hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

FILTRUL TRECE-BANDA sau masurarea benzii de trecere

Partea a 2-a

Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP

FILTRUL TRECE BANDA, partea 1
FILTRUL TRECE BANDA, partea 2
FILTRUL TRECE BANDA, partea 3

2.1 Despre caracteristica de transfer

In comentariile la prima parte publicata anterior, sub titlul FILTRUL TRECE BANDA, [www.radioamator.ro/articole/view.php?id=742] majoritatea luarilor de pozitie au fost vis a vis de partea teoretica a filtrelor, de "simularea" prin mijloace matematice si de IT a "caracteristicii de transfer" a filtrului. Am fost somat chiar de un neradioamator sub masca anonimatului [de ce o fi uitat sa spuna cum il cheama?!] sa spun daca am masurat banda de trecere a filtrului realizat.??!!

[citez: "In concluzie, domnule Radulescu, ne puteti oferi vreo informatie asupra benzii de trecere efective a FTB-ului construit? Ar fi deosebit de utila, ptr. ca return loss-ul e una, iar banda de trecere e cu totul altceva." Sigur ca sint lucruri diferite dar, sub o forma ascunsa, una o include pe cealalta iar amindoua , furnizeaza cite ceva din informatiile cautate [latimea benzii de trecere , swr, atenuarea in banda, atenuarea in afara benzii] Vezi si adresa http://www.linuxhorizon.ro/test/simulari_diverse/filtre_yo4aup/FTB-5poli-YO4AUP.bmp unde Cezar, YO3FHM, prezinta imaginea grafica a caracteristicii de transfer al filtrului cu 5 celule dar si diagrama "return loss"].

Banda de trecere conditioneaza direct utilizarea filtrului prin atenuarea intodusa in circuitul de utilizare in timp ce Return Loss limiteaza indirect utilizarea filtrului prin SWR –ul pe care il defineste implicit. In tabelul 4 este conversia Return Loss versus SWR pentru citeva valori reprezentative. Daca Return Los este mai mic de – 10 dB atunci si SWR este mai mic decit 2:1 si asta inseamna ca filtrul este utilizabil.

RL dB- 46- 40- 36,5- 34- 32,3- 30,7- 29,4- 28,3- 27,3- 26,4
SWR1,011,021,031.041,051.061,071,081,091,10

RL- 21- 17,7- 15,6- 14- 12,7- 11,7- 10,9- 9,5- 7,36- 6
SWR1,21,31,41,51,61,71,82,02,53,0

Daca Return Loss este mai mic de - 10 dB atunci si SWR este mai bun de 1 : 1,9
Tabel 4 Return Loss versus SWR

Daca Return Loss este mai mic de - 10 dB atunci si SWR este mai bun de 2 : 1

In fond insa, intrebarea anonimului este sincera : "ai masurat, domnule, banda de trecere ?" Raspunsul este tot asa: "pina acuma – nu, dar hai s-o facem impreuna , acum !"

Inainte de a o masura cred ca se cuvin citeva precizari si comentarii.

Ecuatia de transfer a filtrului este in fapt o relatie matematica prin care se defineste modul in care se modifica semnalul la iesirea din filtru atunci cind la intrarea in filtru se schimba unul sau mai multi parametri. Ea este un model matematic care stabileste cum variaza puterea [sau tensiunea] la iesirea din filtru, atunci cind tensiunea la intrare este constanta si se modifica numai frecventa..

Reprezentarea grafica a acestei ecuatii, ca o functie de frecventa [eventual si de alti parametrii ], este reprezentarea vizuala a caracteristicii de transfer a filtrului. Si acum venim la intrebarea anonimului nostru, da’ cit e banda de trecere? . Am preluat din Wikipedia urmatorul pasaj pentru ca este necesar intii, inainte de a o masura, sa clarific ce este banda de trecere:


Fig. 01 Banda de trecere

De la http://en.wikipedia.org/wiki/Band-pass_filter citire:

"Bandwidth measured at half-power points (gain -3 dB relative to power, or about 0.707 relative to voltage) on a diagram showing magnitude transfer function versus frequency for a band-pass filter" .

Asadar banda de trecere [ latimea ei ] este determinata de frecventele la care transferul de putere prin filtru scade la jumatate, adica acolo unde se inregistreaza o scadere cu 3dB a puterii transferate, sau altfel spus, largimea de banda este distanta dintre cele doua frecvente la care tensiunea la iesire din filtru scade la 0,707 din valoarea ei maxima, din banda de trecere.

Ecuatiile de transfer si tipologia diverselor tipuri de filtre le-au scris si le-au desenat altii, nascuti mai inainte, si mai priceputi si mai instruiti [filtre cu caracteristica de transfer tip Cebisev, Butterworth, Bessel, etc. etc. etc.]. Un compendiu foarte reusit despre filtre se gaseste in ARRL – Radioammateur Handbook editia 2006 cap12 [ CD pus la dispozitia noastra de FRR la vremea respectiva (41 pagini intr-un pdf de 2,63 Mb) ]. , sau mai complet si prezentat mai modern, in editia 2013 a ARRL - Handbook – Capitolul 11 [ 53 pagini intr-un pdf de 8,8 Mb ], titlul capitolului fiind "RF and AF Filters".

Un curs de teoria filtrelor, scris in romaneste si publicat la Editura Politehnica din Timisoara de Dorina si Alexandru Isar, poate fi citit aici http://www.tc.etc.upt.ro/docs/cercetare/carti/Filtre.pdf

Astazi aceste filtre pot fi proiectate si se poate vizualiza comportamentul lor la variatia frecventei de intrare , sub titlul de caracteristica teoretica de transfer a filtrului, cu o multime de programe care ruleaza in lumea virtuala a IT-ului. [citez ARRL Handbook suplimentul cu programe dar sint si altele]. Despre autori citez din editia 2013 a ARRL Handbook:

"This chapter discusses the most common types of filters used by radio amateurs. The sections describing basic concepts, lumped element filters and some design examples were initially prepared by Jim Tonne, W4ENE, and updated by Ward Silver, NOAX. Material on active filters was provided by Dan Tayloe, N7VE, and the section on crystal filters was developed by Dave Gordon-Smith, G3UUR."

Demna de mentionat este si colectia de programe pentru uz radioamatoricesc intocmita de G4FGQ, R. J. Eduards [sk] pe care le-am folosit destul de mult dea lungul anilor trecuti.

Mie personal imi place in mod deosebit "RFSim99" mai ales pentru facilitatile din optiunea "tools", care asa cum sint ele gindite de autor, fac deosebit de placuta proiectarea . Programul este "free". Si se descarca in varianta "zip" care se poate instala pe orice PC. [ click pentru descarcare fisier "rf-sim-99.zip" la adresa http://electroschematics.com/wp-content/uploads/2008/12/rf-sim-99.zip ]

2.2 Despre neuniformitatea in banda. Facilitatile simularii cu ajutorul calculatorului

Cele doua frecvente notate cu FL si FH din figura 01 de mai sus sint frecventele la care tensiunea la iesirea filtrului este 0,7 din tensiunea maxima din banda de trecere, si ele delimiteaza stinga – dreapta banda de trecere a filtrului. Valoarea Fmax – Fmin = Banda de trecere. Asta este valabil cind caracteristica de transfer este cuminte, convexa in tot domeniul de frecventa explorat [ca in Fig. 01], sau cind atenuarea in banda este mai mica de 3 dB putere. Ce te faci cind diagrama are puncte de inflexiune si din convexa devine in anumite portiuni concava? Dar daca "groapa" e mai mare de 3dB ? atunci trebuie sa analizezi intreaga diagrama. Discutia (sumara) o voi face urmarind cele trei filtre de banda ingusta, cu 3, cu 5 si cu 7 poli, avind Fc = 7,1 MHz si o latime de banda de 400 kHz prezentate in primul meu articol despre filtre, si anume constructia finala, rezultata dupa acordarea circuitelor. [vezi Fig 15 si 41 din primul articol] Acestea au fost datele de intrare pentru calculul filtrului cu 3 poli in programul de calcul scris de G4FGQ R. J. Eduards. Valorile oferite de program pentru componentele filtrului trece banda in configuratie Pi cu circuite LC serie si paralel sint cele din tabelul 1 urmator:

3 C1 pFL1μC2pFL2μHC3 pFL3μ
Poli7957.750.0612.6439.797957.750.06

Tabel 1

Un filtru cu mai multe celule inseamna o atenuare mai buna in afara benzii de trecere, si de aceea am construit cele trei filtre prin inserierea a doua sau trei filtre simple, calculate ca mai sus. Valorile pieselor componente sint in tabelul 2 urmator iar schemele in Fig. 02 Filtrul Trece Banda configuratie Pi.

Tema acestui ciclu de articole despre filtre este de fapt daca "solutia de a conecta in cascada [ de a inseria ] mai multe filtre simple pentru a obtine un filtru mai bun este corecta ?" dezbatere teoretica si practica.

In continuare voi incerca sa dau un raspuns la aceasta tematica.

Tabel 2 BPF 7 MHZ [6900 – 7300 kHz]


Fig. 02 Filtrul Trece Banda configuratie Pi

Voi face uz de facilitatile programului RFSim99 pentru simularea caracteristicilor de transfer ale celor trei filtre de mai sus.

In cele ce urmeaza discutia se poarta numai pentru filtre trece banda, in configuratie PI si cu prima celula cu structura LC paralel. Indiferent de modelul matematic utilizat pentru calcularea valorilor pieselor componente, structura este aceiasi ca in figura 2 de mai sus.

2.3 Celula de baza, Filtrul cu 3 poli [valori calculate cu "Bandpass1]


Fig. 03 - 3 poli, 7.1 MHz schema [valori calculate cu "Bandpass1]

Simularea in programul RFSim99 a dat urmatoarea diagrama:

[ in fig.4.1 este redata sub lupa aceeasi diagrama]

URMARITI IN PARALEL ANALIZA ATENUARII SEMNALULUI [ DIAGRAMA ALBASTRA] SI A SWR-ului PRIN DIAGRAMA RETURN LOSS [ DIAGRAMA MARO ].


