hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Despre antenele verticale montate la sol

Cristian Colonati YO4UQ

 

În cartea lui Florin YO8CRZ RADIOTEHNICĂ Teoretică și Practică” la paginile 155 ÷ 160 sunt descrise conceptele pentru antene verticale montate la sol cu radiale semi elevate”. În carte se face afirmația că un număr mai mic de radiale semi elevate asigură performanțele unei antene verticale cu multe sau chiar foarte multe radiale la sol.

Pentru a confirma cantitativ” acest lucru am realizat cu ajutorul programului de simulare 4NEC2 trei variante constructive de antene verticale la sol cu 12, 24 și 48 de radiale de lungime fixă în comparație cu trei variante cu numai 4 radiale “semi elevate acordate”, pentru banda de 14MHz.

Pentru cei care au cartea lui Florin le recomand să citescă cele câteva pagini, iar pentru cei care nu o au am atașat o scanarea acestora la prezenta expunere.

În această prezentare de sinteză ni se comunică:

-          Pentru a elimina pierderile din zona de câmp reactiv / apropiat al antenei sunt necesare până la 120 de radiale.

-          Ridicarea radialelor și decuplarea acestora de sol permite obținerea unei eficiențe ridicate cu un număr redus de radiale.

-          Radialele parțial elevate trebuie ridicate la la cca. 1/10λ față de sol, de regulă la cca. 1 ÷ 4m funcție de frecvența de lucru.

-          Radialele semi elevate trebuie să rezoneze pe frecvența de lucru față de radialele la sol la care lungimea nu este critică ci important este numărul lor.

-          Radialele semi elevate se mai numesc aripă de pescăruș”, în engleză “Gull Wing”, datorită formei lor la montaj.

-          Punctul central al antenei și cel al radialelor nu sunt conectate la sol, sunt izolate față de sol pentru a evita creșterea pierderilor în ambele situații.

-          Schița generală a celor două situații este prezentată alăturat: 48 de radiale la sol versus 4 radiale elevate.

Prezenta expunere reprezintă o încercare de a demonstra puterea simulatoarelor de antene pentru a estima o corectă dimensionare și funcționare a acestora. Nu în ultimul rând, pentru cei interesați de o antenă simplă monoband, poate fi un bun exemplu dimensional de execuție. Fiind vorba despre “radialele elevate” ne vom concentra pratic pe acestea cu câteva scurte referințe și anume:

-          Așa arată silueta de la care și-au luat numele radialele elevate.

-          Iar acestea sunt elementele dimensionale: distanța la sol = d, unghiul = a, aripile = L1 și L2.

 

1.       Pentru verificare și determinarea dimensiunilor orientative ale radialelor elevate, care trebuie să fie rezonante la frecvența de lucru, a fost făcută cu 4NEC2 o dimensionare a acestora fără elementul radiant vertical pentru o pereche de radiale elevate (cfm. figurii) similar cu o antenă dipol foarte apropiată de sol. Cu geometria din planșa alăturată și cu dimensiunile de pornire L1=2m, L2=3m, unghiul a=45°, la înălțimea față de sol d=0,15m (notată aici cu H) s-a generat o optmizare numai pentru lungimea L2 pentru a obține rezonanța în 14,1MHz. Așa arată coordonatele antenei din fereastra Geometry.

-          În continuare așa arată diagrama de radiație totală (foarte apropiată de NVIS) cu obținerea după optimizare a unei impedanțe convenabile.

-          Se observă curba de rezonanță pronunțată la 14,1MHz.

-          După optimizare și aducerea la rezonanță rezultatele au fost de L1=2m, L2=3,22m, a=45° și d=0,15m așa cum se vede în captura de ecran alăturată.

-          Ca o concluzie intermediară rezultă că pentru rezonanța radialelor elevate la 14MHz este nevoie ca suma celor două dimensiuni L1+L2 să fie mai mare decât 5m. Vom vedea cum se obține rezonanța optimizând întregul ansamblu: element radiant vertical + 4 radiale elevate, adică o întreagă antenă la sol de acest gen.

2.       În continuare au fost făcute trei simulări pentru antene cu radialele la sol cu 12, 24 și 48 radiale. Radialele au fost alese de lungime fixă de 6m iar acordul și rezonanța sau obținut prin optimizarea lungimii elementului radiant vertical.

