Nini Vasilescu YO3CCC

YO4UQ: M-am nascut pe 25 decembrie 1939 in Bucuresti. A venit razboiul si parintii s-au refugiat in Prahova, la Moreni. Tata lucra la o uzina din apropiere.

YO3CCC: Cum ati luat contact cu radioul?

YO4UQ: Scoala elementara, pe vremea aceea erau clasele 1-7, am facut-o la Moreni. Aveam in casa un aparat de radio Philips cu 3 lampi foarte modern la acea vreme. In biblioteca, pe langa manuale mai vechi de matematica, geografie, chimie, mineralogie, etc. era si cartea Radio ABC, editia a III-a (1937) a lui V.I.Baltatu. Din ea si din frumusetea expunerii, am priceput cu mintea mea de atunci, cam care era fenomenul radio.

YO3CCC: Cand ati facut primul aparat de radio cu galena?

YO4UQ: In clasa a IV-a tata m-a dus in vizita la uzina la care lucra. Am ajuns si la un laborator de chimie, imi aduc aminte, extrem de bine utilat si care mirosea a toate substantele din lume. O doamna chimista mi-a facut cateva mici experiente simple dar spectaculoase si m-a intrebat ce mi-ar placea din chimie. Am intrebat cu teama daca poate sa-mi faca un cristal de galena. M-a intrebat la ce-mi foloseste si i-am spus la ce. Peste cateva zile aveam mai multe cristale cenusii de galena ca niste boabe de fasole cu care am facut primul aparat de receptie cu galena. Antena am facut-o dintr-un fir de cupru de 1mm, foarte lunga, probabil peste 30m. Castile cu paleta libera de 2000 ohmi, condensatorul variabil si alte tuclumbere le gasisem prin niste valize. Auzeam Radio Romania pe unde medii excelent si nu imi mai luam castile de pe urechi cautand puncte sensibile pe cristalul de galena. Asa a inceput ODISEEA! In semn de pretuire pentru acesta frumoasa amintire, cartea Radio ABC in format pdf este depusa pe Internet si la adresa http://www.asrr.org, Biblioteca Restitutio.

YO3CCC: Ce a urmat dupa acest prim contact cu fenomenul radio?

YO4UQ: In materie de radio a urmat o pauza putin mai lunga. Am facut liceul in deplasare la Campina intr-o perioada in care, probabil sub indrumarea lui YO9WL, isi faceau ucenicia o parte din generatia de aur a radioamatorismului din Romania: YO9IF, YO9APJ, YO9EM, YO9ALY si probabil multi altii. Din pacate nu ne-am intalnit atunci ci mult mai tarziu. Mi-a placut enorm de mult fizica si in clasele a IX-a si a X-a (am terminat liceul cu 10 clase) am obtinut mentiune pe tara (locul IV) la Olimpiadele de Fizica.

YO3CCC: Si, mai departe, ce a urmat dupa o pauza atat de lunga?

YO4UQ: In anul 1956 am intrat la Facultatea de Energetica din cadrul Institutului Poltehnic Bucuresti. Se facea carte nu jucarie. Am avut profesori eminenti: Ghe. Sabac, acad. C.I. Budeanu, cel ce a fundamentat teoria energiei reactive, acad. I.S. Antoniu, prof. C. Penescu si altii.

YO3CCC: Cand ati vazut pentru prima data ce inseamna radioamatorism?

YO4UQ: In anul III am luat numai nota 7 la examenul de Electronica dar am avut sansa sa am coleg pe Mihai Bucica ex YO3FM. Intr-o zi din vara anului 1958 m-a invitat la el acasa unde mi-a aratat statia de radioamator. Avea deja un receptor Lambda V cu o sacla mare alba si comutator de game. A fost practic lovitura fatala. A pornit receptorul, cred ca in 7 MHz de unde se auzeau semnale telegrafice. Intr-un compartiment din bufetul unde locuia vesela cea buna a familiei, avea loc si statia de emisie autoconstruita de Mihai. A deschis usa bufetului, a pornit statia si s-a acordat pe semnalele telegrafice ale cuiva. A fost un QSO scurt dupa care mi-a spus ca a fost tot o statie din Bucuresti. Am ramas profund impresionat de modul simplu si degajat de a sta de vorba cu un prieten. Cu Mihai si ceilalti colegi de facultate urmeaza sa ma intalnesc in acest an pentru aniversarea a 50 de ani de la absolvire.
Au urmat anii finali de facultate, proiectul de diploma in automatizari energetice si in final repartizarea in productie.

YO3CCC: Cum au decurs lucrurile in continuare?

YO4UQ: La repartizare am ales Braila unde erau si parintii mei; nu aveam buletin de Bucuresti si am ajuns la santierul Electromontaj Braila. Intrepinderea era la Campina unde facusem liceul si de cate ori mergeam in deplasare acolo vedeam peste drum de intreprindere antena directiva Yagi cu trei elemente a lui Lucian YO9IF, cum am aflat mai tarziu.
In aceeasi toamna a anului 1961, butonand acelasi aparat de radio Philips din timpul razboiului, intr-o duminica dimineata in unde scurte, cred ca in 40m, am auzit de mai mult ori foarte tare in AM: Apel general de YO4KAK din Braila. Era sa lesin de emotie; deci sunt si in Braila radioamatori! Hi! Hi! M-am interesat unde este sediul si cateva zile mai tarziu m-am prezentat la clubul marinarilor NAVROM unde isi avea sediul YO4KAK.

YO3CCC: Care au fost primii radioamatori de aici pe care i-ati cunoscut?

YO4UQ: M-a primit Boris Ispir YO4AH si alti cativa radioamatori pe care i-am cunoscut mai tarziu. Nu imi mai aduc aminte receptorul de la club dar emitatorul era un Globking in push-pull cu doua lampi triode in final si incarcarea antenei cu un link. Redresoarele cu vapori de mercur se faceau albastre cand apasa cineva pe manipulator. Avea si modulatie AM anodica. Amplasamentul era frumos cu vedere spre Dunare, degajat, cu sali mari si curate.

YO3CCC: Care au fost primele activitati ca radioamator?

YO4UQ: La serviciu, santierul Electromontaj Braila, am fost aruncat in focul luptei din primele zile de la angajare. Era perioada marilor investitii in energetica si a electrificarilor rurale. Printre picaturi mergeam la cursurile de telegrafie de la radioclub fiindca se dadea examen. Am primit indicativ de receptor si faceam receptii CW la club pe un USP, iar AM acasa pe noul ORION care avea si extensie de banda in US. Am trimis si am primit QSL-uri. Am dat examenul de clasa a III-a si in anul 1963 am primit indicativul YO4UQ. Nu stiu de cine mi-a fost atribuit, dar cred ca a fost o simpla coincidenta cu specialitatea mea. Literele U si Q, sufixul din indicativul atribuit, au in energetica o semnificatie deosebita si sunt legate atat prin formule cat si practic funcțional. U este tensiunea iar Q este simbolul puterii reactive. Cu ajutorul variatiei puterii reactive se regleaza tensiunea U in principalele noduri ale unui sistem energetic. Mi-am zis ca acesta asociere este de bun augur.

YO3CCC: Cu ce aparatura ati debutat ca radioamator, dupa obtinerea autorizatiei?

YO4UQ: La inceput am lucrat emisie de la YO4KAK. Am fost constient ca nu am nici timp, nici materiale si nici indemanarea de a-mi face un receptor. Nu mai tin minte cine m-a pus in legatura cu YO3FD (sk) de la care am cumparat un Rx BC348O de aviație (0,5-18MHz). Emitatorul a fost construit mai tarziu pentru benzile de 3,5 si 7 MHz cu un G807 la 800V. Prima antena a fost un W0WO alimentata cu panglica TV de 300 ohmi cu un tuner simetrizator autoconstruit si un indicator de unde stationare cu doua beculete sensibile montate pe linia de alimentare de 300 ohmi. Dupa ce m-am casatorit si am parasit santierul l-am cunoscut pe veteranul Anastase Trentea YO4ATA (ex CV5AT, YR5AT) cu care am fost vecin in acelasi bloc si coleg de serviciu la uzinele Progresul Braila. In demisolul de la bloc al lui YO4ATA se amenajase un mic atelier unde printre alte executii am pregatit impreuna un final pentru categoria II-a cu 2xGK71 pe care il am si acum. Personalitatea, cunostintele si echilibrul lui YO4ATA au fost un exemplu pentru toti radioamatorii din Braila.

YO3CCC: Ce a mai urmat in activitatea dumneavoastra?

YO4UQ: Putin mai tarziu, fiind unul din putinii automaticieni din zona, am fost solicitat de autoritatile investitionale din Braila sa elaborez un scurt studiu si o sinteza pentru infiintarea, constructia si echiparea unui Centru Teritorial de Calcul Electronic. Uzina Progresul avea o biblioteca tehnica extrem de bogata cu publicatii din toata lume si din toate specialitatile de care am beneficiat din plin. Am prezentat studiul la Bucuresti in noiembrie 1971 in fata unei comisii de specialisti (ICI) si alti factori de decizie, care pe baza argumentelor prezentate au devansat infintarea noii unitati de informatica din Braila cu 10 ani, din 1982 in 1972. Cred ca a fost cea mai mare realizare profesionala.
Se pornea de la zero. Un studiu de 10 pagini, un om si o cifra in planul de investitii. Centrele de calcul urmau sa fie echipate cu calculatoarele din familia FELIX C-256 fabricate sub licenta franceza IRIS. Mai apoi au aparut si mini calculatoarele CORAL, Independent, etc. Au urmat 20 de ani de munca intensa: constructia sediului, echiparea cu tehnica de calcul, pregatirea personalului, proiectarea si promovarea aplicatiilor, etc. etc. Dupa cativa ani de la infiintare se lucra deja in 3 schimburi 364 de zile pe an. Se oprea pe 31 decembrie la ora 22:00 si se pornea din nou pe 2 ianuarie la ora 6:00. Dar toate astea fac parte din alta poveste.

YO3CCC: Dar cum s-a impacat radioamtorismul cu noua activitate?

YO4UQ: Revenind la radioamatorism pot sa spun ca in deplasarea in Franta, in anul 1972, la cursurile IRIA-CEPIA (Institute de Recherche pour Informatique et Automatique), pentru specializarea in utilizarea noilor echipamente de calcul, am reusit sa economisesc 2.500 F pentru achizitionarea unui FT250 Sommerkamp (fara sursa, care a fost realizata in tara).

YO3CCC: Cand ati luat clasa a II-a?

YO4UQ: La revenirea din Franta, cu ajutorul lui Vivi YO4PY, ca antrenor de CW, am absolvit examenul de clasa a II-a.
In 1972 in tara se lucra deja in SSB. La primul apel lansat in 3,5MHz in SSB cu noua statie (nu mai lucrasem SSB) mi-a raspuns YO3RG (sk) pe care nu l-am cunoscut personal dar tin minte ca mi-a pus nenumarate intrebari tehnice cu privire la echipament, provenienta, antena, etc.

YO3CCC: Care sunt unele din realizarile si activitatile acestei perioade?
Imi place sa spun ca in cei 20 de ani echipa de la CTCE Braila a contribuit la unele din realizarile radioamatorismului din Romania dintre care pot mentiona:
-Program pentru verificarea log-urilor si eliminarea dublelor in concursul mondial IARU la care Romania a ocupat locul 2, asigurand astfel corectitudinea si evitand depunctarea.
-Program pentru arbitrarea campionatelor nationale de telegrafie si telefonie. Culegerea datelor se facea pe cartele perforate si mai apoi pe suport magnetic, urmate de programe de validare, cifre de control, control de date, eliminarea erorilor, executie punctaje si elaborare clasamente. Regula era foarte stricta. Nu aveam voie sa interpretam sau sa modificam nimic din log-ul original pe hartie. De fapt nu era nici timp si nici cineva care sa stie sa influenteze rezulatele in acest proces de prelucrare.
-Adaptarea unei console Centronics la interfata de RTTY bazata pe un UART propusa in Tehnium de catre Lix YO3BEJ (actual YO3NP). Cu acest echipament am facut prima legatura RTTY cu Lix. Mai am si acum printul pe hartie de la aceasta memorabila legatura.
-Manipulatorul (BUG cu memorie din Hand Book 1979) la care s-a adaugat un EPROM pentru mesje CW prestabilite.
-Consola pentru receptia packet radio HF bazata pe micro calcultoarele ZX-Spectrum, COBRA. Interfate decodoare cu CI specializat, hard si soft original si multe alte realizari si amendamete Hard si Soft aplicabile atat in informatica cat si in radio.
A fost o excelenta colaborare profesionala si de hobby cu Nicu YO4XZ si alti ingineri si tehnicieni cu sau fara indicativ dar cu initiative si idei stralucite. Aparuse era microprocesoarelor 8080, Z80, a primelor modem-uri pe linii telefonice, a familiei de micro calculatoare personale de tipul ZX-Spectrum bazate pe limbajul Basic si mai apoi primele PC-XT cu 8086 si sistem de operare DOS. Toate acestea au creat o puternica emulatie profesionala. Cele 6 zile de lucru (uneori si de doua ori pe luna si in ziua a saptea) erau lungi intre 6.30 si 20.00.

YO3CCC: Dupa un program de lucru asa de lung mai gaseati timp si pentru traficul radio?

YO4UQ: Eliminarea stresului se facea acasa punand castile la urechi, ascultand banda si facand cate o legatura, o imensa relaxare si evadare in eter unde nu mai existau granite. Cu FT-250 se putea asculta pe la 7200 kHz, din cand in cand, la volum redus si soparlita (Radio Europa Libera). Hi! Imi aduc aminte cu placere de doua legaturi memorabile pentru mine (chiar si confirmate) cu KJ6BZ atolul Johnson in noaptea de revelion a anului 1978 in CW cand la noi trecuse de miezul noptii iar la ei anul nou nu ajunsese inca, precum si cu alta ocazie in SSB cu FO8FC din Polinezia Franceza, taramurile lui Gaugauin, care venea de parca era peste drum. Pe vremea aceea nu era Internet si nici DX Cluster.

YO3CCC: Ati cunoscut si alti radioamtori in afara celor din Braila?

YO4UQ: In aceasta perioada am avut sansa sa cunosc personal pe unii dintre radioamatorii romani de mare notorietate, reprezentativi pentru competenta, daruirea si pasiunea lor pentru aceasta activitate: George Craiu YO3RF (cel la care am vazut consola specializata pentru RTTY Thono Theta 7000), Vasile Ilias YO3CR (monitor de DXCC), Dan Antoni YO3ZA (autoritatea in comunicatii), Carol Szabo YO3RU (specialist in comunicatiile prin satelit), Lix YO3NP, Silviu YO8FZ, Proto YO8FR, Mircea YO9ALY, Lucian YO9IF si Adrian YO9APJ/3 (ultimii trei fac parte din scoala radio de la Campina), Andy YO3AC, Cezar Pavelescu YO3GK (autorul primei carti despre emisunile SSB, o mica bijuterie a acelor timpuri), Ilie Mihaescu YO3CO (Redactor Sef revista Tehnium), Pit YO3JW (ajutorul dat la tiparirea QSL-urilor) si nu in ultimul rand Radu Bratu YO4HW (cu marea lui trupa de prieteni din Constanta). Unii dintre ei sunt (sk) dar pentru inca un timp amintirea lor ramane. Amplasat la periferia estica a YO, contactele personale au fost sporadice dar au ramas marcate in memorie. Am participat cu prezentari si comunicari la simpozioanele YO de la Constanta, Piatra Neamt, Bucuresti si mai apoi dupa 1989 la Brasov si Buzau unde am cunoscut multi prieteni de eter si preocuparile lor.

YO3CCC: Ce s-a mai intamplat dupa 1989 atat profesional cat si ca radioamator?

YO4UQ: Perioada 1989-1992 a fost marcata de disolutia Centrelor de Calcul Teritoriale urmand traiectoria si disolutia sistemelor centralizate economice si sociale. Un singur lucru s-a transferat cu succes in noile structuri: OAMENII! Specialisti sau executanti toti si-au valorificat rapid competentele acumulate de-a lungul anilor la unitatile financiar bancare, administratie si agenti economici. Ca si in alte domenii, cel mai important lucru al acelor ani a fost ca a crescut o generatie de specialisti in hardware si software care au reusit cu succes trecerea rapida la epoca informaticii distribuite si a retelelor de calculatoare.
Din 1992 si pana in anul 2000 cand am iesit la pensie am lucrat in cadrul Filialei de Retele Electrice Galati. Scapat de toate grijile administrative si cu o conducere intelepta si pusa pe modernizare (ex YO4BCH Zonel) am traversat o perioada deosebit de fasta in care am putut sa-mi pun in valoare ce acumulasem dealungul anilor in informatica si comunicatii:
-Prima retea de fibra optica din sistemul distributiei electrice de 6Km conectand 5 amplasamente: 1 statie HT, 3 casierii si sediul.
-O retea spread spectrum 802.11 in 2,4 GHz pentru interconectare date de proces.
-O mini tipografie risografica dezvoltata mai apoi la full color bazata pe o retea de calculatoare cu software special pentru DTP-tehnoredactare, precum si multe alte proiecte de specialitate.
Pentru radioamatori s-a luat aprobarea si apoi s-a realizat de catre Lucian YO4REC, amplasarea pe turnul de 80m al FRE Galati din statia Galati Centru a digipeter-ului KAM pentru comunicatii packet radio (YO4YGL). Am lucrat cu Mircea YO4ADL, alte statii din YO si pâna in Ucraina si Bulgaria. A fost autorizat radioclubul YO4KXN care a functionat pana la reorganizarea unitatii. Unul din colaboratorii etuziasti al acelor timpuri este Marian YO4GNJ care pastoreste si acum reteaua profesionala radio a sectorului de distributie. Mi-am innoit dotarea cu un TS830 si o antena SKY LOOP de 84m, patrata, suspendata la circa 12m pe stalpii de iluminat intr-o intersectie.
Aparuse Internetul si prin colaborarea cu o firma de distributie tehnica de calcul din Braila am creeat o retea locala WiFi si am adus gratuit Internetul si acasa. Acum aveam ceva mai mult timp iar oferta de documentare era imensa. Afinitatea pentru calculatoare m-a dus repede in lumea comunicatiilor digitale moderne, o lume minunata, inteligenta si performanta. Asa au aparut experimentele si mai apoi in revista noastra si pe www.radioamator.ro articole despre Digipan, N1MM, CWGet, etc. iar in final la indemnul si cu ajutorul FRR si al lui Vasile YO3APG, cartea despre Radiocomunicatii Digitale in editura si tipografia N’Ergo (2004).

YO3CCC: Cand si de ce ati venit in Bucuresti?

YO4UQ: Din 2005 am devenit bunic! Gemenii Teodora si Catalin au implinit 5 ani si eu sunt tot de atatia ani emigrant in YO3. Am luat-o cu mine pe bunica, dar si hobby-ul. Am reintalnit vechi si bune cunostinte care m-au ajutat sa pornesc dintr-un nou amplasament.

YO3CCC: Cu ce aparatura lucrati in clipa de fata?

YO4UQ: M-am innoit (sh) cu un TS-450S, capabil de tehnologiile CAT, prin ambilitatea lui Doru YO3BZF si cu un analizor de antene miniVNA cu care mi-am pus la punct configuratia statiei. In aglomeratia urbana din YO3 nu cred ca alte moduri de mica putere si bune performante, decat cele digitale, mai pot fi folosite din amplasamentele home fara sa genereze conflicte. Intre 5 si 30W si cateva antene bine puse la punct se poate continua activitatea cu rezultate mai mult decat satisfacatoare. Cu TS-450S si facilitatile de CAT au putut fi testate cea mai mare parte a modurilor digitale si programele complexe care au ca suport acesta facilitate: Ham Radio Deluxe, MixW, Fldigi, N1MM, WSRP, etc.

YO3CCC: Pastrati legatura cu radioamatorii din YO3?

YO4UQ: Ma intalnesc aproape saptamanal la club cu academicienii: Ghita YO3FU, Dan YO3ZA, Traian YO3RT, Petrica YO3ZR, Ilie YO3CZD, Miti YO3QL, Tianu YO3JA, dar si cu mai tinerii: Nini YO3CCC (reporter permanent si fotograful FRR), Vlad YO3IHG, iar la targurile (talcioc) organizate in YO3 cu multi altii din toata tara: YO9AGI, YO9WF, YO9ALY, YO3RU, YO3ACX, YO3CZW, etc.
Trebuie sa constatam cu bucurie preocuparile generatiei de tineri, bine pregatiti de scoala pentru noile tehnologii: SDR (Software Defined Radio), interfete digitale performante, transmsiunile in 2,4 si 10 GHz, ATV, etc. Salut si felicit aparitia primei reviste din YO pe Internet elaborata de Adrian YO3HJV si tinerii colaboratori ai acestuia si ii uram viata lunga. Vizitati www.assr.org

YO3CCC: Ce puteti sa spuneti in loc de concluzii?

YO4UQ: Din cate poate ati constatat din acest interviu nu am facut din amatorism o profesiune si nici din profesiune amatorism. Am incercat sa armonizez si sa dozez preocuparile intr-un domeniu multidisciplinar: informatica hard si soft, radio si comunicatii hard si soft. De fapt nu mai stiu care sunt proportiile si granitele tehnologiilor care se intrepatrund. In afara de tehnologie, pana la urma, radioamatorismul ramane o stare de spirit in dorinta de a comunica cu alti oameni si numai mijloacele tehnice evolueaza.
Unul dintre academicieni, nea Petrica YO3ZR, spunea ca transceiverele devin tot mai mult calculatoare iar calculatoarele devin tot mai mult transceivere (referindu-se la SDR, nota mea).
Imi doresc sa-mi vad nepotii sanatosi la scoala, sa pot participa in continuare la acesta evolutie tehnologica fascinanta, sa ma bucur de prieteni si sa multumesc lui Dumnezeu pentru fiecare noua dimineata cu soare.
Multa sanatate tuturor si multumiri lui Nini ca mi-a oferit acesta minunata ocazie de a sta indirect de vorba cu numeroasa familie a radioamatorilor YO cu obligatia placuta de a rememora amintiri de o viata.

NOTA: Puteti urmari un mic film facut de catre YO4ATW – Marcel, cu un interviu video realizat la Braila in anul 1994. Puteti vedea care erau atunci preocupsrile si sperantele.

Mai multe poze ocazionate de acest interviu se gasesc in albumul de la qsl.ro.

Nini Vasilescu YO3CCC

Articol aparut la 25-3-2011

10493