Fig. 04 3 poli, 7.1 MHz – grafic


Fig. 04.1 3 poli, 7.1 MHz - grafic - Bandpass1 - lupa

O scurta analiza a caracteristicii de transfer, asa cum a desenat-o calculatorul lucrind in programul RFSim99, cu valorile condensatoarelor si ale inductantelor calculate in programul Bandpass1, arata ca sint satisfacute cerintele initiale, si anume:


• Banda de trecere [atenuare mai mica de – 3 dB in putere] = 400 kHz. dela 6.95 la 7.35 MHz [ date: Fc = 7.1 MHz ; B = 400 kHz ]
• Atenuarea in banda de trecere este neuniforma dar este in limita de - 3 dB
• Din banda de amatori se acopera bine segmentul de telegrafie si acceptabil in rest.
• Filtrul realizeaza o atenuare buna in afara benzii de trecere [ - 30 dB la 6.6 MHz si – 7 dB la 7,6 MHz ].
DAR Portiunea din banda de amatori in care sint satisfacute simultan cele doua conditii, A<-3dB si SWR<2 este numai de 30 kHz, de la 7,000 MHz pina la 7,030 MHz !!!!!

In Fig. 04 si in Fig. 04.1 am marcat cu verde banda de 7 MHz alocata uzului radioamatorilor si cu rosu, portiunea din banda de amatori in care sint satisfacute simultan A< -3dB (putere) si SWR < 2:1

2.4 Doua Filtre in Serie, => 5 poli [valori calculate cu "Bandpass1]

Am presupus ca doua filtre cu 3 poli, identice, inseriate dau un rezultat mai bun decit unul singur. O fi adevarat sau nu ?! Inserierea a presupus insumarea valorilor care deveneau conectate in serie sau paralel. Valorile componentelor sint cele din Tabelul 2


Fig. 05 5 poli, 7.1 MHz schema [valori calculate cu "Bandpass1]

Simularea in programul RFSim99, pentru aceasta schema, a dat urmatorul rezultat:


Fig. 06 5 poli, 7.1 MHz - grafic

O scurta analiza a caracteristicii de transfer, asa cum a desenat-o calculatorul lucrind in programul RFSim99, pentru schema cu 5 poli si cu valorile din tabelul 2 , deci pentru doua filtre in cascada , arata urmatoarele:

• Banda de trecere cu A < -3 dB = 400 kHz. cu Frecventa centrala de 7.1 MHz nu este realizata. S-au obtinut doua benzi de trecere la – 3 dB, de la 6,97 pina la 7,07 MHz si de la 7,34 pina la 7,39 MHz., notate B1 si B2 in desenul din Fig. 06 de mai sus.
• Intre cele doua bezi, B1 si B2, atenuarea are un maxim de – 10 dB la frecventa de 7,18 MHz.
• Ramine mentiunea despre neuniformitatea in banda de trecere care s-a accentuat !!!
• Portiunea din banda de amatori in care sint satisfacute simultan cele doua conditii, A<-3dB si SWR<2 , notata cu B1’, este de cca 80 kHz, de la 6,990 MHz pina la 7,070 MHz !!!!!
• Atenuarea pe flancuri, in afara benzii de trecere, este mai mare decit la filtrul cu 3 poli, atingind - 50 dB la 6.75 MHz si – 28 dB la 7.6 MHz

Pe Fig. 06 am marcat cu verde banda de 7 MHz alocata uzului radioamatorilor si corespunzator, cu rosu, portiunea utilizabila din banda de amatori in care sint satisfacute simultan A< -3dB(putere) si SWR < 2:1 Astfel banda de trecere utilizabila se restringe la portiunea de la 7,000 MHz pina la 7,070 MHz.

2.5 Trei Filtre in Serie, => 7 poli [valori calculate cu "Bandpass1]

Am presupus mai apoi ca trei filtre cu 3 poli, identice, inseriate dau un rezultat mai bun decit unul singur. O fi adevarat sau nu ?! Inserierea a presupus insumarea valorilor care deveneau conectate in serie sau paralel. Valorile componentelor sint cele din Tabelul 2


Fig. 07 7 poli, 7.1 MHz schema [valori calculate cu "Bandpass1]

Simularea in programul RFSim99, pentru aceasta schema, a dat urmatorul rezultat:


Fig. 08 7 poli, 7.1 MHz – grafic

O scurta analiza a caracteristicii de transfer, asa cum a desenat-o calculatorul lucrind in programul RFSim99, pentru schema cu 7 poli si cu valorile din tabelul 2 , deci pentru trei filtre inseriate, arata urmatoarele:

• Banda de trecere la – 3dB (putere) = 400 kHz. cu Frecventa centrala de 7.1 MHz nu este realizata. S-a obtinut o banda de trecere la – 3 dB, de la 6,98 pina la 7,075 MHz notata B1 in desenul din Fig. 07 de mai sus si doua virfuri care trec prin punctele de – 3 dB la frecventele de 7.31 MHz. , 7,35MHz, 7,37MHz si 7,395 MHz, creind inca doua mici benzi de trecere cu atenuare mai mica de – 3 dB, notate B2 si B3 in Fig. 8.
• Intre bezile B1 si B2, atenuarea are un maxim de – 23 dB la frecventa de 7,18 MHz.
• Ramine mentiunea despre neuniformitatea in banda de trecere care s-a accentuat si mai mult.
• Portiunea din banda de trecere in care sint satisfacute simultan cele doua conditii, A<-3dB si SWR<2 , notata cu B1’, este de cca 90 kHz, de la 6,980 MHz pina la 7,070 MHz !!!!!
• Atenuarea pe flancuri, in afara benzii de trecere, este mai buna decit la filtrul cu 5 poli, atingind mai mult de - 50 dB la 6.9 MHz si la 7.48 MHz

Pe Fig. 08 am marcat cu verde banda de 7 MHz alocata uzului radioamatorilor si corespunzator, cu rosu, portiunea utilizabila din banda de amatori si se vede clar ca numai 70 kHz din banda de trecere cu SWR < 2 se suprapune cu aceasta, de la 7,0 pina la 7,070 MHz,

Pentru o imagine de ansamblu a celor simulate pina acum, arat in Fig. 09 si Fig. 10 urmatoare, cele trei grafice de mai sus, impreuna, vizualizarea simultana a celor trei caracteristici de frecventa ilustrind foarte bine concluziile desprinse pina acum, si anume faptul ca solutia de a inseria trei filtre cu atenuare in banda neuniforma este incorecta tehnic


Fig. 09 Celule cu 3 poli in cascada – schema cu valori calculate cu "Bandpass1"


Fig. 10 - Banda de trecere – comparatie [valori calculate cu "Bandpass1]

Inserierea a mai multor celule cu 3 poli creste atenuarea pe flancuri, ceea ce este de dorit, dar introduce si in mijlocul benzii de trecere atenuari mari, rezultate din efectul cumulativ al filtrelor legate in serie. Teoretic deci, solutia cu doua sau trei celule, care au atenuarea in banda neuniforma, "inseriate" nu corespunde necesitatilor. Ea introduce in interiorul benzii de trecere neuniformitati inaceptabil de mari [caracteristica cu doua cocoase]. Atenuarea in zona cu atenuare mai mare din banda devine si mai mare, atenuarea fiind cumulativa.

Solutia teoretica pentru calcularea valorilor componentelor unui filtru trece banda executate din celule LC serie si paralel, cu un numar de 3, 5 , 7 , ....etc. de poli, astfel incit in interiorul benzii de trecere neuniformitatea caracteristicii sa nu depaseasca o anumita valoare, a fost facuta prin mai multe sisteme de ecuatii matematice, fiecare rezolvare urmarind un alt model matematic dar asigurind acest deziderat. Astfel sint cunoscute filtre Chebyshev, Butterworth, Bessel, etc Indiferent de numele pe care il poarta, filtrele trece banda au aceiasi structura formata din elemente LC serie si paralel, aratate in Fig. 02 Filtrul Trece Banda configuratie Pi , difera insa, de la model la model, valorile calculate pentru elementele componente.

Metoda de calcul Chebyshev ia in consideratie ca parametru valoarea neuniformitatii in bada de trecere [http://en.wikipedia.org/wiki/Chebyshev_filter ..." Chebyshev filters are analog or digital filters having a steeper roll-off and more passband ripple (type I) or stopband ripple (type II) than Butterworth filters. Chebyshev filters have the property that they minimize the error between the idealized and the actual filter characteristic over the range of the filter, but with ripples in the passband. This type of filter is named after Pafnuty Chebyshev because its mathematical characteristics are derived from Chebyshev polynomials. Because of the passband ripple inherent in Chebyshev filters, the ones that have a smoother response in the passband but a more irregular response in the stopband are preferred for some applications."

Calculul filtrului Butterworth nu are acest parametru declarat ca valoare [http://en.wikipedia.org/wiki/Butterworth_filter ... "The Butterworth filter is a type of signal processing filter designed to have as flat a frequency response as possible in the passband. It is also referred to as a maximally flat magnitude filter. It was first described in 1930 by the British engineer and physicist Stephen Butterworth in his paper entitled "On the Theory of Filter Amplifiers".[1] ] " .

Pentru frumusetea expunerii, arat in continuare, structura, valorile piselor si caracteristica de trecere pentru filtrele cu 3 poli, cu 5 poli si cu 7 poli, toate avind frecventa centrala de 7,1 MHz, largimea de banda de 400 kHz pentru filtrul Cebishev, unde se introduce in plus, ca parametru, neuniformitatea in banda de trecere de de 0.1 dB si apoi de 3 dB, si pentru filtrul Butterworth cu 3, 5 si 7 poli si aceiasi parametri. Valorile pieselor din aceste filtre au fost calculate de programul RFSim99, utilizind facilitatile din optiunea "tools", si anume: =>Tools => Design => Filter => Filter type Butterworth sau ... =>Filter type Chebyshev.

Fig. 11 Chebyshev 7.1 - 0.4 MHz - 3poli - 0.1 dB – schema


Fig. 12 Chebyshev 7.1 - 0.4 MHz - 3poli - 0.1 dB – grafic


Fig. 13 Chebyshev 7.1 - 0.4 MHz - 5poli - 0.1 dB- schema


Fig. 14 Chebyshev 7.1 - 0.4 MHz - 5poli - 0.1 dB- grafic


Fig. 15 Chebyshev 7.1 - 0.4 MHz - 7poli - 0.1 dB- schema


Fig. 16 Chebyshev 7.1 - 0.4 MHz - 7poli - 0.1 dB- grafic


Fig. 17 Chebyshev 7.1 - 0.4 MHz - 7poli - 3 dB- schema


Fig. 18 Chebyshev 7.1 - 0.4 MHz – 7 poli - 3 dB- grafic


Fig. 19 Butterworth 7.1 - 0.4 MHz - 3poli – schema


Fig. 20 Butterworth 7.1 - 0.4 MHz - 3poli – grafic


Fig. 21 Butterworth 7.1 - 0.4 MHz - 7poli – schema


Fig. 22 Butterworth 7.1 - 0.4 MHz - 7poli - grafic

Se constata diferente mari intre valorile componentelor in variantele de calcul analizate, Butterworth fata de Chebyshev, dar si intre variantele de filtre Chebysev, functie de neuniformitatea admisa [o,1dB sau 3 dB ] si toate fata de trei celule cu 3 poli in cascada. Sintetic, valorile in discutie sint prezentate in tabelul 3 urmator.


Tabel 3 BPF cu 7 poli, 7 MHZ [ 400 kHz] Butterworth si Chebyshev cu 0,1dB si cu 3dB.

Urmatoarele doua figuri 23 si 24 le-am realizat pentru comparatia intre filtrul cu trei poli, calculat cu programul Bandpass1 si vizualizat cu RFSim99, si filtrele Chebyshev si Butterworth cu trei poli, cu neuniformitate in banda de trecere de 0.1 dB, calculate si vizualizate numai cu programul RFSim99. [comparatie intre Fig. 03 , Fig. 11 , Fig. 19 si intre Fig. 04 , Fig. 12 Fig. 20]


Fig. 23 Filtrul cu 3 poli – scheme [ Bandpass1 – Chebysev - Butterworth]

O analiza care sa aibe in vedere indeplinirea simultana a celor doua conditii discutate pina acum, si anume ca atenuarea in banda de trecere sa fie mai mica de 3 dB si SWR –ul sa fie mai bun de 2:1, arata ca:

• Valorile calculate cu programul Bandpass1 ofera un filtru cu o latime de banda de numai 30 kHz in care sint indeplinite cele doua conditii
• Valorile calculate cu programul RFSim99 pentru filtru Chebyshev ofera un filtru care indeplineste cele doua conditii in toata banda de amatori, totodata prezinta o fluctuatie la intrare a SWR – ului intre 1,4 : 1 si 1,03 : 1
• Valorile calculate cu programul RFSim99 pentru filtru Butterworth ofera un filtru care indeplineste cele doua conditii in toata banda de amatori, dar prezinta o fluctuatie la intrare a SWR – ului intre 1,3:1 si 1 : 1 [ la butterwort minimul swr este mult mai lat decit la chebishev]


Fig. 24 Filtrul cu 3 poli – grafic - [ Bandpass1 – Chebysev - Butterworth]

Cu toate ca structura lor este identica, se constata diferente mari intre valorile filtrului Chebyshev si celelalte doua variante de calcul. Tot asa si intre caracteristile lor de transfer. Nu sint diferente notabile intre filtrul Bandpass1 construit si filtrul Butterworth. [ difera numai valoarea L1 si L3, 60nH fata de 63 nH ] asadar filtrul construit poate fi transformat in filtru Butterworth prin "comprimarea " bobinelor L1, L3, L5 si L7.[ trebuie vobler pentru vizualizare in timp real]

Si in finalul acestei parti teoretice, caracteristica de transfer pentru filtrele Chebyshev si Butterworth, calculate si simulate cu programul RFSim99. in Fig. 25


Fig. 25 Filtre cu 7 poli simulate in RFSim99.

Revin cu observatia ca un filtru Chebysev calculat pentru o neuniformitate in banda de trecere de 3 dB nu satisface si conditia ca SWR sa fie mai mic ca 2:1 in toata banda.

Asta a fost teoria. Urmeaza partea cu practica.

Ce frumoasa e teoria si lumea virtuala de pe ecranul PC- ului !!! Dar afara, in lumea adevarata oare cum o fi?

2.6 Echipamentele folosite in practica pentru masuratori

• Filtrele facute pentru exemplificare. [ Fig. 38 ] impreuna cu diagramele RL si SWR ridicate in anul 2011 [ fig 15 si 41 din primul articol despre filtre]
• Generator de semnal E0503 fabricatie ICSITE in secolul trecut. Batrin, da’ bun ! [ pentru cei care nu au cartea tehnica, click pentru instructiuni de folosire ca vobler, foto din manualul de utilizare, 10 pag plus doua foto E-0503: pag. 01 pag. 02 pag. 03 pag. 05 pag. 06 pag. 07 pag. 08 pag. 09 pag. 10 Panou frontal Panoul din spate] .
• Generator de semnal – 0- 50MHz - AD9851 DDS Function Signal Generator. [click pentru vizualizare: Fig. 33, Fig. 34, Fig. 35 ]
• Osciloscop digital cu dublu spot, Hantec DSO – 2150 – USB [click pentru vizualizare Fig. 36, Fig. 37].
• Frecventmetru digital - [click pentru vizualizare Fig. 30, Fig. 31, Fig. 32 ]
• Power meter HP350 - [click pentru vizualizare Fig. 27, Fig. 28, Fig. 29 ]
• Rezistenta de sarcina de mica putere, neinductiva, 50 Ω - [click pentru Fig. 40 ]
• Calculatorul, batrinul laptop Vaio, de la Sony, prietenul meu bun la toate.

Cu permisiunea dvs. as insista putin asupra "dotarilor" cu care am facut masuratorile in micul meu laborator de radioamator.

Generator de semnal E0503 fabricatie ICSITE. Batrin, da’ bun ! poate suna putin desuet dar formularea este corecta. Este un aparat proiectat in secolul trecut, in anul 1979, are deci 35 de ani! Scirtiia pe la contactele mobile (comutatoare, mufe etc.) cind l-am cumparat acum mai bine de 10 ani, dar cu putina intretinere, inca functioneaza bine, oferind un semnal sinusoidal, modulat [am sau fm] sau nemodulat, cu frecventa fixa sau vobulata, cu markeri de 1 MHz sau fara, cu marker exterior pentru calibrare sau fara si cu un foarte bun atenuator al semnalului de iesire de RF [ de la +3 dBm pina la – 60 dBm ]. Singurul lucru pe care i-l reprosez este acordul din buton destul de ‘abrupt’ iar acordul fin modifica frecventa intr-o plaja destul de mica. Pretentiile in acest domeniu mi-au fost deformate de generatia "digitala". [ noua digiti afisati !!! hi, hi . Oare 3 sau 4 nu ajung ?]

Generator de semnal – 0- 50MHz - AD9851 DDS Function Signal Generator. Alta gisca din alta generatie. E cit un pachet de tigari si ofera semnal sinusoidal cu frecventa pina la 50 MHz, sau dreptunghiular pina la 10 MHz, ceea ce este suficient pentru un "scurtist". Tensiunea pe sarcina de 50 Ω este intre 25 mV rms si 50 mV rms pentru semnalul sinusoidal [ functie de frecventa] si 1V pep pentru cel dreptunghiular. Frecventa se seteaza digit cu digit, exprimata in herti. Nu are atenuator si nici posibilitate de vobulare. Functioneaza foarte bine ca simplu generator.

Power - meter HP350 este poate cel mai util instrument de masura, alaturi de Osciloscopul digital, pentru cei ca mine care se joaca si care vor sa vada la sfirsit ce a iesit.

Frecventmetrul digital, care este cit doua cutii de chibrituri si care costa citiva dolari, nu ar trebui sa lipseasca din dotarea cuiva care se joaca cu "device" – uri active.

2.7 Masurarea latimii benzii de trecere

Dar , asa cum intreba acum doi ani anonimul neradioamator, masuram banda de trecere?

Da, o masuram si iata cum se face, chiar in mai multe feluri.

Asadar filtrele sint cele construite acum doi ani si prezentate in primul articol al acestei serii. Filtrele trece banda sint realizate prin conectarea in cascada a unuia, a doua sau a trei filtre cu trei poli fiecare, cu valorile calculate cu programul Bandpass1. In final le – am acordat asa cum am aratat in primul articol si acum am determinat banda de trecere pentru cele trei filtre .

Determinarea benzii de trecere se poate face foarte repede, astfel: se variaza frecventa generatorului in jurul frecventei centrale a filtrului pina se gaseste pozitia in care indicatia nivelului tensiunii la iesire este maxima. Se scade apoi frecventa generatorului pina cind indicatia arata 0,7 din valoarea maxima anterioara. Se noteaza valoarea acestei frecvente, Fmin. Se creste apoi frecventa generatorului incet, semnalul la iesire revine spre Umax, si apoi semnalul va scadea pe masura ce frecventa creste. Se noteaza frecventa FMax la care semnalul la iesire este din nou 0,7 din Umax. Banda de trecere este = [Fmax - Fmin ]

Masurarea tensiunii la iesirea filtrelor am facut-o cu HP350 RF Power Meter. Bancul de lucru in timpul masuratorilor se vede in Fig. 41 si 42 urmatoare:


Fig. 41 Bancul de lucru cu E-0503.


Fig. 42 Ultima masuratoare.

Valorile citite sint redate in tabelul 9 urmator.


Tabel 9 Masuratori pentru latimea benzii de trecere

In felul acesta am aflat ca toate cele trei filtre au banda de trecere de cca 100 kHz la U = 0,7 Umax. Din pacate nu pot spune nimic despre forma caracteristicii in banda de transfer si nici in afara ei. Mai pot spune ca atenuarea semnalului la trecerea prin filtre este mare [350mV / 55 mV = -16 dB; 350 mV / 27mV = -22 dB; 350 mV / 24 mV = - 23 dB ]. Pentru o discutie mai ampla este necesara vizualizarea caracteristici de transfer fie prin ridicarea ei prin puncte, fie prin vizualizare directa cu un vobler.

2.8 Trasarea benzii de trecere prin puncte

Pentru a trasa grafic caracteristica de trecere a filtrelor, se masoara tensiunea la iesirea din filtru, pentru mai multe frecvente de intrare, si din unirea acestor puncte rezulta caracteristica de transfer, tensiune – frecventa , pentru filtrul supus testului. [masuratoarea se face pentru un numar suficient de mare de puncte care sa permita trasarea caracteristicii de transfer a filtrului studiat in domeniul de frecventa explorat].

Apare insa acum o problema de dotare. Generatorul fabricat de ICSITE este un generator analogic dotat cu un frecventmetru digital. Acordul pe frecventa dorita in banda de 7 MHz cu precizia de 0,1 kHz este greoaie, chiar daca se lucreaza cu doua butoane, si din acordul brut si din cel fin. De aceea, pentru aceasta masuratoare am utilizat generatorul digital / analog, construit cu circuitul integrat specializat AD9851, la care frecventa se fixeaza digital si conversia din digital in analogic o face aparatul.


Fig. 43.1 Bancul de lucru cu generator AD9851


Fig. 43.2 Bancul de lucru cu generator AD9851 - detalii

Am inregistrat de fiecare data atit valorile de la intrarea in filtru cit si pe acelea de la iesire, in valori absolute [ milivolti ] cit si relative [ dBm ] – ambele fiind afisate de celalalt aparat utilizat, RF – Power Meter. Masuratoarea dureaza si este destul de plicticoasa pentru ca am adoptat un pas de numai 5 kHz pentru saltul de frecventa de la o masuratoarela alta. Valorile absolute masurate, atit in dBm cit si mV sint inregistrate in Tabelul 5 si, deoarece exista mici variatii in timpul masuratorilor a tensiunii RF la intrarea filtrelor, aceste valori sint prelucrate in marimi relative [output – input] in Tabelul 6. [ click pentru vizualizarea tabelelor cu inregistrari].

Tabel 5 Valori masurate pentru trasarea prin puncte.

Tabel 6 Valori relative, fata de intrare.

Am extras in tabelele 7 si 8 valorile cu care am trasat caracteristicile de transfer ale celor trei filtre construite anterior.

Tabel 7 Valori relative , out - in, putere dB

Tabel 8 Tensiunea la iesirea din filtru

Diagramele de transfer pentru cele trei filtre acordate, trasate prin puncte, sint pezentate in Fig. 26 atit pentru diagrama de putere in dB - cit si pentru cea de tensiune, in mV. Diagramele se pot desena manual sau, daca valorile din tabelul 5 sint inscrise intr-o baza de date corespunza-toare, se poate utiliza orice program de desenare grafice. Eu le-am desenat manual si rezultatul se vede in urmatoarele 6 figuri care au stat la baza construirii Fig. 26. [ click pentru vizualizare individuala a celor 6 diagrame: 261, 262, 263, 264, 265, 266]

Privind cele sase diagrame din fig. 26 se constata ca la filtrul cu 5 celule ar trebui refacut acordul. Din pacate, daca nu se lucreaza cu un vobler care sa arate modificarea caracteristicii de trecere in timp real, [misti din trimer sau intinzi bobina si vezi cum se modifica diagrama], lucrarea este mai laborioasa, dar se poate face, reluind acordul pina la obtinerea formei dorite a caracteristicii de transfer a filtrului supus testului.


Fig. 26 Caracteristici de transfer trasate prin puncte

2.9 Vizualizarea benzii de trecere cu voblerul

Aceasta lucrare necesita un vobler de unde scurte. Generatorul E0503 este fabricat de ICSITE [ in secolul trecut ! hi. ] si este apt sa furnizeze tot ce este necesar pentru aceasta lucrare. Am pregatit bancul de lucru pentru masuratori echipat cu generatorul de semnal – vobler ICSITE – E0503, osciloscopul digital Hantec DSO – 2150 si PC – ul meu VAIO de la Sony, bun la toate cele.

Generatorul E0503 permite lucrul in regim de vobler in unde scurte in trei moduri [ in toate cele trei variante, frecventmetrul aparatului arata frecventa centrala a semnalului baleiat].

• In regim "vobler"cu excursie de frecventa calibrata [reglabila de la butonul C2, etalonat] , cu frecventa centrala afisata la display-ul aparatului. In acest regim de functionare excursia de frecventa este urmatoarea: 1-3 MHz => 2Δf = 60 kHz; 3 - 10 MHz => 2Δf = 150 kHz; 10 - 110 MHz => 2Δf = 300 kHz.
• In regim "FI – RR" si cu butoanele pentru benzile III si IV apasate simultan, cu excursie de frecventa calibrata [reglabila de la butonul C2, etalonat] , cu frecventa centrala afisata la display-ul aparatului. In acest regim de functionare excursia de frecventa maxima devine => 2Δf = 600 kHz pentru orice frecventa din banda de la 3,3 MHz pina la 11,3 MHz. si este reglabila intre cca 200 si 600 kHz de la butonul C2.
• In regim "FI – RR" cu excursie de frecventa necalibrata si numai cu un buton apasat pentru oricare din benzile I – VII , excursia de frecventa devine mai mare decit cea din pozitia "Vob". [ pentru un calcul aproximativ vezi cartea tehnica a generatorului, pag 5, paragraful 1.2.5 ]


Fig. 47 Masa de lucru. Generatorul - Voblerul E0503, Osciloscopul si PC – ul


Fig. 48 Voblerul E0503, Osciloscopul cu sonda detectoare si PC – ul

Generatorul lucreaza in regim FI – RR, cu butoanele benziilor 3 si 4 apasate, si cu 600 kHz excursie de frecventa [butonul C2 la cap de cursa]. Din butonul de acord al frecventei generatorului se cauta frecventa de trecere a filtrului si apoi virful caracteristicii de frecventa se aduce in mijlocul ecranului. Frecventa centrala [la care maximul tensiunii de iesire este in mijlocul ecranului] s-adovedit a fi foarte aproape de 7100 kHz Osciloscopul lucreaza cu comanda trigerului de baleiaj orizontal exterioara primind dintele de fierastrau de la generator, cu perioada de 1msec [1 kHz frecventa dintelui de fierastrau de la generator] Canalul A primeste semnal de radiofrecventa vobulat de la iesirea filtrelor analizate iar canalul B, fara semnal la intrare, este folosit pentru a marca linia de 0,7x Uin [intersectia cu semnalul canalului A marcheaza limitele benzii de trecere]. Pe orizontala cele 10 diviziuni reprezinta fiecare cca 60 kHz. Pe verticala, sensibilitatea este diferita, functie de filtrul testat. 50 mV/div pentru filtrul cu 3 celule si 20 mV/div pentru filtrele cu 5 si 7 celule. Urmatoarele trei figuri sint captura ecranului PC – ului in timpul afisarii caracteristicii de frecventa a celor trei filtre, masurate direct, afisind semnalul RF de la iesirea din filtru cit si cu sonda detectoare care face redresarea acestui semnal. Analiza filtrelor pe imaginile furnizate de vobler sint in urmatoarele trei imagini cu o sinteza comparativa in Fig. 49


Fig. 44 Ecran vobler - 3 celule RF si cu Detector


Fig. 45 Ecran vobler - 5 celule RF si cu Detector


Fig. 46 Ecran vobler - 7 celule RF si cu Detector


Fig. 49 Compararea imaginilor obtinute cu voblerul

Pe aceste imagini am desenat si am scris diversele informatii necesare definitivarii filtrelor. Se poate lucra pe oricare din variante, RF sau Detector. Atentie insa la constructia detectorului, sa nu modifice caracteristicile filtrului prin parametri proprii. [capacitatea proprie modifica frecventa] Pentru siguranta, este recomandata varianta RF unde in paralel cu iesirea filtrului se conecteaza o impedanta de 1MΩ. Se constata ca alura curbelor este similara cu a celor trasate prin puncte in Fig. 262, 264 si 266 de mai sus.

Comentariile mele:

• Cea mai simpla metoda de a determina banda de trecere a unui filtru este cea prezentata la § 2.6 de mai sus. Folosesc generatorul E0503 este fabricat de ICSITE [este mai comod de lucrat cu el pentru ca excursia de frecventa se realizeaza din buton] si voltmetrul din Powermetrul HP350. Dezavantajul ei este acela ca nu ofera nici o informatie despre comportarea filtrului in interiorul benzii de trecere si nici in afara ei. Nu se vede, adica, forma caracteristicii de transfer.

• Caracteristica de transfer a filtrului se poate desena prin puncte, asa cum se arata la § 2.7 de mai sus. Metoda este mai laborioasa, necesita mai mult timp pentru efectuarea masuratorilor si pentru desenarea diagramei, dar este foarte precisa in privinta frecventelor caracte-ristice din diagrame si a formei caracteristicii de transfer. Este excelenta pentru a vedea rezultatul final [ precizia este data de acuratetea masuratorilor facute]. Metoda este greoaie atunci cind se fac modificari in structura filtrului, cind trebuie modificate valorile pieselor.

• Pentru a vedea caracteristica de frecventa in timp real in cazul "acordarii" unui filtru trebuie sa existe in dotare un vobler. Eu folosesc Generatorul vobulat E0503 impreuna cu osciloscopul digital dublu spot Hantek DSO – 2150 asa cum am aratat in paragraful 2.8 de mai sus. Se vede ce se intimpla sau cum se modifica forma caracteristicii in timp real, ceea ce este un avantaj asupra altor metode. Masuratorile finale se fac la ridicarea prin puncte.


Completare:

La rugamintea lui Gabi, VA3FGR, am simulat si varianta de a inseriere a doua sau trei filtre Butterworth cu 3 poli fiecare, calculate in aceleasi conditii ca cele din articol, asa cum am facut la inceputul articolului cu filtrul calculat cu Bandpass 1 [vezi si raspunsul meu la comentariul lui VA3FGR din subsolul articolului].

Nota Bene: simularea este un proces care vizualizeaza o functie matematica si nu reprezinta o masuratoare efectuata asupra unui montaj real !!!

Imaginile rezultate sint prezentate in continuare:


Fig. S01 – Filtrul Butterworth cu 3 poli, calculat si simulat cu programul RFSim99.


Fig. S02 – Doua Filtre Butterworth cu 3 poli, inseriate, simulat cu programul RFSim99.


Fig. S03 – Trei Filtre Butterworth cu 3 poli, inseriate, simulat cu programul RFSim99.


Fig. S04 – Filtrul Butterworth cu 5 poli, calculat si simulat cu programul RFSim99.


Fig. S05 – Filtrul Butterworth cu 7 poli, calculat si simulat cu programul RFSim99.


Fig. S06 – Comparatia pentru 5 poli


Fig. S07 – Comparatia pentru 7 poli


Fig. S08 – Comparatia pentru filtre Butterworth cu 3 – 5 si 7 poli.


Fig. S09 – Comparatia pentru filtre Butterworth cu 3 poli inseriate [ 1, 2, si 3 filtre]


Fig. S10 – Comparatia intr-o imagine de ansamblu

Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP

Articol aparut la 23-12-2014

15495

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (22)  

  • Postat de Gabi - VA3FGR la 2014-12-24 06:28:53 (ora Romaniei)
  • Va salut si va felicit pentru munca depusa. Demonstreaza pasiune si rabdare.

    As dori, insa, sa va fac o sugestie. Va rog sa reluati simularile filtrelor cu 3,5 si 7 poli de la inceputul articolului folosind valorile exacte din tabelul 1 pentru C1 si C3, iar pentru L1 si L3 va rog sa folositi 63.2nH, apoi sa postati rezultatele. Am observat ca in RFSim99 ati folosit valori rotunjite.

    In orice caz, cred ca va dati seama ca ceva nu este in regula daca rezonatoarele derivatie sunt facute cu 7.9nF si 60nH ...

    Cu stima,
    Gabi

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2014-12-24 13:52:19 (ora Romaniei)
  • Realitatea,in sensul de corectitudinea rezultatelor tuturor acestor masuratori depind-in mod evident!-direct de (ne)liniaritatea tuturor aparatelor electronice de masura si control utilizate la obtinerea lor,deci intrebarea mea ar fi in ce masura se poate determina aceasta (ne)liniaritate si in ce masura poate afecta suma acestor neliniaritati-care aleatoriu se pot insuma chiar in zona benzii frecventelor de interes-rezultatul final al masuratorilor?.Cu stima,Nelu-YO3AOE

  • Postat de Sorin - YO7CKQ la 2014-12-25 09:12:40 (ora Romaniei)
  • Buna dimineata



    Multumesc autorului pentru prezentare si efortul facut desigur; foarte multe detalii si explicatii. Cunoscut ca o persoana ordonata si meticuloasa din articolele precedente. Banda aleasa pentru simulari, 7 MHz, este potrivita avind in vedere vecinatatea gamelor de radiodifuziune si intensitatea semnalelor.



    Studiind tabelele am fost surprins in proiectarea G4FGQ de marimea elementelor L si C. In sectiunea centrala 40 microH in serie cu 12 pF si sectiunile terminale 8 nF in paralel cu 60 nH. Daca cineva cu modeste cunostinte de radiotehnica mi-ar cere sa-i explic cum functioneaza filtrul as face urmatoarea prezentare calitativa. In fapt, selectivitatea filtrului este data de circuitul rezonant serie 12 pF + 40 microH, cu factor foarte mare de calitate ( in gol ). El este aproape un cristal de quartz inseriat intre porturi doar ca are factorul de calitate cu un ordin de marime mai mic. Circuitele paralel de pe intrare/iesire au un raport L/C foarte prost si sint puternic amortizate de generator/sarcina. 8 nF seamana a condensator de decuplare iar 60 nH inseamna 3 spire in aer pe 10 mm diametru. In fapt cele doua circuite ar putea fi privite ca niste prize de joasa impedanta care se inseriaza in schema reala a circuitului serie.



    Cred ca realizarea practica ridica probleme. O inductanta care sa aibe 40 microH te conduce catre un miez din ferita. Care are pierderi si
    va limita serios factorul de calitate. Inductanta trebuie sa aibe un numar redus de spire pentru limitatrea capacitatii parazite paralel. Apoi, condensatorul serie de 12 pF este mic si sugereaza necesitatea unei ecranari minimale intrare/iesire. Citiva pF capacitate parazita se realizeaza rapid prin proximitatea componentelor electronice.



    Din pura curiozitate m-am uitat in manualul de service de la ICOM IC756 PRO III ( am avut unul si era super OK la receptie ). Pe placa filtrelor din preamplificator sint mai multe BF comutate cu diode PIN. Vad ca cea mai mare inductanta utilizata este de 12 microH si asta pentru gama de 1.6-1.9 MHz.



    Acum, ca exista aceste scule de proiectare si simulare poate ar fi utila o analiza comparativa a diverselor tipuri de filtre. Prin perspectiva valorilor componentelor necesare, pentru cea mai mica/mare banda din HF. Ar rezulta niste concluzii practice utile celor care mai construiesc si experimenteaza.



    Va dorec tuturor Sarbatori fericite si un An Nou mai bun!!


    Sorin

  • Postat de Sorin - YO7CKQ la 2014-12-25 09:43:50 (ora Romaniei)
  • NOTA pentru Dl. Ciprian, N2YO. In mesajul de mai sus am asociat fiecarei idei un paragraf si am lasat spatiu ( linie ) liber intre paragrafe. Pentru a usura parcurgerea taxtului si intelegerea ideilor. Desi fereastra de editare permite acest lucru la trimiterea comentariului el este postat "la gramada". Se poate face ceva, "un reglaj" ?? :-)

    Revenind la prezentarea calitativa de mai sus priviti la preselectorul de receptie MFJ 1046. Comentariul lui RX3X de pe forum, care contine si schema:

    http://forum.qrz.ru/kv-tehnika/16816-preselektor-mfj-1040c-veschitsa-nuzhnaya-4.html

    Aici este folosit un principiu similar cu aproximarea mea: impedantele de la porturile de 50 ohmi sint coborite la 12.5 ohmi cu transformatoare 1/4 de banda larga. Selectivitatea este data de circuitul rezonant serie. Ca si la alte produse bobinele alese sint de toata jena ( vezi foto ) si de aici si problema cu atenuarea de insertie de 6 dB.

    73s Sorin

  • Postat de gheorghe andrei radulescu - YO4AUP la 2014-12-25 11:18:55 (ora Romaniei)
  • Lui Gabi, VA3FGR.



    Intii de toate, fiindca sintem in Ajunul Craciunului doresc sa va urez Sarbatori fericite si Mos Craciun cu voie buna, sanatate un an nou bun. Cer senin si numai ginduri bune.
    In legatura cu dorinta dumneavoastra de a face o noua simulare cu valorile de 7957,75 pF pentru C1 si C3, si cu 63,2 nH pentru L1 si L3 din simularile de la inceputul articolului, , vreau sa va atrag atentia asupra urmatoarelor aspecte, poate insuficient accentuate de mine in textul articolului.
    Am aratat ca exista la ora actuala foarte multe programe care ofera utilizatorului valorile condensatoarelor si ale inductantelor pentru toate configuratiile de filtre imaginate de-a lungul timpului. In articol am declarat de fiecare data programul cu care am determinat valorile componentelor si programul cu care am facut simularea.
    Datele initiale pentru toate filtrele analizate, indiferent de programul de calcul folosit, au fost: Frecventa centrala a filtrului = 7100 kHz, Latimea de banda 400 kHz, Impedantele de intrare si de iesire egale cu 50 Ω.
    Astfel programul cu care sint calculate valorile din Tabelul 1 este programul elaborat de G4FGQ numit “Bandpass1”. Cu aceste valori pentru filtrul trece banda cu 3 poli, am dezvoltat, asa cum am scris in articol, filtrele cu 5 si cu 7 poli, pur si simplu prin “inserierea “ a doua sau trei celule calculate cu “Bandpass 1”. Programul lui G4FGQ, “Bandpass 1”, ofera pentru C1 si C3 valoarea de 7957,75 pF si pentru L1 si L3 valoarea de 60 nH. Am rotunjit valoarea capacitatii la 7.96 nF, asumindu - mi aceasta modificare de + 0,02877 % .[A fost mai usor mai departe in programul de simulare] Cu valorile de 7,96 nF si 60 nH am facut simularea in programul Rfsim99. Ce a rezultat este in articol. [Fig. de la 3 pina la 10 ]. Rezultatul nu este grozav.
    Iarasi se confirma faptul ca internetul este mare, e plin cu detoate, dar alegerea iti apartine. E bine sa alegi in cunostinta de cauza.
    Tot acolo, in articol, am aratat ca in RFSim99 exista o subrutina care calculeaza valorile pentru filtre [trece jos sau sus sau trece banda ] dupa algoritimii specifici filtrelor Chebyshev sau Butterworth. Diversele valori calculate cu RFSim99 le-am aratat in articol in Tabelul 3.
    Se observa ca programul RFSim99 ofera pentru filtrul Butterworth valori apropiate de ale filtrului Bandpass1 cu 3 poli. Pentru condensatoare, valoarea fiind pentru C1si C3 de 7958 pF. Pentru inductantele L1 si L3 diferenta este de +5,34 %, L1 si L3 de 63,144 nH, si am facut simularile in RFSim99 cu aceste valori.[filtrul cu 3 poli - Fig. 19 si 22 ]. A rezultat un filtru bun.
    De retinut deci ca cele doua programe ofera pentru condensatoare, C1 si C3, valori practic egale, 7957,75pF si 7958pF [pe prima eu am rotunjit-o la 7,96nF marind-o cu 0,02877%] in timp ce pentu bobinele L1 si L3, inductantele difera cu 5,34% si anume 60 nH in Bandpass1 si 63,144 nH in RFSim99.
    Asadar cele doua programe au algoritmi de calcul diferiti si filtrele au raspuns diferit in frecventa, comparatia fiind in Fig. de la 23 pina la 25.
    Pentru rigurozitatea demonstratiei am refacut filtrul cu trei poli calculat cu Bandpass1 pentru 7957,96 pF pentru C1 si C3 [corectia cu o,1% la capacitate] fara sa modific insa inductantele L1 si L3 si modificarea caracteristicii de transfer este abea perceptibila cu ochiul liber.
    Partial, dorinta dvs. de a analiza un filtru cu C1 si C3 = 7958pF si cu L1 si L3 de 63,2 nH este satisfacuta deja in articol la Fig. 19 si Fig. 20 - este filtrul Butterworth cu trei poli.



    In legatura cu rugamintea dvs, de a face o simulare pentru una, doua sau trei celule Butterworth inseriate [asa cum am facut analiza pentru filtrul Bandpass 1 la inceputul articolului] si compararea lor cu filtrul Butterworth calculat cu 3, 5 sau 7 celule, voi trimite dupa sarbatori lui Ciprian imaginile cu simularile rezultate.



    Cu stima, ing. Andrei Radulescu, YO4AUP.

  • Postat de Gabi - VA3FGR la 2014-12-25 18:47:36 (ora Romaniei)
  • Domnule Ing. Radulescu,



    Craciun Fericit, sanatate si realizarea tuturor dorintelor!



    Ceea ce doream sa subliniez este faptul ca concluzia dvs. cum ca "ca solutia de a inseria trei filtre cu atenuare in banda neuniforma este incorecta tehnic " este la randul ei incorecta. Problema de care sufera toate simularile dvs. si confirmata de masuratori, este ca valorile rezultate din calcul sunt inabordabile practic. Prin urmare filtrul, desi este corect calculat, este extrem de sensibil la toleranta valorilor componentelor. Nu folosesc RFSim99, dar daca aveti posibilitatea sa rulati o simulare statistica de tip Monte Carlo cu toleranta componentelor de 1%, veti constata ca filtrul are variatii extrem de mari ale caracteristicii de trecere si RL-ul.



    De aceeasi problema sufera si filtrele proiectate de la bun inceput ca fiind de un anumit tip si ordin. Uitati-va la filtrul de tip Butterworth cu 7 poli. Contine bobine de 35.043nH. Credeti ca asa o exactitate este posibila practic? Din experienta dvs personala, vi se pare rezonabil ca la 7MHz sa folositi un condensator de acord de 14nF? Ati mai vazut asa ceva in vreo schema?



    Filtrele prezentate in a doua parte a materialului au caracteristicile simulate ceva mai rezonabile, dar totul se duce de rapa la realizarea practica tocmai din cauza sensibilitatii mari la toleranta componentelor. Caracteristicile trasate prin masuratoari asupra realizarilor practice sunt orice, numai filtre trece banda nu sunt.



    Problema reala este ca o astfel de prezentare conduce la propagarea mitului urban ca "teoria ca teoria, dar practica ne omoara"; personal nu sunt de acord cu ideea aceasta. In realitate teoria si practica merg foarte bine mana in mana, cu conditia sa intelegem care sunt limitele practicii si sa aplicam teoria in consecinta. Teoria ne invata in ce directie sa ne ducem, ca sa nu irosim timp incercand combinatii practice sterile si fara finalitate.



    Inchei prin a spune ca in practica se analizeaza diverse configuratii de filtre (Pi sau T, de exemplu) si se decide care sunt cele mai realizabile in conditiile unei productii de serie cu componente de toleranta cunoscuta. Ca sugestie la abordarea dvs., v-as propune ca mai intai sa va convingeti ca nu sunt probleme la conectarea in cascada a celulelor de filtre, atata timp cat proiectarea si simularea sunt corecte. Aveti aici primele simulari refacute cu valori exacte: https://dl.dropboxusercontent.com/u/84584126/filtre_357_poli.PNG Dupa cum observati, caracteristica este plata si are RL mai mic de -10dB in cea ma mare parte a benzii de trecere.



    Apoi o sa va rog sa abordati din nou proiectarea ajustand impedantele terminale astfel incat valorile LC rezultate din calcul sa fie realizabile practic. Din fericire componentele se scaleaza odata cu impedantele terminale. In final, transformarea in 50 de Ohmi se face prin conectarea la priza la celulele terminale. Priza poate fi capacitiva sau inductiva. O analiza Monte Carlo este utila pentru a observa componentele la variatia carora circuitul este mai sensibil. Odata proiectarea teoretica finalizata, se poate trece la realizarea practica si masurare.



    Inca o data Sarbatori Fericite si multa sanatate!



    Gabi

  • Postat de Gabi - VA3FGR la 2014-12-25 18:49:40 (ora Romaniei)
  • Din pacate am aceeasi problema cu paragrafele, mentionata de Sorin. Ptr Ciprian: Ce pot face ca sa se pastreze formatarea?

    Multumesc, Gabi

  • Postat de Ciprian - N2YO (n2yo) la 2014-12-25 19:32:09 (ora Romaniei)
  • In mod intentionat paragrafele nu au fost evidentiate din dorinta de a da comentariilor caracteristica tipica a acestora, de a fi succinte. De altfel invitatia la scrierea comentariilor este "Scrieti un mic comentariu la acest articol!". Cu toate acestea voi da curs acestei solicitari si voi lasa paragrafele sa fie distincte. Sper ca aceasta facilitate sa fie folosita in mod judicios.

  • Postat de gheorghe andrei radulescu - YO4AUP la 2014-12-25 19:37:01 (ora Romaniei)
  • subiectul articolului nu este de a arata cum se face proiectarea teoretica a unui filtru. am aratat ca internetul este mare si plin de informatii mai mult sau mai putin corecte. citeodata chiar si site-uri demne de incredere dau informatii eronate. filtrul construit cu datele oferite de programul Bandpass1 este o eroare tehnica, o catastrofa - fig 3 pina la 10. filtrul butterworth construit cu datele oferite de programul RFSim99 permit realizarea unui filtru cu caracteristica de transfer mult mai buna - fig 19 -20 . i-am trimis lui ciprian imaginile pentru toate cele 5 simulari cu datele filtrului butterworth si vor apare peste citeva zile la sfirsitul articolului ca o scuta completare a acestuia. se vede ca date corecte dau rezultate corecte - fig s01 pina la s10. despre teorie si practica e simplu. daca treci la practica trei cifre semnificative sint suficiente in lumea reala, vezi cu voblerul in timp real efectul a ceea ce faci, si pastrezi rezultatul sub forma unei diagrame desenate de un osciloscop digital sau ridicata prin puncte.in rest, spor la treaba.

  • Postat de Cezar - YO3FHM la 2014-12-25 21:43:21 (ora Romaniei)
  • Buna seara,
    Voi incepe si eu, ca si dl. Radulescu, prin a ura tuturor Sarbatori de vis si un Craciun ca-n povesti! De asemenea, doresc sa-l felicit pe YO4AUP pentru efortul depus (numai cand ma gandesc la preluarea imaginilor si e de ajuns!).


    Revenind la continutul articolului si la comentariile care au urmat, as vrea sa punctez un aspect pe care l-am abordat si la prima editie aparuta in aprilie 2011.


    Softurile de simulare stiu sa-si faca bine treaba, dar depinde de cel care le utilizeaza sa o faca in mod corect sau nu. Altfel, rezultatele obtinute pot fi inselatoare. RFSim99 si calculatoarele online de pe Internet se folosesc de matematica pura pentru a oferi rezultatele respective... dar utilizatorul trebuie sa mai tina cont si de unele elemente care nu sunt prelucrate in mod automat.


    Ma refer aici la factorul de calitate si de data asta, in special la elementele parazite. De ce? Pentru ca simulatoarele folosesc modele ideale (inclusiv LTSpice).

    Voi exemplifica foarte simplu. Pentru cazul de fata, aplicand formula lui Thompson, desigur ca un circuit cu L=60nH si C=7.9nF va rezona in banda de 40m, mai precis pe 7.31 MHz. Dar condensatorul de 7.9nF are o inductanta parazita mare, de ordinul zecilor de nH, care in realitate va incarca circuitul oscilant si ii va modifica mult punctul de rezonanta!


    Intrucat nu am avut la dispozitie condensatoare apropiate de 8nF, pentru a demonstra aspectul mentionat, am masurat un condensator cu poliester (galben) de 4.7nF, folosind impedantmetrul. Am cautat rezonanta serie, care a aparut la 12.521 MHz, unde Xc=7Ω. Din formula lui Thompson se extrage astfel valoarea inductantei parazite a condensatorului:

    L=1/[(2π*fo)² * C] = 29.4 nH.

    Considerand conditii strict ideale, ca sa obtin un circuit rezonant pe 7.31 MHz, ar trebui sa adaug in derivatie la condensatorul de 4.7nF o bobina cu inductanta de 100.8nH . Dar in realitate, condensatorul de 4.7nF va adauga si inductanta sa parazita de 29.4nH, rezultand un punct de rezonanta mult mai jos...


    As mai dori sa reamintesc ca cel putin in cazul simularilor in LTSpice, la inductante trebuie tinut cont de factorul de calitate pe care il puteti obtine in mod practic. Din experienta practica, pot spune ca n-am reusit niciodata sa obtin un Q mai bun de 70 pentru bobine uzuale (de exemplu, realizate pe miezuri FI de 10.7 MHz din ferita F4 sau echivalente, inclusiv Toko). De cele mai multe ori, Q-ul a iesit in jur de 50-55, inclusiv la bobine de tip spider-coil. Asadar nu va imbatati cu apa rece, intrucat Q-uri de peste 100 nu se obtin cu tehnici standard de bobinare si cu sarma din cupru emailat, oricat de "ingrijit" ati vrea sa lucrati.


    Dar cum sa faceti simulatorul sa prelucreze si Q-ul? Simplu. Pornind de la definitie. De exemplu, in cazul unui circuit RLC serie, Q=ω*L/R. Se stie ca ω*L reprezinta de fapt reactanta inductiva, pe care o voi nota acum generic cu X (pentru ca nu dispun aici de font subscript). Rezulta R = X/Q. Impuneti o valoare realista pentru Q, de exemplu 50 si astfel obtineti valoarea rezistentei serie care ar trebui introdusa in parametrii inductantei simulate. Folosind o componenta astfel "prelucrata", simularile vor deveni mult mai realiste.


    Cam asta ar fi ceea ce am vrut sa mentionez pe scurt. De asemenea, subscriu celor mentionate mai sus (Gabi, VA3FGR) - obtinerea unor valori exacte pentru o inductanta atat de mica este practic imposibila. Sigur ca 3 spire in aer pe diametrul indicat ofera o inductanta apropiata, dar niciodata identica cu cea din simulare. De aceea trebuie atentie la alegerea raportului L-C pentru circuitele oscilante.


    Sper ca cele mentionate sa nu fie interpretate altfel. Nu reprezinta o critica, ci doar o atentionare venita ca o urmare logica la continutul articolului.

    Sper ca cele mentionate sa ii fie utile dlui. Radulescu pentru viitoarele experimente, mai ales in conditiile in care desfasurarea masuratorilor in puncte nu e o munca prea incantatoare. Hi !


    Cu urari de bine si spor la masuratori,

    73! de Cezar, YO3FHM

  • Postat de Emil - YO7LUO la 2014-12-25 22:50:11 (ora Romaniei)
  • Toate programele de acest gen testate de mine au dat rezultate asemanatoare. Parerea mea este ca se pleaca de la ideea de a folosi bobine cu numar cit mai mic de spire (cu rez. cit mai mica), automat rezultind valori nerealiste pentru condensatoare. Practic filtrele sint realizabile dar vor avea atenuari de insertie uriase. Programele sint OK de folosit dar cu valori L/C impuse de utilizator, eventual cu capacitati impuse si bobinele calculate de aplicatie. Este mai simplu de folosit capacitati de valori standardizate si bobine reglabile in jurul valorii calculate de soft.

    La multi ani tuturor si...nimic nu este mai practic decit o teorie buna!!

    Emil

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2014-12-26 00:53:26 (ora Romaniei)
  • Referitor la observatiile lui VA3FGR si YO3FHM, vedeti ca RFSim, are posibilitatea de adaugare a factorului de calitate atat pentru L cat si pentru C. Cand dati dublu click pe componenta din schema, bifati : "Use Physical Model" si alegeti functia sau valoarea lui Q.
    De asemeni, in fereastra de grafic, obtinuta in urma simularii, este prevazuta si o simulare Monte Carlo foarte utila. O gasiti in partea de sus a barei de butoane ( buton "Tolerance multi-sweep" puteti alege numarul de treceri schimband valoarea "Number of sweeps"- ori buoanele cu sageata sus sau sageata jos ce vor simula in functie de max. toleranta sau min.toleranta.) Tolerantele reale ale componentelor pot fi si ele modificate dupa un dublu clik pe componenta.)Ati facut simularea pentru situatia ideala de componente , fara a lua in seama "modelul fizic " al lor.Acest fapt va conduce la mari diferente fata de realitate, mai ales in frecvente peste 100MHz (evident nu este inca cazul aici).Definiti factorul de calitate si raspunsurile vor suferi ceva modificari mai aproape de realitate.
    In sit-ul: http://www.qsl.net/va3iul/ ex.YO3DAC, gasiti un excelent program utilizabil de asemeni pentru simularea filtrelor , sub denumirea Ansoft Designer SV (Student Version) http://www.mediafire.com/download/l1zijkntikr/Ansoft+Designer+SV.rar#2

    Succes in continuare si La Multi Ani!

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2014-12-26 04:33:24 (ora Romaniei)
  • Mult prea multa teorie stufoasa si deci cvasi-inutila,mai ales datorita faptului ca foarte putini dintre radioamatori dispun de dotarile tehnico-materiale necesare.Dupa atitia zeci de ani de radioamatorism,este imposibil sa nu se fi ajuns la niste circuite-filtre trece banda simple si eficiente,care sa nu poata fi relativ usor reproduse pe/la scara larga,cu date si valori. Odata ce s-a ajuns la ele-dovada fiind multitudinea de statii industriale existente,din care mare parte functioneaza satisfacator,nu vad de ce mai trebuie batuta apa in piua pe aceeasi eterna tema!

  • Postat de Cezar - YO3FHM la 2014-12-26 10:42:03 (ora Romaniei)
  • @YO3AOE:

    "Mult prea multa teorie stufoasa si deci cvasi-inutila"

    Daca teoria e atat de stufoasa si inutila, atunci dvs. de ce nu faceti ceva practic-concret?

    "foarte putini dintre radioamatori dispun de dotarile tehnico-materiale necesare"

    La care dotari faceti referire?

    Pentru studiul teoriei "cvasi-inutile" e nevoie de un PC de nivel mediu si de softuri care sunt de multe ori oferite gratuit (LTSpice, RFSim99, AADE Filter Design, Elsie si altele) sau puse la dispozitie in versiuni Student (ANSoft Designer citat de YO9CHO si multe altele).


    FTB-urile "simple si eficiente" la care s-a ajuns dupa "atatia zeci de ani de radioamatorism" sunt de doua feluri: 1) facute dupa ureche 2) proiectate prin calculele unor profesionisti care si-au pus la dispozitie munca in folosul radioamatorilor, sau care lucrau/lucreaza in cadrul unor companii care produc echipamente pentru radioamatori.

    Reproducerea lor nu e simpla fara intelegerea profunda a fenomenelor care le insotesc functionarea. "Multitudinea de statii industriale existente" seamana intre ele, dar fiecare fabricant si-a adoptat propriile metode de proiectare si executie a filtrelor, adaptate conceptelor locale folosite in fiecare aparat. Fiti *SIGUR* ca cele din FT277-ZD nu vor face 2 bani daca vor fi montate in TS-530S, desi seamana intre ele.


    "nu vad de ce mai trebuie batuta apa in piua pe aceeasi eterna tema!"


    Regret, dar in locul dvs. i-as cere scuze autorului prezentului articol, adica lui YO4AUP. Chiar daca perechile L/C nu sunt tocmai potrivite, eu am tot respectul pentru munca pe care a depus-o, inclusiv pentru formatarea articolului. De aceea, consider ca astfel de initiative trebuiesc incurajate si sprijinite, de aceea apreciez atat polemicile constructive cat si interventiile celor care provin din mediul profesional (cum ar fi Florentin YO9CHO, Gabi VA3FGR, Sorin YO7CKQ, Traian YO9FZS, etc.). Printr-o astfel de intrebare, nu faceti altceva decat sa subapreciati efortul lui YO4AUP, si e pacat.


    Si ca sa va ofer un raspuns direct la ultima intrebare citata, se bate apa in piua pe aceasi eterna tema tocmai pentru a-i face pe altii sa inteleaga ca practica fara teoria "cvasi-inutila" nu se poate.


    Exact apa batuta in piua a facut ca sondele spatiale sa poata ateriza pe comete sau ca telefonia mobila sa functioneze pe planeta asta. Altfel, nu ar mai fi existat evolutie si am fi ramas la tehnologia anilor 30. Iar recomandarile facute de unii "monstri sacri" ai radioamatorismului s-ar fi limitat la sfaturi de genul executiei "deosebit de ingrijite" si a utilizarii miezurilor de ferita oferite la radioclubul central, "bune pana la 30MHz". Exact apa batuta-n piua a facut ca dvs. sa puteti avea la purtator o statie de 4x mai mica decat FT277ZD si exact apa batuta-n piua a produs software-ul cu care se poate proiecta un transformator UNUN cu liniaritate de 1dB de la 3 la 30MHz, respectiv echipamentele cu care liniaritatea respectiva sa se poata masura !!


  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2014-12-26 13:03:47 (ora Romaniei)
  • In ceea ce priveste dotarea tehnico-materiala,nu ma refeream la un simplu calculator electronic,la care in prezent are acces si un copil,ci la intregul set complect de aparatura electronica de masura si control necesara studierii si reglajului unor asemenea tipuri de filtre si nu numai.De asemenea,nu ma refeream la categoria filtrelor facute dupa ureche,desi niste asemenea filtre nu prea se pot face dupa ureche,ci tot dupa niste criterii,scheme si valori de piese componente stabilite prin calcule matematice adecvate,ci ma refeream la schemele specifice deja realizate si implementate in aparatura dedicata de firmele de profil pentru radioamatori in diversele lor variante,astfel ca este practic imposibil ca cineva cu adevarat interesat sa nu-si gaseasca varianta optima potrivita necesitatilor personale. In ceea ce priveste scuzele,ar fi bine sa va abtineti de la acest gen de "sfaturi",controlindu-va-pe cit posibil-impetuozitatea,pe care vi-am mai sesizat-o si semnalat-o si in trecut.Nu am contestat in nici un fel si sub nici o forma valabilitatea si utilitatea unor studii-cercetari de acest fel,mi-am exprimat doar retinerea si indoiala ca ele ar putea ajuta prea mult la realizarea practica in conditii de radioamatori a unor asemenea circuite,dat fiind faptul ca si comentariile sint contradictorii,se poate observa cu usurinta ca parerile sint impartite si conflictuale,ca de obicei de altfel!,desi subiectul este serios,tehnic si precis si in mod normal ar trebui sa fie consensual,altfel nu ar fi ajuns robotii pe comete,ca sa ma folosesc de un exemplu pe care-l utilizati.

  • Postat de Emil - YO7LUO la 2014-12-26 13:55:07 (ora Romaniei)
  • Si pina la urma care este eficienta muncii autorului, daca a reprodus in articol niste grafice realizate pentru valori L/C imposibil de utilizat deci inutile. Cum ar fi fost daca din motive de lume ocupata cu sarbatorile nu s-ar fi comentat acest articol si un incepator ar fi vrut sa realizeze un FTB pentru 7mhz cu valorile din simularile prezentate mai sus?? Ce nu inteleg este faptul ca autorul articolului nu a sesizat faptul ca lucreaza cu filtre imposibile!?

  • Postat de Cezar - YO3FHM la 2014-12-26 15:30:52 (ora Romaniei)
  • @YO3AOE:

    "In ceea ce priveste scuzele,ar fi bine sa va abtineti de la acest gen de "sfaturi" "


    Tinand cont de recomandarea dvs., deja simt cum mi s-au racit placile tuburilor finale, de spaima consecintelor pe care le-ar putea avea nerespectarea acesteia.


    @YO3AOE:

    "Nu am contestat in nici un fel si sub nici o forma valabilitatea si utilitatea unor studii-cercetari de acest fel,mi-am exprimat doar retinerea si indoiala ca ele ar putea ajuta prea mult la realizarea practica in conditii de radioamatori a unor asemenea circuite,dat fiind faptul ca si comentariile sint contradictorii"


    Din cate bag eu seama, suntem 4 oameni (VA3FGR, YO7CKQ, YO9CHO si cu subsemnatul) care am spus acelasi lucru. Asta se numeste consens, daca nu ma insel. Asadar, nu vad unde sunt contradictiile?

    In afara de asta, ar trebui sa observati ca va auto-contraziceti. Mai intai spuneti ca nu contestati "valabilitatea si utilitatea" unor "astfel de studii" (care anume, mai precis?) dar in cadrul aceleiasi fraze spuneti ca rezultatele lor nu prea ar fi utile realizarilor practice in conditii de radioamator.

    Suna aiurea, intrucat ele chiar sunt menite sa usureze realizarea practica a montajelor radioamatorilor - daca sunt folosite cum trebuie. 4 persoane am postat - in moduri usor diferite - exact despre acest lucru, iar dvs. vi se pare ca in cadrul comentariilor exista contradictii... Poate ne spuneti si care ar fi contradictiile respective? Aaaa, poate va referiti la modul de utilizare al softurilor respective? Acela da, poate crea contradictii, sunt de acord. Dar ele pot fi compensate prin lectura suplimentara, incepand cu help-ul softului si terminand cu RTFM.


    73! de Cezar

  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2014-12-26 20:08:45 (ora Romaniei)
  • Pt.YO3GIR-Foarte interesant faptul ca "filozoful in spe" se auto-situeaza in rindurile teoreticienilor!, mai bine raminea numai in rindurile filozofilor auto-didacti de cartier,"daca tacea,filozof raminea!".Conform intentiei initiatorului,administratorului si supraveghetorului acestui site,aceasta rubrica este destinata tocmai "datului cu parerea",dar nu si polemicilor sterile si ne-avenite,asa ca alegatia lui-conform gramaticii limbii romane contemporane nu sint necesare ghilimele!-se incadreaza exact la acest capitol sub forma de "ca musca in lapte"-hi!.Consider ca discutia a iesit deja in afara temei,asa ca ma retrag.

  • Postat de Dan - YO3GH (yo3gh) la 2014-12-26 21:58:50 (ora Romaniei)
  • Buna seara si un 2015 de vis ptr toti hams !
    De obicei nu prea postez , citesc insa tot si ma bucur cand vad interventii f bune. Ce s-ar face comunitatea noastra fara Morel ( la acest articol nu a intervenit ;) ) , Gabi, Sorin, Cezar sau Florentin ?

    Felicitari ptr articol d-le Radulescu , arata multa pasiune si meticulozitate cum spunea cineva , este apreciabil ce ati prezentat.

    @YO3AOE : va rog cititi cu atentie tot ce se posteaza , o sa intelegeti imediat ce este teoria si practica in electronica. Interventiile doresc sa puncteze altceva. Nu se bate apa in piua , este un debate f interesant despre : teorie - soft simulare si modele ideale - practica. Chiar avem parte de interventiile unor RF-isti f buni, toti profesionisti in domeniu: Gabi este deopotriva teoretician dar si practician - acum 25 de ani ma stresa cu modelele teoretice pe care mi le punea in fata cand incepeam sa proiectam ceva - si acolo unde este nu s-a scimbat :) , Sorin este profesionist in domeniu - ii stiu postarile si pasiunea in radio la job si acasa :) , Cezar la fel suparator de pasionat incercand sa tina stacheta ridicata la radioclubul bine cunoscut , iar Florentin arata acolo departe ca romanii sunt cei mai buni :)). Ce au scris este constructiv si va rog sa cititi tot si sa va bucurati ca avem ce sa citim , nu doar zecile de aberatii de pe net .
    Am mai citit acum ceva timp tot pe acest site post-uri in care se spunea ca e prea multa teorie , ca nu intelege nimeni asa ceva in YO , ca soft-urile de simulare nu sunt utile , etc. In loc sa ne bucuram ca exista profesionisti care isi rup din timpul lor sa ne lumineze si pe noi radioamatorii , carcotim in stil pur romanesc . Sa citim , sa intelegem si sa comentam doar la obiect ! Scuze ptr toti ca am deviat si eu de la subiect !
    Sa aveti cu totii un an lipsit de griji !
    Dan yo3gh


  • Postat de Ioan Mircea Radutiu - YO3AOE la 2014-12-27 00:16:26 (ora Romaniei)
  • Datorita pertinentei si bunului simt denotat de ultimul mesaj postat,ma refer la cel al lui Dan-YO3GH,imi incalc hotarirea de a ma retrage,pentru o ultima si lamuritoare interventie: nu am nimic impotriva celor care studiaza-cerceteaza si publica rezultatele diverselor aspecte tehnice-si nu numai-ale activitatii radioamatoricesti, dimpotriva,ii admir,ii pretuiesc si-sincer sa fiu!-de multe ori chiar ii invidiez,dat fiind faptul ca au niste posibilitati tehnico-materiale si chiar mentale pe care multi nu le au sau nu le pot avea.Urmaresc si apreciez in mod deosebit toate aceste materiale documentare tehnice din care-sau macar din unele-toti avem cite ceva de invatat.Sint si eu satul-ca multi altii dealtfel!-de seria imensa de aberatii pseudo-tehnice care apar si prolifereaza pe Internet ca ciupercile dupa ploaie,dar asta nu inseamna ca repudiez sau blamez Internetul,dimpotriva,consider ca-utilizat corect si rational-este una dintre cele mai mari inventii umane de la descoperirea electricitatii incoace,dar-ca orice lucru-cu limitele lui,vorbesc in sensul verificarii si confirmarii corectitudinii unor informatii,in cazul nostru tehnice.Cred ca sint si eu-printre multi altii,dar dintre care multi nu recunosc!-unul care a investit timp,bani si nervi in diferite scheme "serioase" si "garantate!!!" gasite pe Internet, care-chiar cu respectarea riguroasa a cerintelor- s-au dovedit a fi un fiasco total.De aceea cred ca este foarte de inteles circumspectia cu care am ajuns sa privesc-citesc anumite materiale de interes,si mi se pare o indoiala perfect intemeiata.Un program riguros de calcul este foarte greu de facut,presupune atit cunostinte profunde de electronica atit teoretica cit si practica,cit si-mai ales!-cunostinte avansate de analiza si programare,ceea ce nu este chiar la indemina-ma refer la capacitatea intelectuala-a oricui.Tocmai de aceea,la un asemenea nivel-ma refer acum strict la tema articolului,respectiv a comentariilor,cea a filtrelor trece banda-in loc de descrieri-cit ar fi ele de amanuntite-de ecrane pline cu curbe simulate si de contradictii vehemente privitoare la ce fel de programe sint mai bune decit altele si de ce-exact la asta ma refeream cu batutul apei in piua-cred ca cel mai util ar fi un program-in limba romana!-de genul: introduceti tipul filtrului-in sensul de t.j.-t.s.-t.b.-o.b.;introduceti frecventa centrala=7,1MHz;introduceti banda dorita= /-100KHz=200KHz;introduceti (ne)liniaritatea dorita in banda=3dB;introduceti atenuarea dorita in afara benzii de interes=30dB,si-ma rog,ca sa nu o mai lungesc-toate datele considerate a fi de interes in cauza,iar programul-tinind cont de valorile standardizate de capacitoare din biblioteca lui de date sa calculeze si sa afiseze structura-schema tipica necesara-propusa (Cebisev,etc.)pentru cerintele initiale impuse,cu valori (standard) de capacitoare si inductantele necesare ale inductoarelor.Daca este posibila si o simulare a curbei filtrului propus de program cu atit mai bine,daca nu,alura curbei poate fi analizata si eventual usor corectata prin varierea fina a inductantelor bobinelor componente,ele avind miezuri reglabile.Am descris in mod voit la modul simplist acest proces,dar sper ca ideea in sine sa fie suficient de clara.Am terminat,multumesc! pentru atentie si rabdare,si urez-in primul rind autorului articolului,dar si tuturor participantilor la comentarii,inclusiv celor usor ostili-hi! un An Nou 2015 Fericit si cu impliniri. La multi ani!,Nelu-YO3AOE

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2014-12-27 08:47:15 (ora Romaniei)
  • @YO4AUP: O mica completare, banda de trecere este foarte ingusta si la astfel de valori, efectul temperaturii asupra componentelor este ridicat (in special la valori mari ale inductantelor). Din pacate RFSim99 nu permite o analiza de tip Monte Carlo si in temperatura.73!

  • Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2014-12-29 22:49:01 (ora Romaniei)
  • R.I.P., YO4AUP.

    de Morel 4X1AD ex.YO4BE

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "FILTRUL TRECE-BANDA sau masurarea benzii de trecere"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact