hamradioshop.ro
Articole > Evenimente, insemnari de calatorie Litere mici Litere medii Litere mari         Tipariti

Inceputurile lui "Charlie"

Nini Vasilescu YO3CCC

Pentru ca si eu am fost unul dintre nenumaratii utilizatori al deja "celebrului" repetor R0 "Charlie", aproape seara de seara timp de vreo 10 ani, am tinut neaparat sa rememoram acele momente minunate. In acest sens am apelat la "tatal" lui Charlie, dl. Dan Potop YO3AID.

YO3CCC: Dl. Dan, in amintirea acelor vremuri de pionierat in domeniul repetoarelor pentru radioamatori, as vrea sa ne povestiti de unde v-a venit ideea cu acest repetor.

YO3AID: In toamna lui 1989 ne-am facut o parte din concediu la un hotel de pe Muntele Mic. Cu o antena Yagi cu 5 elemente, din balconul hotelului, am lucrat pe repetoare din Ungaria, Cehoslovacia si Austria. In asta a constat inocularea.

YO3CCC: Cand a devenit Charlie operational?

YO3AID: In luna iulie 1990 ne-am vazut infaptuita o veche dorinta a radioamatorilor care lucrau in UUS; atunci s-a instalat primul repetor pentru radioamatori, autorizat din tara noastra, care lucreaza in banda de 2 m. YO9C (YANKEE OSCAR 9 CHARLIE) a devenit activ in dimineata zilei de 14 iulie, din muntii Bucegi QTH-locator KN25RK, la altitudinea de 2.000 m.

YO3CCC: Mai exact, unde a fost montat Charlie si cum ati gasit acest amplasament?

YO3AID: Ca sa lamurim de la bun inceput un lucru si anume amplasarea, trebuie spus ca aceasta nu a putut fi asa cum ne-am dorit ci acolo unde am gasit o gazda primitoare in persoana lui Marian YO3FEN si bineinteles a institutiei unde lucra, instalatia eoliana de pa Vf. Cocora langa cabana Babele.

YO3CCC: Cand ati demarat de fapt lucrarea?

YO3AID: Istoria incepe de la o statie utilitara RTM-4MF provenita din casari via Gabi YO6JN, cu o perioada la Ploiesti unde Iulica YO9VI i-a aranjat un cuart pentru emitator si impreuna cu Virgil YO9CN au realizat un filtru DUPLEXER, care de altfel a fost prezentat la Simpozionul din Constanta.
Ulterior, toate acestea le-am luat de la Ploiesti si din acel moment a inceput sa capete forma finala.

YO3CCC: Care au fost colaboratorii d-voastra din Bucuresti?

YO3AID: Marian YO3FBL si colegul sau Dan Gheorghiu (YO3... trebuia sa-i soseasca autorizatia in curand), acum YO3FRK, au reconditionat bordurile aparatului si au facut reglajele necesare. Am adaugat apoi dispozitivul de identificare, cel de comanda la distanta si antenele.

YO3CCC: Unde ati facut primele probe "in teren" cu repetorul?

YO3AID: Aparatul a fost instalat pentru testare mai intai acasa la Petre YO3CTW, apoi acasa la Marian YO3FBL, iar in luna mai am fost cu el pe munte aproape de locul unde este acum, rezultatele fiind multumitoare.

YO3CCC: V-as ruga sa ne povesti cam cum lucra acest repetor.

YO3AID: Si acum cateva "date personale" care au fost necesare folosirii cu succes a acestui aparat. Repetorul continea un receptor acordat pe o anumita frecventa (F) si un emitator pe o alta frecventa din aceeasi banda (F + 600 kHz). O statie de emisie-receptie ce doreste sa lucreze prin intermediul acestuia, trebuia sa emita in frecventa de intrare F, receptia facand-o pe frecventa F + 600 kHz. Sistemul de lucru este acela ca, la un moment dat, numai o singura statie are acces sau mai bine zis poate fi receptionata de repetor, care la randul lui lucreaza in sistem "duplex", adica in timp ce receptioneaza si emite. Semnalul receptionat de receptorul repetorului, dupa detectare, actioneaza asupra modulatorului din emitatorul sau, deci continutul unei emisiuni radio raceptionata pe frecventa F este retransmis pe F + 600 kHz.

YO3CCC: Va rog sa enumerati cativa factori care puteau influenta calitatea emisunii retranslatorului.

YO3CCC: Rezultatul translarii, in ceea ce priveste calitatea receptiei de catre o statie corespondenta, depinde de exactitatea acordului in frecventa de intrare a repetorului, de calitatea modulatiei si mai putin de puterea de emisie deoarece daca semnalul este suficient ca valoare incat sa atinga pragul de limitare al detectorului din receptorul repetorului (este vorba de MF), de la acest nivel in sus nu mai apar diferente in calitatea semnalului.