3.       De asemeni au fost făcute și trei simulări pentru antene la sol cu câte 4 radiale elevate și anume:

-          două simulări au avut ca elemente de optimizare toate cele 4 elemente L1, L2, unghiul a și lungimea H a elementului radiant pentru o impedanță de intrare cât mai apropiată de 50 ohmi.

-          o simulare păstrând un unghi de 45 de grade (comod din punct de vedere constructiv) și optimizând cu celelalte 3 elemente L1, L2 și H. S-a obținut o soluție dimensională convenabilă cu condiția adaptării la bază cu un balun (UnUn) cu raport de 4:1 adică 50 la 12,5 ohmi. Impedanța obținută după optimizare a fost de 13 ohmi.

Toate elementele cantitative de intrare în procesele de evaluare și optimizare precum și rezultatele obținute în urma utilizării programului 4NEC2 sunt prezentate în tablourile de sinteză alăturate. Capturile de ecran pentru fiecare simulare în parte cât și fișierele .nec (pe care le puteți lansa cu 4NEC2 pentru edificare) sunt anexate. Pentru cei care nu au răbdare să vadă toate detaliile prezentăm grafic cu capturi de ecran câte unul din rezultatele obținute pentru o antenă cu radialele la sol și una cu radialele elevate. Ambele au șanse de realizare practică pentru cei interesați.

 

Parametrii de intrare pentru evaluarea performanțelor celor trei antene cu radiale la sol precum și ai celor trei variante pentru optimizare cu radialele elevate sunt prezentate în tabelul alăturat.

 

Parametru

RAD12

RAD24

RAD48

RadElev V1

RadElev V2

RadElev V3

1

Frecvența [MHz]

14.1

14.1

14.1

14.1

14.1

14.1

2

Raza elementului radiant [m]

0.01

0.01

0.01

0.01

0.01

0.01

3

Înățime element radiant [m]

5

5

5

5

5

5

4

Lungime radiale la sol [m]

6

6

6

-

-

-

5

Mărimi inițiale radiale elevate

-

-

-

L1,L2,a°

L1,L2,a°

L1,L2,a°

5.1

L1 [m]

-

-

-

2

2

2

5.2

L2 [m]

-

-

-

3

3

3

5.3

a° [grade]

-

-

-

45

45

45

6

Raza fir radial [m]

0.001

0.001

0.001

0.001

0.001

0.001

7

Distanța centrală la sol [m]

0.15

0.15

0.15

0.15

0.15

0.15

8

Tipul de sol

Real

Real

Real

Real

Real

Real

9

Conductivitate

0.003

0.003

0.003

0.003

0.003

0.003

10

Constanta dielectrică

4

4

4

4

4

4

11

Sursa de tensiune [V]

1 + j0

1 + j0

1 + j0

1 + j0

1 + j0

1 + j0

12

Puterea [W]

100

100

100

100

100

100

 

Rezultatele parametrilor electrici și dimensionali după evaluarea cu 4NEC2 și optimizare.

 

Parametru

RAD12

RAD24

RAD40

RadElev V1

RadElev V2

RadElev V3

1

Interval de eșantionare [MHz]

13 ÷ 15

13 ÷ 15

13 ÷ 15

13 ÷ 15

13 ÷ 15

13 ÷ 15

2

Pasul de eșantionare [MHz]

0.05

0.05

0.05

0.05

0.05

0.05

3

Modul impedanță |Z| [ohmi]

|42.5|

|40.91|

|40.03|

|42.09|

|46.46|

|13.01|

4

Impedanța Z=Rs±jXs [ohmi]

42.1-j0.05

40.9-j0.75

40.0-j018

42.1-j0.51

46.5+j0.15

13.0-j0.08

5

SWR la 50 de ohmi

1.19

1.22

1.25

1.19

1.08

3.84

6

Eficiența %

100

100

100

100

100

100

7

Radiația efectivă %

15.46

16.19

16.88

12.55

13.51

13.53

8

Return Loss [-dB]

-21.28

-19.97

-19.11

-21.29

-28.7

-4.6

9

Elevație [grade]

30° / (150°)

30° / (150°)

30° / (150°)

25° / (155°)

25° / (155°)

25° / (155°)

10

Înălțime element radiant [m]

5.13

5.17

5.18

6.00

5.61

4,98

11

Lungimi radiale L1,L2,a° [m]

6

6

6

1.95, 3.02,60

0.73, 4.52,59

2.0, 5.61,45

12

Câștig total [dBi] la 14,1MHz

-2.91

-2.71

-2.53

-3.67

-3.48

-3.59

13

Tensiune [V]

64.9+j0

64+j0

63.3+j0

64.9+j0

68.2+j0

36.1+j0

14

Curent [A]

1.54

1.56

1.58

1.54

1.47

2.77

15

Adaptare Balun / UnUn

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

UnUn 4:1

 

                Schițele dimensionale ale celor trei variante de antene verticale la sol cu radiale elevate se văd alăturat.

 


Aceste prime două schițe răspund condiției de adaptare la aproape 50 de ohmi impedanța de intrare.

Cea de a treia reprezină optimizarea cu pastrarea unghiului de 45° și adaptarea cu un balun 4:1.

 

 


Așa cum am promis putem vizualiza capturile de ecran pentru procesul de optimizare la o antenă cu radialele la sol și anume cea cu 12 radiale care mi se pare mai economică și ușor de realizat. Din categoria antenelor cu radiale semi elevate voi alege varianta V1 care de asemeni mi se pare mai convenabilă de realizat.

 


Sunt prezentate pe rând:

-          Configurația generală pregătită pentru eșantinare în intervalul 13 ÷ 15 MHz (modul Sweep).

-          Urmează fereastra de acord pe frecvența 14,1MHz cu evidențierea SWR și a coeficientului de reflexie RL.

-          În continuare câștigul Gain și raportul față spate Forward / Backward.

-          Iar în ultima fereastră de parametrii electrici Rs, Xs, |Z| și faza Ph.

 


 


 

 

În continuare trei imagini interesante, sugestive, privind parametrii câmpului radiant îndepărtat în care se regăsesc principalii parametrii funcționali inclusiv eficiența de radiație precum și coordonatele geometrice ale elementelor antenei cu rezultatul optimizat al elementului radiant pentru un SWR minim și Xs cât mai aproape de zero. Xs cât mai aprope de zero asigură o tensiune de RF mică sau nulă între punctul central și pământ.

 

 

 

 

 

Să încercăm să realizăm o prezentare similară și pentru o antenă cu 4 radiale elevate.

 

 

Ferestrele principale și mai jos ferestrele de SWR, RL, Gain și raport față spate.

 

 

 

 

Parametrii Rs, Xs, |Z| și faza Ph.

 

                Fereastra cu coordonatele geometrice ale antenei care a intrat în optimizare.

 

Parametrii electrici ai câmpului radiant îndepărtat și eficiența de radiație.

 

 

 

Rezultatele optimizării pentru parametrii dimensionali H, L1, L2, și unghil a=60 de grade păstrat constant.

 

Câteva concluzii.

Din comparația celor două categorii de evaluări se pot constata următoarele:

-          Unghiul de elevație este mai bun la antenele cu radiale elevate față de cele cu radiale la sol 25° față de 30°

-          Câștigul total este mai slab în medie cu cca. 1dBi la antenele cu radiale elevate

-          Ambele categorii de antene au un câștig negativ în jurul a -3dBi

-          Ambele categorii de antene au o eficiență de radiație scăzută între 12 ÷ 17%. La antenele cu radiale elevate este mai mică cu cca 3% față de cele cu radiale la sol.

Un scurt comentariu despre eficiența de radiație preluat din manualul 4NEC2:

Radiation efficiency

If ground-, wire- or other R(LC)-losses are involved, the value for ‘Radiation efficiency’ might be usefull data. Radiation efficiency is defined as the ratio of ‘pure’ radiated power to the antenne input-power.

This data is automatically generated and displayed on the ‘Main’ form when a full/3D far-field request is made.”

și în traducere liberă:

Eficiența de radiație

În cazul în care calitatea solului, firele și alte componente de pierderi în R, L sau C sunt implicate, valoarea eficienței de radiație va fi afectată. Eficiența de radiație este definită ca raportul dintre puterea netă, efectiv radiată de antenă, și puterea la borna de intrare a acesteia. Datele sunt calulate și generate de 4NEC2 și sunt afișate în fereastra principală Main atunci când se cere o afișare în format 3D pentru câmpul radiant îndepărtat.

-          Toți ceilalți parametrii electrici sunt simiari la cele două categorii de antene. Se pot obține dimensiuni, impedanțe și SWR-uri convenabile pentru acord la 50 de ohmi sau cu balun 4:1 sau 2:1 (50 la 12,5 sau 50 la 25). De regulă impedanța la intrare este mai joasă decât 50 de ohmi.

-          Antenele cu radiale elevate sunt simplu de construit și economice. Se pare că sunt convenabile pentru un trafic continental. În limitele spațiului existent sau în deplasările în spații mai generoase” se pot realiza ușor și în benzile joase cu un minimum de material și efort constructiv.

-          Câteva sfaturi care pot prinde bine în cazul unei realizări efective: încercați o adaptare cât mai bună conform recomandărilor de reglaj local din cartea lui Florin YO8CRZ,  în condițiile concrete de instalare. Aveți grije de realizare la borna de intrare a unui șoc de RF din ferite corespunzătoare pentru diminuarea curentului de mod comun.

-          După această analiză antenele cu radiale elevate mi se par chiar interesante iar lucrul cu progarmul de simulare 4NEC2 demonstrează cât de mult contează adevărul despre lucrurile care le vom folosi.

-          Atențiune! Parametrii de funcționare pot varia foarte mult funcție de locul de instalare, solul și ambianța metalică înconjurătoare: alte antene, ancore, pereți, etc.

Anexe:

-          Materialul în format .pdf.

-          Pagini din RADIOTEHNICĂ – Teoretică și Practică

-          Pagini despre balun (UnUn) cu raport 4:1 (50 la 12,5 ohmi)

-          Fișierele compresate pentru capturi de ecran 4NEC2 ale antenelor cu radiale la sol RAD12, RAD24 și RAD48 precum și cu radiale elevate RADEL_V1, RADEL_V2 și RADEL_V3.

-          Fișierele executabile .nec pentru toate antenele analizate lansabile cu 4NEC2 – NEC_files.

Bibliografie:

-          Florin Crețu YO8CRZ – RADIOTEHNICĂ Teoretică și Practică

-          Arie Voors – Manual 4NEC2.

Cristian Colonati YO4UQ

Articol aparut la 5-3-2015

7322

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (8)  

  • Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2015-03-06 02:36:19 (ora Romaniei)
  • Aparent stufos, articolul exemplifica foarte bine avantajele folosirii programelor de simulare pe calculator a antenelor. Este vorba de disponibilitatea unei multitudini de date extrem de utile in luarea unor hotarari constructive si optimizarea compromisurilor inerente fiecarei locatii specifice. Este imbucurator ca se discuta mai mult in lb.romana despre modul in care radiaza o antena si nu numai despre eternul si exclusivul subiect, SWR-ul.


    Nu ca adaptarea impedantelor de-a lungul traseului de emisie nu este extrem de importanta, insa impedantele si SWR-ul sunt binecunoscute, palpabile/masurabile cu usurinta si deci corectabile. In acelasi timp, modul de radiatie atat in plan vertical cat si orizontal (unghi de elevatie, numarul, forma si orientarea lobilor majori si minori, castigul, raportul F/B, faza, eficienta de radiatie...) trebuie calculat/simulat.


    Chiar daca ma repet, nu trebuie uitat ca o antena oricat ar avea o impedanta apropiata de mult ravnitul 50+/-j0, nu are mare valoare practica daca nu radiaza in eter intr-un mod adecvat puterea aplicata la bornele de intrare.


    Urmarind minunata carte a lui YO8CRZ, YO4UQ pune in discutie si pierderile din zona de camp reactiv (apropiat), notiuni foarte importante dar extrem de rar abordate in articolele, cartile si postarile diverse in lb.romana. Din acest punct de vedere, articolul lui YO4UQ vine sa ne prezinte mult mai multe aspecte si optiuni ale proiectarii si constructiei de antene de cat suntem obisnuiti sa luam in considerare.


    Revenind la subiectul articolului, conceptul de radiale pescarus trebuie atent cantarit functie de conditiile de locatie specifice, configuratia neobisnuita punand unele probleme constructive, de exemplul numarul suporturile necesare asigurarii configuratiei geometrice neconventionale. Nici pericolul exhibat de tensiunile inalte prezente pe radiale la inaltimi accesibile oamenilor chiar si la puteri barefoot nu trebuie ignorat.


    Fiecare trebuie sa analizeze in cazul sau specific raportul cost/performanta in cazul utilizarii radialelor pescarus, comparat cu radiale nerezonante puse direct sau aproape de sol sau radiale rezonante elevate.


    Multumiri Christian pentru exercitiul intelectual propus si astept cu interes si urmatoarele articole. Apropo, iti sugerez inca un exercitiu: sa mai introduci o categorie in simularile tale si anume verticalul cu radiale orizontale rezonante amplasate la inaltime foarte mica de sol (cativa zeci de centimetri doar).


    Multumesc inca odata si lui Florin, YO8CRZ/VE7CRZ pentru inspiratia pe care ne-o insufla. Iar celor care inca nu au comandat cartea lui Florin, le sugerez s-o faca neintarziat, pana nu se epuizeaza si ultimele exemplare ( http://www.radioamator.ro/misc/formular-carte.php ).




    TNX & 73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE.

  • Postat de Vasile - YO6EX (yo6ex) la 2015-03-06 10:37:07 (ora Romaniei)
  • Autorul spune: === Câștigul total este mai slab în medie cu cca. 1dBi la antenele cu radiale elevate ===== şi ===== La antenele cu radiale elevate (eficienţa) este mai mică cu cca 3% față de cele cu radiale la sol. ======= Acest lucru este adevărat doar pentru cazul particular descris de autor. În realitate eficienţa antenei cu radiale elevate este net superioară faţă de cazul cu radiale îngropate. Eficienţa mai scazută în cazul prezentat se datoreşte sistemului de aşezare a radialelor care modifică şi obturează o parte a energiei radiate. Din această cauză, sistemul prezentat de autor este foarte puţin folosit, şi s-a preferat varianta antenei verticale Inverted L, la care partea verticală fiind mai mică, se poate monta la 2-3m deasupra solului şi utilizează radiale elevate orizontale sau puţin înclinate înspre partea exterioară, pentru a obţine un maxim de eficienţă. Datorită unghiului mic (în plan vertical) de radiaţie, antena verticală este net superioară la traficul DX, faţă de un dipol aşezat la o înălţime de 1/2L.

  • Postat de vasile - YO8DAR la 2015-03-06 14:23:10 (ora Romaniei)
  • Nu vreau sa intervin aici pentru a discuta in contradictoriu. Orice discutie poate sa aduca ceva bun. Nu retin pe nimeni cu argumente stiintifice. Daca radialele "radiaza" inseamna ca antenna nu este ceea ce ar fi de dorit sa fie. Radialele trebuie sa asigure elementului radiant conditiile de lucru pentru o eficienta maxima dorita la o anumita impedanta si o anumita diagrama de radiatie.
    Practic este verificat ca in anumite conditii de amplasament o antenna verticala poate sa functioneze cu eficienta maxima si fara radiale "dedicate".
    Cu aceasta ocazie trebuie sa il salut pe Florin, macar in amintirea anilor de studentie de la Iasi.

  • Postat de STOLNICU Petrica - YO9RIJ la 2015-03-06 17:02:46 (ora Romaniei)
  • De ceva vreme exploatez in 1,8Mhz un Inverted L cu 8 radiale elevate (la 1.8m) si care se comporta absolut frumos. Sunt multe necunoscute pentru mine la cum functioneaza aceasta antena adaptata la suprafata pe care o am la dispozitie, (20X65m). Avantajul pe care, stiintific nu pot sa il evaluez desi doresc, este faptul ca antena se afla instalata pe un varf de movila cu o diferenta de nivel de 50m spre W si cate 5/6 m pe celelalte directii, situand/o deasupra liniilor de inalta tensiune si a constructiilor din zona. Pana acum si/a demonstrat eficienta dar totusi are muuulte necunsocute! Remarc utilitatea articolului si urmaresc cu placere comentariile! Multumesc frumos! 73! de YO9RIJ Petrica!

  • Postat de Nicu - YO5OUC la 2015-03-07 09:42:25 (ora Romaniei)
  • Radialele au rolul de a forta un punct virtual de masa la baza antenei in sfert de unda. Fara radiale antena rezoneaza pe o frecventa de doua ori mai mare. Aici e de 6m deci in mod normal ar rezona fara radiale la 24MHz. Daca un capat se apropie de pamint e ca si cum am taia un dipol in jumatate fara sa se modifice forma curentului. Maxim la capatul de jos si zero șa cel de sus. În pamint apare in oglinda imaginea curentului din jumatatea lipsa deci cel putin jumatate din putere se duce in pamint.Cum pamintul nu e o masa perfecta se adauga radialele ce simuleaza linii in sfert de unda ce la capete sunt terminate in gol pe o impedanta infinita pe cind la baza antenei unde sunt conectate au impedanta foarte mica deci simuleaza un punct virtual de masa. Acest lucru se datoreaza faptului ca unda directa si reflectata pe radiale se anuleaza la baza antenei rezultind un nul al tensiunii. Acest lucru se intimpla numai la o singura frecventa, mai sus sau mai jos eficienta radialelor scade. In mod normal radialele nu radiaza sau cel putin nu asta este scopul. Pentru a nu radia sunt in mod normal paralele si apropiate de pamint pentru ca sa se comporte ca o linie de transmisie cum e cea coaxiala. Elevarea lor aici poate conduce la o usoara radiatie in zona de cimp deci poate scadea randamentul. Asa cum s-a observat datorita modului de dispunere.
    Mai mult! Radialele iti permit sa ridici antena fata de sol. Fara radiale ar functiona daca este aproape de un plan metalic (un acoperis din tabla), dar unghiul de radiatie nu ar fi la fel de bun pentru DX-uri. La antenele monopol curentii de mod comun nu pun asa de mari probleme ca la dipol.
    Foarte placut material. Multumim Cristi! 73.

  • Postat de Florin - YO8CRZ la 2015-03-07 18:58:04 (ora Romaniei)
  • Ca de obicei, un articol interesant. Nu cu mult timp in urma l-am ajutat pe Cristian sa faca setarile initiale in programul 4NEC2 si sa demareze cu primele simulari. E o dovada ca e usor sa inveti ceva nou cand o faci cu placere si ai un fundament solid. Nu pot sa nu remarc modelele cu descriere parametrica, care permit schimbarea rapida a dimensiunilor unei antene relativ complexe geometric. Programul 4NEC2 (gratuit) folosescte un nucleu bazat pe NEC2 si care are unele limitari. Una din acestea este imposibilitatea simularii radialelor ingropate sau pe sol. Cristian, arata cum se poate depasi aceasta limitare, plasand radialele la 5cm de sol. Evident, 4NEC2 poate folosi si un nucleu NEC4, care permite simularea radialelor ingopate sau pe sol, insa NEC4 necesita o licenta speciala si nu este gratuit. Aproximarea facuta produce in acest caz erori rezonabile (<1-2dB).
    Modelele facute de Cristian pot fi imbunatatite, pentru a se obtine o precizie mai buna. Orice model de antena trebuie sa treaca testul castigului mediu (meniul Generate/Run Average Gain Test), pentru a putea fi considerat rezonabil de precis. Ca exemplu, pentru cresterea preciziei, sursa de excitatie, nu se plaseaza pe un element cu un singur segment, pentru ca e necesar cate un segment de o parte si alta a segmentului excitat.

    Revenind la antena cu radiale semielevate, desi e o solutie de compromis, ce poate fi folosita cu succes in multe situatii cu antene verticale sau inverted L. Foarte multe DX-peditii practica metoda cu succes. Personal, l-am lucrat pe DJ7RJ care foloseste acest tip de antena din FO/M, ZK2, D4, FH, FR. Interesant este ca radialele semielevate au inceput sa fie folosite si la multe statii de radiodifuziune. 73 de Florin YO8CRZ

  • Postat de Florin - YO8CRZ la 2015-03-07 19:12:40 (ora Romaniei)
  • @YO8DAR. Draga Vasile te salut si eu. Sigur ca-mi aduc aminte cu placere (si nostalgie)de acei ani. Nu pot decat sa sper la o revedere sau macar la reauzire fi si pe calea undelor.73 Florin

  • Postat de Lilian - YO3BL la 2015-03-07 19:51:30 (ora Romaniei)
  • Salutare prieteni .
    recomand sa cititi :
    http://dl2kq.de/ant/3-10.htm
    http://dl2kq.de/ant/3-33.htm

    73 si dx
    Lilian

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Despre antenele verticale montate la sol"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact