hamradioshop.ro
Articole > Comunicatii digitale Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Alocarea adreselor IP în spatiul YO si Retelele Multimedia de Mare Viteza - RMMV

Cristian Colonati YO4UQ

1. Punerea problemei si formularea unui punct de vedere
În numarul 1/1996 al revistei noastre "Radiocomunicatii si Radioamatorism", YO3GPI - Ionel, publica un articol de referinta pentru: "Alocarea adreselor IP pentru retele cu transmisii de date prin radio". Poate ca în acel moment comunitatea de radioamatori nu era pregatita sa asimileze noile concepte iar tehnologic dotarea era înca foarte slaba.

Dezvoltrea comunicatiilor insularizate local prin digipetere, precum si puntile catre Internet din spre retelele de tip AX25 (FlexNet) sau TCP/IP (familia NOS) în YO, s-a facut lent din motive pe care nu le enumeram. Au existat si exista preocupari remarcabile, semanalate mai succint sau mai detaliat în paginile revistei. O parte din ele mai sunt înca active si pot fi mentionate: yo2tm.ampr.org, Telnet de la YO2KOJ, reteaua FlexNet de la Bistrita YO5DGE, realizarile din Universitatea Politehnica Bucuresti (YO3KXL, YO3KXI), DxCluster-ele de la YO7GQZ, YO4HCU, precum si legaturile VoIP de tip echoLink, e-QSO, 73 de pagini active pe Internet ale radioamatorilor YO. Probabil ca mai sunt si multe altele care nu au fost semnalate, care mi-au scapat sau nu le stiu. Oricum tendinta este extrem de pozitiva si orientarile catre modernizare si performanta trebuie încurajate, ajutate si create macar conditiile organizatorice minime de evolutie. Majoritatea acestor initiative au fost facute cu multa pasiune dar si cu eforturi materiale si financiare proprii ale realizatorilor.

Cu toate acestea prezenta radioamatorilor YO în reteaua mondiala AMPRNet si a domeniilor AMPR.ORG este înca firava. Nu exista nici evidenta si nici transparenta pentru statiile YO posesoare de adrese IP gratuite din clasa 44.0.0.0 si nici a domeniilor, de asemeni gratuite, de forma [indicativ].ampr.org.

Cred ca este unul din motivele care au determinat o situatie de necunoastere si lipsa de initiativa în acest segment din partea radioamatorilor YO. Pe de alta parte vitezele mici de numai 1200 - 9600 bps realizate în retelel digitale radio actuale, fac înca inoperante imensele resurse WEB (http://) ale Internetului. Cele câteva servicii limitate ca viteza nu se mai ridica la nivelul dorintelor multor operatori.

Din punct de vedere tehnic acesta situatie este în curs de schimbare profunda iar noile tehnolgii de comunicatii digitale de de banda larga vor revolutiona procuparile rdaioamatorilor printr-un salt la viteze de 1Mbps la 11 Mbps si chiar mai mult (în lumina familiei de standarde IEEE 802.11x). La aceste viteze vor fi posibile comunicatii multimedia, de voce, date si video, dar mai ales o conexiune puternica la Internet care va permite navigarea WEB. Crearea Retelelor Multimedia de Mare Viteza - RMMV - a fost expusa într-un articol anterior (publicat prin amabilitatea lui Ciprian si în pagina WEB a federatiei www.hamradio.ro ) si reprezinta principala oportunuitate de a realiza un acces total, performant si economic, la resursele informationale ale Internetului.

Avantajul radioamatorilor autorizati este remarcabil si poate fi sintetizat în urmatoarele:

  • existenta benzilor de frecvente radio atribuite în exclusivitate (a se vedea si cele interesante de 2,4 si 5,7 GHz)
  • posibilitatea de a concepe, realiza siexperimenta în aceste benzi echipamente, materiale si aplicatii radio de o diversitate inimaginabila
  • accesul gratuit la resursele retelei de comunicatii digitale mondiale de clasa A, AMPRNet si AMPR.ORG, adrese IP si nume de domenii (care pentru restul utilizatorilor se platesc - vezi tarifele în www.rnc.ro)
  • tehnologii care permit realizarea de retele orasenesti si metropolitane de mare viteza care permit comunicatii mutimedia între operatori si conexiuni performante si economice la Internet
  • asimilarea de catre ham-ii specialisti a unor componente si materiale care sa permita diminuarea costurilor investitionale initiale (antene, PC-uri second hand reechipate, surse de alimentare, etc); retelele fiind experimentale nu implica performante si disponibilitati de talia celor industriale

    În acest context cred ca se impune si este normal sa aducem în atentia comunitatii radioamatorilor YO un mod transparent si practic de alocarea resurselor logstice pentru comunicatii digitale de banda larga si acces la Internet ca membrii ai comunitatii mondiale din reteaua 44.0.0.0.

    Se propune ca fiecarui indicativ YO sa i se aloce în mod organizat adrese IP si un nume de domeniu indiferent daca acestea sunt utilizate imediat sau ulterior.

    Asa cum fiecare ham YO are o adresa fizica, asa trebuie sa aiba si o adresa electronica. Fiecare comunitate de radioamatori trebuie sa aiba la îndemâna instrumentele legale cu care sa-si poata construi, exploata si justifica apartenenta la comunitatea mondiala a radioamatorilor.

    Din partea administratorului AMPRNet / AMPR.ORG, Brian Kantor si al filozofiei generoase de alocare si functionare a retelei TCP/IP de clasa A cu numarul 44 nu exista nici o restrictie. A se vedea comentariile concise si pertinente din site-ul www.ampr.org . Oricum o astfel de initiativa organizatorica este bine venita pe termen mediu pentru a nu fi nevoiti ulterior la restructurari sau realocari ale spatiului de adrese YO.

    2. Consideratii tehnice
    2.1. Recomandam recitirea excelentului articol al lui YO3GPI si vom recapitula numai câtva elemente de detaliu care sa contribuie la o corecta întelegere a dimensiunilor si modului de abordare a problemei. " Pentru spatiul YO a fost alocata reteaua de calsa B cu structura 44.182.xxx.xxx . Pentru a vedea toate alocarile mondiale ale retelei AMPRNet de clasa A 44.0.0.0 se poate apela http://hamradio.ucsd.edu/coord.html si se deschide Current List of Coordinators.

  • O retea de acesta structura admite un numar maxim de 65.534 de adrese pentru utilizatori
  • Utilizatorii nu sunt toti la un loc ci sunt grupati din punct de vedere geografic si functional
  • Pe acest considerent reteaua imensa de clasa B se poate împarti într-un numar convenabil de subretele armonizate cu structura administrativa si geografica a teritoriului YO, la nivel de judete. Se poate vedea acesta maniera organizatorica de segmentare si alocare în initiativa ham-ilor americani grupati în ARRL.
  • Functie de distributia radioamatorilor în localitatile fiecarui judet, din subretelele de clasa B se pot structura retele de mai mici dimensiuni de clasa C si în acest fel se pot aloca adrese fiecarei localitati semnificative si implicit fiecarui radioamator.

    2.2. Fara a intra în detalii privind tehnicile de alocare (care se pot studia separat pentru cine este interesat si pentru care vom da la sfârsit o bibliografie semnificativa), putem spune ca pentru adresa 44.182/16, ceeeace semnifica lungimea alocata de 16 biti, se pot creea 254 de subretele, de la 1, 2, 3, .... la .... 253, 254, de forma:

    44.182.001.xxx
    44.182.002.xxx
    44.182.003.xxx
    ........................
    44.182.253.xxx
    44.182.254.xxx
    

    Fiecare din aceste subretele poate avea câte 254 de gazde (abonati PC finali si echipamente putatoare de adrese IP - routere, gateway). De exemplu, pentru subreteaua 36, adresele IP ale gazdelor sunt:

    44.182.036.001
    44.182.036.002
    ........................
    44.182.036.254
    

    Prin acesta împartire numarul total de utilizatori scade nesemnificativ la valoarea de 64.512 (254 de subretele x 254 de gazde fiacare). În acest caz masca de subretea este 255.255.255.0

    2.3. Pentru optimizarea functie de nevoi si în corelare cu distributia teritoriala a utilizatorilor, atunci când numarul de 254 de adrese este prea mare fata de numarul de abonati existenti sau previzibili, fiecare subretea de clasa B se poate împarti, folosind o masca adecvata, în mai multe retele mai mici fiecare cu mai putine adrese.