YO3CCC: Ce se intampla daca semnalul unui corespondent nu era suficient de puternic la intrarea repetorului?

YO3AID: Un semnal mai slab de RF poate deschide repetorul dar neajungand la pragul de limitare a sistemului de detectie, lasa loc zgomotului intern si extern receptorului din repetor sa-l insoteasca.

YO3CCC: De ce alte dispozitive mai dispunea repetorul?

YO3AID: Receptorul este prevazut cu un dispozitiv de blocare a semnalului intre detectie si etajul de audio-frecventa, numit "squelch", cu nivel de deschidere reglabil. La un astfel de receptor, in lipsa unui semnal util, nu avem semnal de audio-frecventa. La aparitia unui semnal ce depaseste pragul squelch-ului, acesta trece spre partea de AF, deci poate fi auzit, ca apoi la disparitia lui receptorul sa devina din nou "tacut". Acest dispozitiv este folosit in cazul receptorului nostru pentru activarea emitatorului.

YO3CCC: Banuiesc ca i-ati pus si un COR.

YO3AID: Deci, la aparitia unui semnal ce depaseste pragul de squelch al receptorului se actioneaza un releu ce pune in functiune emitatorul iar semnalul de AF detectat va modula purtatorul emis. Sistemul acesta este foarte raspandit la receptoarele de radioamator si poarta numele de COR (carrier-operated relay). In concluzie, pentru a avea acces la repetor este necesar ca semnalul de RF al unei statii, la nivelul repetorului, sa deschida squelch-ul. Pragul de deschidere este reglat destul de jos, adica foarte aproape de sensibilitatea maxima a receptorului din repetor. Fiind vorba insa de emisiuni in modulatie de frecventa, o translare de calitate se face numai cand semnalul primit este cel putin la nivelul limitatorului de detectie.

YO3CCC: Ce alte "auxiliare" mai avea?

YO3AID: Ce se mai poate spune despre repetorul nostru, se refera la dispozitivele auxiliare indispensabile. Dispozitivul de identificare are rolul de a transmite in telegrafie modulata indicativul repetorului. Aceasta se face in momentul apelarii repetorului si apoi, in timpul unei translari la fiecare 30 de secunde. De asemeni exista un dispozitiv de intarziere si mentinere in functionare a emitatorului. Intarzierea, de circa 0,5 secunde, are loc la apelarea repetorului, astfel numai un semnal ce depaseste aceasta durata poate actiona emitatorul, functie ce inlatura cat de cat influenta semnalelor parazite ce depasesc pragul de squelch, cum ar fi descarcarile atmosferice sau impulsuri industriale parazite.

YO3CCC: De ce era utila aceea intarziere in emisie de o secunda?

YO3AID: Functia de mentinere in emisie dupa disparitia semnalului util, de circa o secunda, este prevazuta pentru ca in cazul unor fluctuatii rapide in puterea semnalului unor statii, receptorul sa ramana in emisie. Acest fenomen apare la statii ce lucreaza in "mobil".

YO3CCC: Pana acum am tot vorbit numai de instalatia propriu-zisa, dar nu am vorbit nimic despre antenele folosite.

YO3AID: Ar mai fi de spus cate ceva despre antenele repetorului care sunt de tip omnidirectional cu polarizare orizontala. S-a ales ca model antena cu dipoli ^/2 incrucisati ("TURNSTILE ANTENA"), deci o antena fara castig. Datorita faptului ca a trebuit sa se asigure o protectie deosebita la descarcarile electrice, antenele s-au amplasat mai jos decat varful pilonului suport, astfel s-a creeat un unghi mort de 10 grade pe directia EW.

YO3CCC: Care era rolul filtrului DUPLEXER?

YO3AID: Antenele sunt cuplate la receptor printr-un filtru de separare cu 6 cavitati rezonante, asa numitul DUPLEXER. Fiecare cale, de emisie si de receptie contine cate 3 cavitati care sunt acordate pe frecventele respective, cu puncte de atenuare maxima in frecventa nedorita. Nivelul de separare este aproape de 100 dB.

YO3CCC: O sistematizare, daca se poate, a datelor tehnice pe care le avea repetorul de atunci.

YO3AID: Datele tehnice ale repetorului YO9C sunt:
- frecventele de lucru in canalul R0: intrare 145,000 MHz, iesire 145,600 MHz;
- sensibilitatea receptorului 0,5 uV;
- detectia pentru modulatie de frecventa banda ingusta 5kHz;
- tensiunea de alimentare 24 V.

YO3CCC: Care erau recomandarile pe care le faceati utilizatorilor batranului Charlie, recomandari care sunt valabile si in ziua de azi?

YO3AID: In incheiere reamintesc cateva recomandari internationale pentru traficul cu ajutorul repetorului:
- daca abordati pentru prima data lucrul prin repetor, ascultati cu atentie frecventele de lucru pentru a va familiariza cu procedeul de apelare si trafic;
- nu emiteti pe frecventa de intrare a repetorului in timpul desfasurarii unui QSO prin el; se produc interferente neplacute;
- scurtati pe cat posibil mesajele transmise deoarece poate si alti radioamatori asteapta accesul la repetor; aceasta cu atat mai mult in cazul cand nu sunteti siguri de emisiunea proprie: stabilitate, putere, grad de modulatie;
- in caz ca va puteti auzi corespondentul si pe direct, fara intermediul repetorului, continuati QSO-ul pe alta frecventa; aceasta se poate observa ascultand si frecventa proprie de emisie;
- transmiteti indicativul propriu la inceputul si sfarsitul fiecarei transe de microfon, folosind alfabetul fonetic. Vorbiti clar!
- in caz de necesitate se va acorda prioritate mesajelor de ajutor; participantii vor interveni numai sub coordonarea statiei centrale sau cand au ceva de anuntat.

YO3CCC: Cum se dadeau contrale de receptie de catre cei care utilizau repetorul?

YO3AID: Avand in vedere faptul ca fiecare aude repetorul la un anumit nivel care practic ramane constant in timp, controlul RS nu se mai foloseste ci se transmite numai un control de calitate a translarii cu cifre de la 1 la 5, respectiv Q1... Q5 (Q provine de la Quality), astfel, pentru o receptie de foarte buna calitate se da Q5.
Cu aceasta cred ca am spus totul despre acest aparat si modul in care se lucreaza cu el. Ramane ca printr-o utilizare corecta si mai ales prin intelegere si respect intre participanti, acest gen de comunicatie sa fie eficient si sa constituie o placere pentru toti.

YO3CCC: Stiu ca au mai fost si alte persoane, radioamatori si neradioamatori, care si-au adus contributia la bunul mers al lui Charlie. V-as ruga sa-i enumerati.

YO3AID: Trupa care si-a adus contributia la functionarea lui "Charlie" a fost mai mare: Florin YO3VK a facut consolele antenelor, Titi YO9FMR era mester in suduri, la confortul din casuta lui "C" a contribuit si Mircea YO9ALY cu trei paturi si saltele, Ovidiu YO6CBO a facut carausia, meteorologul Chitzanescu ce a fost mult timp la statia meteo Babele ne-a dotat cu vesela completa; el si sotia sa au acum cabana "Floarea de Coltz", un pic mai jos de Babele, fiind singurii locuitori permanenti ai platoului Bucegi cu adresa specificata si in buletin.

YO3CCC: Va mai amintiti cine a fost "fericitul" radioamator cu care ati realizat prima legatura prin intermediul lui R0?

YO3AID: Prima statie lucrata prin repetor a fost Iulica YO7DJ.

YO3CCC: Ce anexe i-ati mai adugat ulterior?

YO3AID: In tot Regatul repetorul se auzea destul de bine, Pentru a putea trece si in Ardeal am facut un "link" radio pe 70 cm, cu doua statii de UHF si una in VHF donate de Radioclubul Central, seful era Iosif YO3JP. O statie pe UHF cuplata la repetor si alta la cabana meteo OMU la care pe vremea aceia era meteorologul Pintiutza. Statia de la Omu era cuplata la cea pe 2 m. Astfel au putut accesa repetorul si cei de dincolo de munte. Pe acea vreme aparatura de radioamator ne-o faceam singuri, greu pentru 2 m dar si mai greu pentru 70 cm.
Nu a durat mult timp, locatia lui Charlie a fost devalizata si statia UHF furata. Ne-am dus la Omu si am strans cele doua statii care mai ramasesera.

YO3CCC: Ce le spuneati prietenilor?

YO3AID: Va asteptam sa va auzim prin intermediul lui YO9C.

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici.

Patru filmulete de la intalnirea care a avut loc pe 17 iulie 1993, pentru aniversarea a trei ani de la punerea in functiune a repetorului R0 "Charlie":



O parte dintre participanii la intalnire au continuat petrecerea acasa la Vasile YO9IE:

Un filmulet facut de mine in noapte de Revelion 1997, ca sa vedeti cam care era atunci atmosfera pe repetorul R0:

Nini Vasilescu YO3CCC

Articol aparut la 24-1-2014

5260

Inapoi la inceputul articolului

Nu exista comentarii postate.
Comentarii (0)  

La acest articol nu se (mai) primesc comentarii.

Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact