Iulius I. Suli YO2IS

Asezate pe masa de sub copertina din curte au alcatuit o ‘formatie’ destul de fotogenica care m-a determinat sa le fac o fotografie, apoi si altele...

Rememorand temele abordate in articole scrise de mine am ramas uimit de faptul ca despre echipamentele mele cu lampi de radio am scris/publicat extrem de putin, asta desi ele m-au insotit in radioamatorism vreme de mai bine de jumatate de secol.

Unii probabil se vor mira dece ‘lampi de radio’ si nu ‘tuburi electronice’(?), o tema deschisa eternelor ‘dezbateri din YO’ care oricum este mai putin importanta decat cea cu ‘sunt’ versus ‘sint’...sau multele diacritice puse dupa voia autorului...depinde de ziar !

Si apoi, nu toate lampile de radio au forma de ‘tub’, nu toate sunt neaparat ‘electronice’ iar cele mai ‘seriose’ fac si ... multa lumina, de la filament sau chiar anod, oricum las pe seama ‘academicienilor’ definitia asa zis corecta !. ( vezi ’Byte’ versus ‘Octet’... etc).

La montajele mele, cu exceptia echipamentelor de putere pentru UUS nu exista cutii si capace, probabil ca acesta poate fi unul din motivele longevitatii lampilor, unele desi sunt in exploatare de peste doua decenii pastreaza inca parametri acceptabili.

In fotografia de mai sus, in fata la stanga se vede un redresor cu dubla-dioda AZ1 si un stabilizator cu lampa Bareter pentru curentul de la filamente fabricat de ‘Osram’, iar in dreapta este excitatorul SSB-retro avand in spate finalul de 100W, pentru 17 si 20m cu 2xGU50 fara soclu, montate orizontal.

Un singular GU56 de colectie poate fi vazut in randul ultim, in dreapta lui finalul cu 2xGU13 pentru 2200m!

Evident din poza lipsesc echipamentele de ‘baza’ aflate pe masa/rafturile statiei, care fiind in exploatare sunt mereu interconectate si au alt regim de...intretinere /curatenie !, le puteti vedea in fotografia de la QRZ.com.

Ceva mai aparte in preocuparile mele cu lampile radio este partea retro, cu echipamente construite din nostalgia vremurilor cand nu aveam cu ce sa realizez aparatura dorita.

In fotografia de mai jos este transceiverul cu lampi pentru 80m CW/SSB echipat cu faimosul ( la vremea sa !) filtru electromecanic ‘KOKUSAI’ 455 KHz, similar cu cel care echipa statiile fabricate de Collins...l-am cumparat cu multi ani in urma de la RCJ Deva, din pacate se vindea fara cristalul de purtator.

In 1990 am gasit la nou deschisul magazin RET rezonatori ceramici de 455 KHz, am cumparat cativa, unul oscila aproape de frecventa necesara ... intr-un oscillator cu 6J9P.

Nu construisem pana atunci niciun TCVR echipat numai cu lampi, a fost o reala provocare, 12BY7 in prefinal ( din TV !) si GU50 in final pentru 50W input.

Primul QSO l-am facut cu cel care a fost YO2BN, Panti, care m-a incurajat mereu in activitatea de ‘home-made’ , fiind pasionat si el de constructiile cu lampi de radio.

Din colectia retro mai face parte un 0-V-1 ( 6J8 6G7 ) pentru 20m, replica cvasi identica a originalului cu care am inceput radioamatorismul in 1957 si companionul de emisie un CO-PA ( 6AG7 6L6 ) 10 W input, care formeaza un ansamblu ideal pentru concursurile retro in telegrafie.

Generatorul SSB similar cu montajul publicat de mine in ‘Sport si Tehnica’ nr.9 / 1973, filtrul realizat cu cristalele WWII, FT-243, pe care nu le aveam in acei ani.

Ciudat pentru unii este poate si finalul retro cu doua RL12P35, lampi originale ‘Wehrmacht’ care echipau in razboi emitatoarele montate pe tancurile germane, sunt inca extrem de robuste si produc lesne 100W la 1000V tensiune anodica.

In perioada cand conduceam radioclubul scolar YO2KHP am inceput constructia unui emitator classic CW si AM ( existase in anii ’80 un redivivus al activitatii in fonia AM !), asta deoarece eram in posesia unui tranformator de modulatie Collins atasat unui modulator clasa AB1 cu un contratimp de 6P3S ... deci 20W audio suficient pentru a modula anoda si grila ecran a unui GU50.

Configuratia este: VFO-BU-FD’s, adica 6J8-6K3-6P9 x 3 si PA GU50 50W.

Tot retro sunt si diverse echipamente de UUS care in timp au devenit desuete desi la vremea lor erau realizari destul de performante si utile. Finalul cu 2C39BA, dupa manualul lui DJ9HO, a fost folosit in diverse etape ca triplor apoi ca prefinal pentru finalul de satelit cu 4X150A, dupa W2GN sau cel pentru EME tip K2RIW cu 2 x 4CX250B ( acum 4X150A ), ba chiar si pentru ATV ( TV-amator) avand modulatorul video inclus in montaj.

Desuet a devenit si finalul cu linii echipat cu QQE06/40, cu care in anii ’70 am inceput traficul ‘Meteor Scatter’ CW in banda de 2m...cu decodare auditiva. Lampa lucra la ‘rosu’, cu 1000V avea un input de 250W !!, asta in clasa C, a fost inlocuit in anii ’80 cu finalul nou echipat cu 4CX250B care functioneaza si-n prezent excitat cu noul IC-7000 ! ...atacat cu 15W produce inca 250W output!

O data cu renuntarea la EME-ul analogic si apoi si la cel digital am revenit cu ‘elan tineresc’ la reconsiderarea echipamentelor pentru unde scurte in special cele de WARC si 160m. Finalul cu SRS360 construit in 1983 a fost ‘adus la zi’ cu un soc suplimentar ptr 160m ( vechiul soc rezona in banda ! ), socul antirapazit anodic se incalzea inutil l-am inlocuit recent cu o simpa platbanda din inox lata de 12mm cu grosimea de 0.7mm lunga de 100mm, ideie preluata de pe forumul CQHAM.ru si aplicata si la noile amplificatoare de putere cu GU81 si recent la cel cu GK71.

Sunt lampi robuste cu anozi de grafit, acel GK71 imi era cunoscut din 1957 din finalul statiei de la YO2KAB, modulat AM pe grila ecran cu un modulator ‘Lorenz’ si microfon cu ‘cristal’ ( piezo !) fabricat in fostul RDG.

Cu un an in urma am primit in sfarsit un GK71, m-am inspirat dupa DF6NJ ex.RU si am realizat in vara trecuta finalul nou , cu grilele la masa ( GG), pentru benzile de 10,12,15,17,20,30,40m cu 200W out, excitat cu 30W de la IC-7000 , un regim inca tolerat de ‘heavy duty’ adica RTTY, PSK, SSTV, JT etc.! Functioneaza bine si-n 10 / 12m desi in catalog scrie Fmax 20MHz!

Interesant este circuitul catodic de banda larga realizat de UA3LRK pe un tor de ferita, pe care sunt bobinate 10 spire de cablu bifilar ecranat. Prin cele doua fire se alimenteaza filamentul iar tresa metalica este elementul de cuplare RF la excitator.

Un capat este la masa, al doilea fiind liber, excitatia se aplica pe spira a 7-a de la masa printr-o capacitate de 2.2nF. Soclul lampii GK71 este ‘home made‘!

IC-7000 este extrem de pretentios la SWR (ca toate statiile moderne!) in varianta descrisa mai sus, SWR-ul se mentine intre 1.1 ( 10m ) si 1.5 ( 40m ).

Lampa in pozitie orizontala este suflata de o mica turbina PC, dar in cazul meu este ventilat mai mult transformatorul de filament care este subdimensionat !...

Cred ca este de interes si o fotografie fara capac ! a finalului cu QBL5/3500 care in anii ’90 era unic in YO , capacul fiind fixat cu 24 suruburi de alama M4x10. Multi au dorit sa vada ce este sub capac, asta in dorinta declarata de-a construi unul asemanator , nu cunosc sa fi fost realizat un al doilea exemplar similar, dupa ceace a descris SM2CEW, adaptand o schema din Handbook care folosea o lampa Eimac.

Am avut noroc sa pot avea suficient Teflon pentru aceasta constructie pretentiosa care lucreaza la 3000V si poate depasi usor limita de 1KW in regim liniar !...cere o excitatie mare, de regula prefinalul era un 4CX250B...

In fotografia urmatoare prezint un colaj de echipamnete UUS pe care le-am scos la ‘curatenia de toamna’ a doua zi.

Se pot vedea ‘fara capace’ finalul pentru 2m cu GI7b dupa HA1YA, un final cu GI6b pentru 6m dupa idei proprii, ambele racite prin curent de aer indirect cu turbine axiale romanesti la 220V folosite in anii ’80 la echipamentele de calcul.

Amplificatorul atipic cu QQE06/40, un contratimp pentru 4m excitat cu un transverter facut din module de RTP recuperate !, deasupra lui noul final cu GS31b dupa YU1AW pentru 70cm, care nu a fost inca folosit in trafic !! ( un QRO inutil pentru ‘tropo’ EME-ul nemaifiind actual !)...ceva similar si cu GI7b 23cm EME si suflanta pentru ‘hidro-masaj’ ( Jacuzzi !) care racea simultan anoda si catodul lampii.

Recent am citit o dezbatere la CQHAM.ru despre lampa GU46 pomenita des si-n YO...la care i-a crescut pretul !...se pare ca si rusii constientizeaza valoarea lampilor de emisie de mare putere, vor ajunge oare la cea a celor de la Eimac ?

Iata continutul de metale rare intr-un singur GU-46:

Wolfram si aliaje : 4.2 gr in prima grila si suporti
Cobalt si aliaje : 190 gr in anod si suporti
Cupru si aliaje : 41.3 gr in anod
Molibden si aliaje : 32.5 gr in prima si a doua grila
Nichel si aliaje : 87.2 gr in suporti
Tantal si aliaje : 3.1 gr in grile
Niobiu si aliaje : 30 gr in anod

Lampile de radio au si o estetica fascinanta, am revazut recent materialul realizat de WB2AQC pe aceasta tema, o excelenta si documentata prezentare cu fotografii color.

Posed si eu o colectie de lampi de radio care asteapta sa fie sistematizata si pusa in randuiala...de la faimoasele nuvistoare de cateva grame pana la kilogramele unui GU56 sau GU39A.

Inchei prin prezentarea unei fotografii cu noul meu transceiver ‘Albatros 160’, varianta proprie pentru 80m, SSB/CW, cu 7 lampi radio si un stabilotron !, filtru EMF 500 V si finala de emisie 6J9P, capabila sa excite un GU29 la 50W !

Sunt extrem de multumit de performante vis a vis de simplitatea si fiabilitatea montajului, e o placere sa ascult seara pe 80m discutiile tehnice ale altora!

Inspirat de ceace fac ‘profesionistii’ pentru corectarea design-ului am montat si eu LED-uri albastre/rosii pentru ca lampile sa ‘lumineze’ si...colorat!

Radioamatorismul este o preocupare de timp liber veche de un secol la care inca NU s-a ajuns la final!...nici lampile de radio nu au fost inca ‘epuizate’ ca utilizare.

Nu le risipiti, incercati sa pricepeti cum functioneza si apoi folositi-le, unele pot fi utilizate si la 24V tensiune anodica, oricum fac zgomot MULT mai mic decat semiconductorii...vintrebati pe cei care asculta muzica Hi-Fi si cauta dupa G-807!

Lampile radio au fost pentru mine o sursa de inspiratie si bucurie in hobby.

Prof. ing. Suli I. Iulius, YO2IS
Maestru international in radioamatorism

Iulius I. Suli YO2IS 

Articol aparut la 10-11-2013

13716