    Variantele de împartire în retele de clasa C sunt urmatoarele: (continuam cu exemplul subretelei cu nr.36)
    44.182.036.xxx
    Masca1 255.255.255.192 cu care se construiesc 2 retele cu câte 62 de adrese

    Masca2 255.255.255.224 cu care se construiesc 6 retele cu câte 30 de adrese Masca3 255.255.255.240 cu care se construiesc 14 retele cu câte 14 adrese
    Masca4 255.255.255.248 cu care se construiesc 30 de retele cu câte 6 adrese

    Posibilitatile de împartire a subretelelor de clasa B în cele 5 variante de mascare ceeaza suficienta elasticitate pentru acoperirea rationala a tuturor nevoilor de alocare de adrese IP pentru toti radioamatorii YO prezenti sau viitori. Un calcul sumar arata ca în varianta de mascare nr.3 cu 14 retele a câte 14 utilizatori fiecare, numarul toatal de utilizatori atinge valoarea: 254 x 14 x 14 = 49.748 de gazde pe un total de 254 x 14 = 3556 de retele. Pentru celelalte variante de mascare calculele sunt similare. Desigur nu toate retelele dintr-un teritoriu vor fi de aceiasi dimensiune. Pe teritoriul unui judet, functie de localitati si numarul de utilizatori, vom întâlni probabil retele de toate dimensiunile.

    Acesta sumara demonstratie ne duce la concluzia ca fiecare radioamator YO poate beneficia de una sau mai multe adrese IP înca de la autorizare, cu atât mai mult cei deja activi si cu experienta.

    3. Propunere
    Spatiul celor 254 de subretele de clasa B sa fie repartizate în ordine alfabetica câte 5 în fiecare judet dupa cum urmeaza:

    Judetul Adresa de laAdresa pâna la
    Alba44.182.001.xxx44.182.005.xxx
    Arad44.182.006.xxx44.182.010.xxx
    Arges44.182.011.xxx44.182.015.xxx
    Bacau44.182.016.xxx44.182.020.xxx
    Bihor44.182.021.xxx44.182.025.xxx
    Bistrita44.182.026.xxx44.182.030.xxx
    Braila44.182.031.xxx44.182.035.xxx
    Brasov44.182.036.xxx44.182.040.xxx
    Botosani44.182.041.xxx44.182.045.xxx
    Buzau44.182.046.xxx44.182.050.xxx
    Calarasi44.182.051.xxx44.182.055.xxx
    Caras44.182.056.xxx44.182.060.xxx
    Cluj44.182.061.xxx44.182.065.xxx
    Constanta44.182.066.xxx44.182.070.xxx
    Covasna44.182.071.xxx44.182.075.xxx
    Dâmbovita44.182.076.xxx44.182.080.xxx
    Dolj44.182.081.xxx44.182.085.xxx
    Galati44.182.086.xxx44.182.090.xxx
    Giurgiu44.182.091.xxx44.182.095.xxx
    Gorj44.182.096.xxx44.182.100.xxx
    Harghita44.182.101.xxx44.182.105.xxx
    Hunedoara44.182.106.xxx44.182.110.xxx
    Ialomita44.182.111.xxx44.182.115.xxx
    Iasi44.182.116.xxx44.182.120.xxx
    Ilfov44.182.121.xxx44.182.125.xxx
    Maramures44.182.126.xxx44.182.130.xxx
    Mehedinti44.182.131.xxx44.182.135.xxx
    Mures44.182.136.xxx44.182.140.xxx
    Neamt44.182.141.xxx44.182.145.xxx
    Olt44.182.146.xxx44.182.150.xxx
    Prahova44.182.151.xxx44.182.155.xxx
    Salaj44.182.156.xxx44.182.160.xxx
    Satu Mare44.182.161.xxx44.182.165.xxx
    Sibiu44.182.166.xxx44.182.170.xxx
    Suceava44.182.171.xxx44.182.175.xxx
    Teleorman44.182.176.xxx44.182.180.xxx
    Timisoara44.182.181.xxx44.182.185.xxx
    Tulcea44.182.186.xxx44.182.190.xxx
    Vaslui44.182.191.xxx44.182.195.xxx
    Vâlcea44.182.196.xxx44.182.200.xxx
    Vrancea44.182.201.xxx44.182.205.xxx
    Bucuresti S144.182.206.xxx44.182.210.xxx
    Bucuresti S244.182.211.xxx44.182.215.xxx
    Bucuresti S344.182.216.xxx44.182.220.xxx
    Bucuresti S444.182.221.xxx44.182.225.xxx
    Bucuresti S544.182.226.xxx44.182.230.xxx
    Bucuresti S644.182.231.xxx44.182.235.xxx
    Rezerva FRR44.182.236.xxx44.182.254.xxx

    Deci un judet sau un sector al municipiului Bucuresti va avea 5 grupuri de adrese ale unor subretele de clasa B adica un total maxim de 5 x 254 = 1250 de adrese IP finale.

    Ca exemplu judetul Brasov va avea subretelele si adresele (intervale):

    SR1 	44.182.36.1 	la 	44.182.36.254
    SR2	44.182.37.1 	la 	44.182.37.254
    SR3	44.182.38.1 	la 	44.182.38.254
    SR4	44.182.39.1	la	44.182.39.254
    SR5	44.182.40.1	la	44.182.40.254 
    toate acestea functionând cu masca 255.255.255.0
    

    Aceste grupuri de adrese pot fi alocate comunitatilor de radioamatori din localitatile foarte mari.

    Cum însa raspândirea radioamatorilor este total aleatoare si în mai mult de 5 localitati vom avea nevoie de mai multe retele. Se vor pastra 2 retele cu câte 254 de adrese pentru municipiul Brasov iar celelalte 3 se pot împarti în retele mai mici folosind una din mastile pentru retele de clasa C.

    Reteaua SR3 o vom utiliza cu masca 255.255.255.224 care ne ajuta s-o împartim în 6 retele fiecare cu câte 30 de adrese acoperind orasele importante din judetul Brasov. Intervalele de adrese alocabile sunt:

    SR31	44.182.38.33	la	44.182.38.63
    SR32	44.182.38.65	la	44.182.38.95
    SR33	44.182.38.97	la 	44.182.38.127
    SR34	44.182.38.129	la	44.182.38.159
    SR35	44.182.38.161	la	44.182.38.191
    SR36	44.182.38.193	la	44.182.38.223
    

    La fel reteaua SR4 se poate împarti folosind masca 255.255.255.240 în 14 retele fiecare acoperind un interval de 14 adrese cu care se pot satisface nevile de alocare pentru toate localitatile semnificative din judet.

    În final cu masca 255.255.255.248 aplicata pentru SR5 putem obtine înca 30 de retele mici cu un interval de 6 adrese fiecare, pentru localitati mici sau utilizatori individuali.

    O structura arborescenta de alocare se poate sintetiza dupa cum urmeaza:

    România	44.182.xxx.xxx
    Jud. Brasov	44.182.36.xxx	la 	44.182.40.xxx
    Mun. Brasov	44.182.36.1	la	44.182.36.254
    SR1+SR2	44.182.37.1	la	44.182.37.254
    Localitati mari	44.182.38.33  63 (33, 34, 35, .... 62, 63)
    SR3		44.182.38.65  95
    		44.182.38.97  127
    		44.182.38.129  159
    		44.182.38.161  191
    		44.182.38.193  223
    Localitati mici	44.182.39.17 31 (17, 18, 19, .... 30, 31)
    SR4		44.182.39.33 47
    		44.182.39.49 63
    		44.182.39.65 79
    		44.182.39.81 95
    		44.182.39.97 111
    		44.182.39.113 127
    		44.182.39.129 143
    		44.182.39.145 159
    		44.182.39.161 175
    		44.182.39.177 191
    		44.182.39.193 207
    		44.182.39.209 223
    		44.182.39.225 237
    

    SR5 este rezervata pentru alte amplasamente foarte mici 44.182.40.xxx unde xxx vor acoperi 30 de intervale.

    Fiecare intreval va avea câte 6 adrese. Pentru primele 6 intervalele sunt: 9 15, 17-23, 25-31, 33-39, 41-48, 49-55, s.a.m.d.

    În total judetul Brasov, într-o alocare ipotetica arborescenta, poat beneficia de 2 subretele din clasa B si 50 de retele de clasa C de diferite dimensiuni cu un total de 1064 de adrese IP utile (508+180+196+180)

    În structura adreselor intra si adresele echipamentelor de conexiune: routere, gateway, necesare functionalitatii retelelor si deci nu toate sunt ale utilizatorilor finali. Ele sunt însa în numar foarte mic si nu sunt relevante pentru capacitatea totala de adresare.

    În mod asemanator se poate proeda cu oricare alt judet, acoperind în acest fel întreg teritoriul României. Orice alta varianta de împartire poate fi adaptata specificului judetului, densitatii de localitati si distributiei utilizatorilor. Scopul final, este de a asigura din start fiecarui radioamator autorizat, una sau mai multe adrese utile experimentarii comunicatiilor digitale radio.

    4. Ce trebuie sa facem?
    Pentru ca fiecare radioamator YO sa beneficieze de adrese reale IP (valabile si în Internet) din spatiul gratuit al retelei mondiale 44.0.0.0 este necesar:

  • Lista CallBook a radioamatorilor YO sa fie sortata pe judete, în cadrul acestora pe localitati, iar în continuare pe indicative în ordine alfabetica.
  • Pentru fiecare judet si localitate se face alocarea de subretele si intervale de adrese. Fiecare radioamator primeste cel putin o adresa IP care se consmneaza în câmpul IP atasat suplimentar actualelor informatii din CallBook.
  • Ca alternativa se poate construi separat un CallBook IP cu un numar restrâns de câmpuri sortat deja pe judete si localitati cu informatiile necesare de retea, subretea, masca, indicativ, adrese IP alocate.
  • Lista CallBook clasica, astfel completata, se sorteaza la loc în ordine alfa numerica a indicativelor, având de acesta data pe lânga adresa fizica si adresa electronica.
  • Deoarece primele doua grupuri de cifre 44.182. sunt comune tuturor radioamatorilor YO acesta nu se mai tipareste ci se evidentiaza numai terminatia specifica fiecarui utilizator si ultimul grup din masca. La masca primele trei grupuri sunt totdeauna 255.255.255 deci xxx.yyy/mmm .
  • Daca nu se doreste tiparirea listei, ea poate fi plasata într-o forma convenabila pe Internet în site-ul FRR www.hamradio.ro unde poate fi consultata de oricine.
  • Un aport substantial în acesta lucrare îl poate avea coordonatorul pentru YO CallBook YO3JW - Pit care are forma electronica a listelor radioamatorilor YO.

    Analizând, ca exemplu, tot judetul Brasov si o repartizare a indicativelor pe localitati, proportia acestora arata astfel:

    1. Brasov (98)	44.182.36.1	44.182.36.254 	SR1
    2. Fagaras (26)	44.182.38.33	44.182.38.63	SR31
    3. Sacele (14)	44.182.38.65	44.182.38.95	SR32
    4. Râsnov (3)	44.182.39.17	44.182.39.31	SR41
    5. Codlea (3)	44.182.39.33 	44.182.39.47	SR42
    6. Vulcan (3)	44.182.39.49	44.182.39.63	SR43
    7. Cristian (1)	44.182.40.9	44.182.40.15	SR51
    8. Bran (1)	44.182.40.17	44.182.40.23	SR52
    9. Hoghiz (1)	44.182.40.25	44.182.40.31	SR53
    10. Tohan (1)	44.182.40.41	44.182.40.47	SR54
    11. Tarlung (1)	44.182.40.49	44.182.40.55	SR55
    12. Rupea (1)	44.182.40.57	44.182.40.63	SR63
    

    În fiecare din aceste intervale, indicativele ordonate alfanumeric primesc una sau mai multe adrese functie de nevoi. Gradul de ocupare este aproximativ de 14% (153:1064=0,14) ceeace arata o rezerva substantiala. Daca într-o localiate mare, cu densitate deosebita sau conditii geografice deosebite ca vizibilitate între amplasamente nu este oportuna crearea unei singure retele, este perfect posibila crearea mai multor subretele de dimensiuni mai mici. Ca dezavantaj ar fi necesitatea mai multor conexiuni (injectii) la Internet.

    5. De ce acesta propunere si avantajele sale?
  • Este o forma transparenta si organizata de alocare a unor resurse care vor fi deosebit de importante în dezvoltarile viitoare al retelei si aplicatiilor abordabile de catre comunitatea radioamatorilor YO.
  • Este o modalitate de atragerea unor tineri bine pregatiti în tehnologiile informatice catre aplicatiile din reteaua mondiala a radioamatorilor. Oferta generoasa si gratuita de adrese si domenii poate fi interesanta, iar mai apoi intrati în comunitatea ham-ilor, totul vine de la sine...
  • Este un îndemn de a folosi aceste resurse, de a experimenta si evolua în domeniul comunicatiilor digitale. Nu se stie niciodata când si cine va dori sau va avea posibilitatea sa se conecteze într-o astfel de retea. Trebuie sa aiba la îndemâna aceste resurse. Daca tot sunt gratuite dece sa nu fie si alocate!
  • Cu efortul organizatoric al Federatiei Române de Radioamatorism, aportul cluburilor, ajutorul sponsorilor si capacitatea profesionala a specialistilor, va fi posibila cât de curând constuctia (hard dar mai cu sema soft) a serverelor de e-mail, domenii dedicate paginilor si activitatii de radioamator din România. Nu va mai fi nevoie sa "locuim electronic" cu chirie.
  • Va fi posibila negocierea si cumpararea fluxului de Internet (de la ISP seriosi), pentru întreaga comunitate de radioamatori, a retelelor YO din clasa 44, chiar daca aceasta furnizare se face în mai multe puncte, la preturi promotionale ce vor diminua substantial cheltuielile de utilizare si exploatare. Cu cât vom fi mai multi cu atât va fi mai ieftin.
  • Este o poarta legala, performanta si gratuita de a generaliza accesul la imensele resurse ale Internetului beneficiind de adrese IP reale. Exista si alta cale de a realiza retele TCP/IP private, dar pe baza categoriilor de adrese private care sunt însa invizibile din Internet (vezi 10.0.0.0 sau 172.16.0.0 si 192.168.0.0 si mecanismele NAT - Network Adress Translation).
  • Si autorizarile radioamatorilor numai din ultrascurte sau retrâns pot fi valabile.
  • Federatia Româna de Radioamatorism si comunitatea ham-ilor YO da dovada ca este o organizatie puternica ancorata în tendintele si realitatile tehnice ale comunicatiilor actuale. Imaginea si prestigiul nostru pot creste.
  • Cu cât va fi mai performant, serviciul de radioamator recunoscut ca serviciu de utilitate publica, va putea sa se afirme în colaborarea cu institutiile publice în situatii deosebite.
  • Este un prim pas pentru a demonstra ocuparea organizata si cu prioritate a benzilor care ne apartin prin alocare de drept de 2,4 si 5,7 GHz chiar daca ocuparea efectiva se va face esalonat. Regula primului venit. În acest sens putem consemna si publica oficial, pe zone si pe retele, canalul din banda de 2,4 GHz alocat retelei respective. În 2,4 GHz de la 2400 la 2450 MHz sunt 6 canale. Pentru a evita marginile benzii si canalele de satelit sunt recomandate pentru alocare unul din canalele 2, 3, 4, sau 5.

    Bibliografie:
    - Paul Robichaux si James Chellis - MCSE Windows 2000, Network Infrastructure Administration
    - www.ampr.org
    - Sangoma Technologies - TCP/IP and IPX routing Tutorial - March 2002 (trateaza si rutarea în retelele TCP/IP ale lui KA9Q)
    - www.arrl.org

    Harta YO

    Cristian Colonati YO4UQ

    Articol aparut la 25-1-2004

    12610

    Inapoi la inceputul articolului
  • Comentarii (3)  

  • Postat de Corina Necu - la 2005-03-30 09:47:42 (ora Romaniei)
  • Am o intrebare. Nu ma prea pricep la calculatoare, dar spre exemplu adresa de IP:
    81.227.94.109 o pot localiza? Poti sa-ti dai seama dupa IP din ce oras/judet/tara e persoana care are acest IP. Va multumesc anticipat!

  • Postat de Andrei - la 2005-05-19 04:56:45 (ora Romaniei)
  • in general se poate afla tara si ISP-ul (internet service provider-ul) sau organizatia care a inregistrat IP-ul respectiv.

    Intai trebuie sa ai idee de pe ce zona de pe glob de unde crezi ca este IP-ul. Te duci pe site-ul organizatiei care are coordoneaza distributia IP-urilor pentru fiecare continent:

    Europa: http://www.ripe.net
    America de nord: http://www.arin.net
    Asia-Pacific: http://www.apnic.net
    America Latina si Caraibe: http://www.lacnic.net
    Africa: http://www.afrinic.net

    In casuta "Whois" bagi adresa IP si ii dai sa caute. O sa iti apara ca raspuns tara, si ISP-ul. Daca este listata si o adresa acolo, cel mai probabil este adresa ISP-ului.

  • Postat de NEGRUT NICOLAE - YO2IC la 2009-01-05 21:00:42 (ora Romaniei)
  • Interesant articol.Trebuie sa ma documentez din
    RADIOCOMUNICATII DGITALE,deYO4UQ.Stiu ca o am in
    biblioteca mea. 73! NICU.

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Alocarea adreselor IP în spatiul YO si Retelele Multimedia de Mare Viteza - RMMV"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact