ce a de pana acum! 73

  • Postat de Florian - YO9GJX la 2010-10-02 11:33:34 (ora Romaniei)
  • Interesant articol si interesante comentarii. Nea Gigi, YO3OV l-ai "rusinat" pe omul asta degeaba, ieri la un moment dat chiar de
    vreo patru ori, semana a SPAM hi. Omul utilizeaza un soft "strain" pentru simplul fapt ca nu exista unul romanesc. Sau eu cel putin nu-l cunosc si nu stiu sa fi auzit cineva de el, pesemne e secret. Nu a consultat specialisti sau experti romani pentru simplul fapt ca acestia nu exista, sau daca da ori nu-i cunoaste nimeni (cred ca lucreaza tot la secret) ori s-au blazat, adica au ajuns la un nivel atat de ridicat incat trebuie sa fii un fel de "algoritm" ca sa te bage in seama. -- Domnilor, industria romaneasca este minunata pot spune chiar formidabila dar din pacate lipseste cu desavarsire-- HI Pentru unul ca mine articolul e foarte bun. Am o mica observatie desi s-ar putea sa gresesc. Simularea s-a facut tinand seama de trei inaltimi diferite, sol si blocuri cu patru si zece etaje. Dupa cate stiu in cazul blocurilor solul il reprezinta chiar plafonul deci la un bloc de 45m daca inalti o antena la 5m ea nu se afla la 50m de sol ci doar la 5m.
    Amicul Tavi YO4BKM are dreptate, o antena e influentata de foarte multi factori, relief, compozitia solului, vegetatie, campul geomagnetic din zona etc. Insa vorba unuia tot de pe aici, daca am putea vedea cu ochii spectrul radio nimeni n-ar mai construi antene. Nu am deloc experienta in domeniu, am construit doar vreo 4 sau 5 antene de HF dar am participat la club sau diferiti amici la constructia si instalarea a mai multora, de tipuri diferite si cu probleme la fel de diferite. Am lucrat de cateva ori chiar din portabil in HF cu mai multe antene din locatii si conditii diferite iar in VHF, UHF ca iubitor si calator pe carari (mai mult pe langa) montane am vazut ciudatanii care uneori sfideaza logica. Chiar am avut ocazia sa testez zona ULF, VLF de la 300m in subteran, sa vedeti aici anomalii si fenomene stranii. Am facut doar cateva simulari la antene pentru satelit iar la una chiar o optimizare cu rezultate spectaculoase asa ca pentru mine softul este mai util decat cartea, manual n-as fi fost niciodata in stare. Este clar ca una e teoria si alta practica dar din punctul meu de vedere ca novice in materie cel mai important e ca antena sa rezoneze in banda si sa traga cat mai multa energie. Domnilor se uita totusi ceva, calculatorul nu este decat o unealta. Toate programele au la baza calcule elaborate si formule deja inventate aflate in carti pentru multi greu de inteles sau deloc, cazul meu asa ca prefer utilizarea unui soft. Indiferent de tip baza programelor pare a fi acelasi NEC scris la origine in Fortran si portat in C folosit de catre marina americana prin anii '70. Daca simulati cu mai multe programe aceeasi antena in aceleasi conditii o sa obtineti rezultate identice. Bineanteles complexitatea programelor tine de natura utilizatorilor un SuperNec spre exemplu nu e pentru amatori. Domnilor pagina "radioamator.ro" este pentru radioamatori (la fel si revista) , iar pe profesionisti ii rog ca in loc sa publice articole stufoase pline de formule si ecuatii complexe mai bine ceva concret la nivel de prostanaci sa priceapa oricine si sa poata fi si realizat concret. Luati exemplul altor publicatii de marca chiar revista de publicitate QST altfel nu faceti decat o teorie a teoriei care unui amator nu-i foloseste la nimic. Eu unul n-am de gand sa inventez si sa proiectez antene ci sa construiesc unele cat mai functionale. Articolul lui Adrian este o practica a teoriei chiar daca subiectul nu e nou. Pentru profesionisti sunt multe alte WWW si publicatii din orice domeniu unde sunt clar utilizatori infinit mai evoluati.
    Am gasit acum ceva timp o carte scrisa de rusi cu constructii, analiza antene si ceva teorii despre propagare, anomalii solare, punctele energetice ale pamantului etc studiate in fosta URSS
    Pentru cine intereseaza dau mai jos link-ul, mentionez ca e scrisa pentru amatori.
    O zi buna
    http://dl.dropbox.com/u/3765936/IP_for_QRP.pdf

  • Postat de Cristian - YO4UQ la 2010-10-02 14:01:35 (ora Romaniei)
  • 1. Un articol deosebit de instructiv, sistematic elaborat si un exemplu de a analiza si a amelira performantele echipamentelor.
    2. Programele de simulare (indiferent in ce domeniu) sunt elaborate pe baza cunostintelor si aparatului matematic, accesibile la un anumit moment, si pot fi incadrate in categoria "SISTEMELOR EXPERT" cu posibilitatea de a fi aduse la zi odata cu evolutia cunostintelor in domeniu.
    3. Un program de simulare te aduce mult mai aproape de solutia corecta, cu abateri mult mai mici, cand datele de intrarea sunt mai aproape de sitautia reala analizata.
    4. Situatiile reale practice, reale sunt extrem de diferite de la un amplasament la altul si tocmai de aceea este util ca inaintea unei investitii costisitoare sa fie analizate si "SIMULATE" cat mai atent viitoarele conditii de functionare. Imaginati-va diferenta de cost intre un TOWER de 24m care merge mai slab decat unul de 12m in conditii ambientale slab analizate.
    5. Articolul este si un exemplu de a folosi instrumente de analiza si dimensionare performante puse la dispozitie de comunitatea radioamatorilor - sau in replica la comentarii - cine are ceva interesant de spus sau de scris sa o faca. Orice interventie mai simpla sau mai complexa este binevenita in structura eterogena a comunitatii radioamatorilor.
    6. Doua "zicale" mi se par interesante de a fi amintite in preocuparile noastre "croitorul bun masoara de doua ori si taie odata" precum si paroadia la un dicton revolutionar "... masurati, masurati, masurati..." hi hi!
    7. Multumiri Adrian pentru implicare si efort, precum si celor care au facut comentarii. Asa invatam inca! Cu cele mai bune 73.

  • Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2010-10-02 14:54:07 (ora Romaniei)
  • Florian: “dar din punctul meu de vedere ca novice in materie cel mai important e ca antena sa rezoneze in banda si sa traga cat mai multa energie” . Fara indoiala, transferul cu cat mai putine pierderi al energiei de la emitator pana la antena este foarte important. Dar nu suficient. Conteaza foarte mult si eficienta cu care radiata aceasta energie, altfel degeaba toate eforturile. Daca 80-90% din lobii principali si secundari produsi de o antena sunt directionate pe unghiuri profund nefavorabile , energia emitatorului este risipita inutil.

    Trebuie realizat si constientizat profund ca atat problema transferului optim de energie de la TX la antena cat si problema diagramei de radiatie sunt esentiale pentru comunicatie si nu se exclud reciproc. Nu uita ca puterea efectiv radiata este produsul dintre puterea aplicata antenei si castigul ei. Antena nu poate fi privita doar ca o rezistenta de sarcina ideala de 50 Ohm , care va “incarca bine”. Modul de radiatie a energiei este parte integrala din lantul de comunicatie.

    Problema transferului optim TX –feeder-antena este mult mai palpabila si evident masurabila. Este mai usor de rezolvat si mai accesibila. Exista si multa literatura si informatie in domeniu si consider ca majoritatea problemelor au fost rezolvate de multi ani in ceea ce priveste circuitele de iesire ale emitatoarelor, liniile de transmisiune, antena tunere, balun-uri si solutii de adaptare ale antenei din punct de vedere a impedantelor.

    Nu la fel sta situatia in domeniul eficientizarii radiatiei, parametru abscons pentru care exista in principal solutia calculelor complexe. Masurarea “de facto” a diagramei de radiatie in HF (in special verticale in HF), este (cum am aratat si intr-una din postarile de mai sus) prea putin precisa si eficace cand se folosesc poligoanelor de testare. In plus, ele sunt total inaccesibile radioamatorilor.

    Autorul articolului, constient ca abordarea cvasi-generala a antenelor se face mai mult dupa parametrii masurabili cantitativ, a dorit sa abordeze o nisa despre care exista putine referiri pe intelesul tuturor in informatia in limba romana accesibila pe internet sau literatura scrisa comuna.

    Cred ca atat initiativa cat si articolul in sine sunt laudabile si sper sa mai apara multe in acest domeniu.
    73
    Morel
    4X1AD

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2010-10-03 08:59:28 (ora Romaniei)
  • Incantat sa vad ca inca mai exista pasiune pentru radioamatorism, manifestata prin simulari.Felicitari Adrian!
    Asa cum spunea si Morel , pe care il apreciez cu deosebire, in peisajul(actual) arid YO , mai apare si o oaza de lumina.
    73!

  • Postat de Vasile - YO9FEH la 2010-10-03 12:56:11 (ora Romaniei)
  • Eu am facut pana acum 4 antene rotative HF in 14MHz si 1 in 28MHz dupa Iosif Remete :Antene pt radiamatori 2 volume si daca am depasit inaltimea lambda/2 m-am declarat multumit atat de realizare cat si de legaturile realizate,mai ales in concursurile internationale ! In 28MHz am avut si QUAD si Yagi la 14 m inaltime si pot spune ca au mers excelent cat timp a fost propagare !
    In 2 m incerc acum YAGI 9 elemente dupa E.Spindler
    tot la 14 m inaltime !
    Ar fi interesante comentariile lui YO9HP care are multe de spus !
    73 Vasile

  • Postat de Bogdan - YO3IIU la 2010-10-04 19:08:17 (ora Romaniei)
  • Am urmarit cu interes discutiile pe marginea acestui articol eu lucrand cu simulari de ceva timp. Pareream mea am spus-o lui Adrian YO3HJV pe alt site. Altceva vreau sa spun aici iar aceasta e legat de modul in care informatiile tehnice sunt folosite in aceasta perioada in care totul e din ce in ce mai rapid. Cred ca contradictia pe care o vad in aceasta discutie este normala si o vad destul de des in domeniul software in care lucrez. Oricand veti gasi oameni plini de energie si cu mai putina experienta care sa foloseasca ultima tehnica pentru a obine rezulatatele cu cat mai putin efort, iar acesta e un lucru corect atat timp cat se ajunge la rezultatul dorit. Acest lucru e si incurajat din ce in ce mai mult de catre companii. Modificarea de parametri si vizualizarea directa e o modalitate recursiva simpla de a optimiza un sistem, de a-l modifica conform cererilor si nu in ultimul timp de a-l invata. Totusi veti gasi si oameni (mai putini) cu multa experienta, care sunt singurii capabili sa valideze rezultatele obtinte prin procesul iterativ de mai sus. Ei sunt singurii care pot valida rezultatele pe baza puternicelor cunostinte teoretice si practice pe care le au, ei sunt singurii care pot sa certifice ca datele de intrare ale problemei nu sunt gresite iar modelul matematic folosit e cel corect. Ei sunt cei care pot fi cu adevarat creativi, cei care pot aduce lucruri noi, nespuse pana acum, ei sunt arhitectii. Dar sarcina lor e grea, trebuie sa-i invete pe cei mai putin experimentati ce inseamna sa "simti" un sistem, care sunt lucrurile de baza cu care trebuie plecat la drum si nu in ultimul rand sa dea si la ceilalti din experienta lor. Din experienta mea cel mai greu e sa creezi acea punte de legatura intre cei experimentati si cei mai putin experimentati, legatura care de multe ori e si impiedicata de multi factori. Eu personal sunt un om tehnic si nu ma multumesc cu putin, vreau sa stiu cat mai mult si de asta ii caut pe cei care pot sa-mi spuna cat mai mult despre ce e in spatele unei interfete si ale unor rezultate care se modifica intr-o anumita directie. De ce? Cum? Sunt intrebarile copiilor dar cred ca se aplica foarte bine si radioamatorilor.

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2010-10-07 05:51:37 (ora Romaniei)
  • Like your style Bogdan,YO3IIU.

  • Postat de Dreve Mircea - YO3FYI la 2012-02-18 21:48:10 (ora Romaniei)
  • Am construit un yagi cu 2 elem.pt.banda de 14MHz.Vine vremea sa-l ridic pe casa,dar habar nu aveam cum sta treaba cu inaltimea.Acum cel putin am un punct de plecare.
    Cu multumiri lui YO3HJV,un articol in primul rind util pt.multa lume.

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "La ce inaltime punem antena Yagi HF? "
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact