 |
|
|
CQ DX Hall of Fame 2024: Interviu cu Cezar Trifu VE3LYC
Am avut privilegiul de a fi prezent în sală la "DX Dinner" în seara zilei de 17 mai 2024 și am înregistrat integral discursul emoționant pe care Cezar l-a rostit după acceptarea plachetei "CQ DX Hall of Fame".
În exclusivitate pentru Radioamator.ro, Cezar VE3LYC a avut amabilitatea să raspundă la câteva întrebări legate de activitatea sa ca radioamator.
În cazul "CQ Contest Hall of Fame" se află mai de timpuriu cine a fost ales în anul respectiv, însa în cazul "CQ DX Hall of Fame" numele celor aleși este secret și se află de către public abia la DX Dinner în Dayton, Ohio. Tu când ai fost informat despre decizia de a fi inclus în "CQ DX Hall of Fame"?
Am fost anunțat cu o lună înainte de Dayton. După ce am citit mesajul, l-am recitit a pentru a fi sigur că l-am înțeles corect, verificând instinctiv adresa electronică a persoanei care mi l-a trimis, pentru a confirma că este real! Bineânțeles că mi s-a cerut să nu împărtășesc această veste cu nimeni, urmând a fi comunicată public la DX Dinner în Dayton.
Știu că tatăl tău a fost radioamator. Cum ți-a transmis această pasiune?
Tatăl meu, Septimiu Trifu (YR5TI), a fost a fost unul dintre membrii fondatori, în martie 1936, ai Asociației Radioamatorilor Români de Unde Scurte (AARUS), iar din februarie 1938 a făcut parte din comitetul de conducere al acesteia. A fost foarte apropriat de mulți dintre radioamatorii români dinaintea celui de-al doilea război mondial. În toamna anului 1946, s-a numărat printre cei care au semnat un memoriu, trimis la Directia Generală a PTT din Ministerul Comunicațiilor, Marele Stat Major al Armatei și Ministerul de Interne, solicitând aprobarea reluării activității de radioamatorism și reânființarea AARUS. Acel memoriu a primit avize favorabile și în februarie 1948 a luat ființă Asociatia Amatorilor de Unde Scurte din Romania (AAUSR).
Deși tatăl meu și-a reluat activitea de radioamator mult mai târziu, în 1967, cu indicativul YO3TU, am învățat alfabelul răsfoindu-i, copil fiind, colecția de QSL-uri vechi. Tot prin intermediul ei m-am familiarizat cu primele elemente de geografie administrativă, cu țări și continente. La scurt timp după ce dânsul a reluat activitatea de radioamator, am devenit și eu radioamator, la început receptor (YO3-2788) și ulterior emițător (YO3YC). Am învațat codul Morse chibițîndu-l la stație. Tata nu a fost interesant în mod deosebit de diplome sau concursuri, dar a fost captivat de partea tehnică, constructivă.
Înaintea mutării tale în Canada în anul 1995, care a fost interesul tău major ca radioamator folosind indicativul YO3YC?
Am fost de la început pasionat de activitatea DX, făcând parte repede din clubul de performață YO DX Club. Totodată, am participat la multe concursuri internaționale. Deși echipamentul pe care-l utilizam era modest, 100 W cu un inverted V multiband, asta nu m-a descurajat să mă bat în pileup-uri pentru a reuși contacte cu stații rare. În concursuri am fost mereu în întrecere cu mine însumi, încercând să-mi îmbunătățesc rezultatul anului precedent.
Eu am sosit în Canada în primăvara anului 1992, pe un post universitar, cu un contract pe doi ani. Am fost captivat rapid de activitatea profesională și oportunitățile care mi s-au oferit, motiv pentru care mi-am extins șederea. Cum erau extrem de ocupat în perioada respectivă, nu am avut timp de radioamatorism. Ca urmare, am început activitarea radio ca VE3LYC în toamna anului 1995.
Cum a apărut fascinația pe care o ai pentru activitățile IOTA?
Am descoperit programul IOTA în 1984. Acesta constă în realizarea de legături cu stații care transmit din insule aflate în mări deschise și oceane, scopul fiind de a contacta cât mai multe grupuri de insule sau referințe IOTA. Pe vremea aceea informațiile despre asemenea operații erau transmise prin intermediul rețelei IOTA, care era activă pe 14,260 MHz și pe care o urmăream cu interes. Multe din activările IOTA erau de foarte scurtă durată, la aceasta adaugându-se condițiile de propagare, pileup-ul, condițiile mele de lucru, precum și o serie de alte activități pe care le aveam, profesionale și familiale. Toate acestea contribuiau la faptul că realizarea anumitor legături mi se părea o adevărată performanță, ceea ce îmi stimula interestul căutarii de legături cu mai multe referințe. În plus, participarea frecventă la rețeaua IOTA mi-a permis să intru în legătură cu alți pasionați de asemenea contacte, apropiindu-mă de comunitatea respectivă.
Care este functia administrativă pe care o ocupi la această ora în cadrul IOTA Ltd și în ce constă aceasta?
Pe vremea când programul IOTA era administrat de RSGB, am fost invitat în aprilie 2012 să fac parte din echipa care-l gestiona, iar din iunie 2014 din comitetul de conducere. După crearea lui IOTA Ltd. în 2016, care a preluat administrația programului de la RSGB, sunt Operations Manager și Deputy General Manager. Ca Operations Manager sunt responsabil de verificarea și aprobarea tuturor activărilor IOTA de pe mapamond, precum și de asigurarea integrității bazei de date. In calitate de Deputy General Manager, responsibilitățile mele sunt multiple.
Cred ca cea mai importantă dintre acestea este legată de stabilirea criteriilor în baza carora programul oferă credite electronice prin QSO matching cu Club Log si LoTW, precum și a bugetelui necesar pentru devoltarea programului de gestionare IOTA, ceea ce implica o colaborare directă cu IT Manager. Alte sarcini sunt legate de consultarea cu General Manager legat de orice propuneri privind modificări ale regulilor care stau la baza programului, restructurarea și crearea de noi referințe IOTA, precum și aprobarea de noi insule în cadrul referințelor existente, coordonarea activității de finanțare prin donații provenind de la Friends of IOTA, coordonarea participării IOTA Ltd. la diverse manifestări, etc.
În afara activității administrative de mai sus, sunt membru al Consiliului de Administrație (Board of Directors). Consiliul este cel care trebuie să aprobe orice propuneri de modificare a regulilor programului IOTA, crearea de noi referințe, aprobarea bugetului, precum și aprobarea finanțării expedițiilor IOTA, conform criteriilor anunțate public pe site-ul IOTA, din fondul stabilit în acest scop începând cu toamna anului trecut.
Spune-ne mai multe lucruri despre activitatea ta profesională, ca fizician. Stiu că ai un doctorat în seismologie. Există vreo legătură între profesia ta și interesul pentru radio, DX, IOTA?
Deși atât activitatea profesională cât și interesul pentru radio m-au purtat pe diverse meridiane și paralele, nu există a legătură directă între ele. Nu mi-a plăcut niciodată să îmbin deplasările în interes profesional cu activatea radio, întrucăt am fost de părere că fiecare domeniu necesită a-i fi complet dedicat, iar orice altceva nu ar fi decât o distracție, care ar putea avea efecte potențial negative. Pe de alta parte însă, regăsesc în ambele două aspecte care m-au motivat de-a lungul anilor: spiritul de aventură și dorința de a obține rezultate deosebite, care pot marca o diferență în fiecare domeniu.
Ce te-a determinat să mergi în expediții radio?
Au fost două motive principale care m-au determinat să mă preocup de activări IOTA. La vremea respectivă aveam deja 950 referințe confirmate, așa că mi s-a părut că ar fi cazul să încerc de-a contribui la efortul de activare, după atâtea momente de neuitat pe care mulți alții mi le-au oferit de-a lungul anilor. În aceași timp, acest lucru mi-ar fi permis să mă-mi aleg destinația, orientându-mă către entități foarte rare, care ar putea avea cel mai mare impact asupra celor interesați în acest program.
Prima expediție a fost un eșec total, întrucât contactul local m-a indus in eroare, nefiind în stare să ofere serviciile pe care le promisese. Pe lângă pierderea de timp și cea financiară, am fost afectat de faptul că nu am putut realiza visul pe care-l avusesem. Gândul acela nu-mi dădea pace, așa că am decis după câteva luni că trebuie să încerc din nou, stabilind o altă destinație, o activare care a avut mult succes. Trei ani mai târziu am reușit însă să mă reîntorc acolo unde eșuasem mai devreme și să activez acea insulă și referință IOTA pentru prima dată.
În câte expediții IOTA ai participat și câte referințe IOTA ai activat până acum? Dintre acestea, care au fost activate pentru prima oara de către tine?
Am operat din 31 de referințe IOTA, dintre care 15 s-au aflat printre cele mai căutate 10 la momentul activării, inclusiv 11 activate pentru prima dată. Mai mult decât atât, 20 din cele 31 de referințe din care am operat au fost printre cele mai căutate 30 la vremea respectivă. IOTA numără în prezent 1138 referințe activate, de 3.3 ori mai multe decât numărul de entități active ale programului DXCC. Majoritatea expedițiilor la care am participat au avut ca destinație insule nelocuite, aflate în zone izolate, greu accesibile și mai mult de jumătate din activări le-am făcut ca singur operator.
Ai participat vreodată în expediții DX al căror scop principal nu era activarea IOTA, ci punerea în eter a unei entități DXCC rare?
Am știut că mulți radioamatori sunt interesați să participe în asemenea expediții și m-am gândid că aportul meu nu ar fi prea mare, motiv pentru care nu am căutat să fac parte din echipele respective. Am fost însă interesat să merg în insula Heard, care este și o entitate DXCC foarte rară, cu VK0EK. Întâmplarea a făcut să fiu invitat două zile după ce Department of Conservation din Noua Zeelandă mi-a aprobat proiectul de expeditie în Antipodes (ZL9A), așa că nu am putut da curs invitației de a participa la expediția respectivă, care a avut loc în 2016.
Pe la mijlocul lui decembrie 2021, am fost invitat să fac parte din echipa 3Y0J, care a operat din insula Bouvet. A fost o călătorie de neuitat. Am făcut parte din grupul de operatori care a reușit să stabilească tabără pe insulă, dar o serie de aspecte logistice au afectat drastic echipamentul pe care l-am instalat acolo și, în cele din urmă, numărul de legături efectuate și performanța expediției. Cu toate acestea, echipa noastră a reușit să contribuie la deplasarea acestei entități de pe pozia #2 la #11 pe lista celor mai dorite entități DXCC, aflându-se acum la #10.
Care dintre activările IOTA în care ai participat consideri că a fost cea mai riscantă sau primejdioasă?
Mi s-a pus destul de des această întrebare, dar răspunsul nu este foarte simplu. Asta pentru există o mulțime de factori care intră în combinație. Expediționarii studiază atent traseul și condițiile care îi așteaptă, factorii de hazard și riscul asociat, fiind pregătiți pentru o serie de alternative. Cu toate acestea, orice voiaj într-o zonă izolată are o doză de neprevăzut, iar succesul depinde de modul în care ne putem adapta. Condițiile meteorologice, perioada din an când expediția are loc, prezența animalelor sălbatice, calitatea echipamentul, precum și precizia execuței fiecărei etape a părții logistice, starea sănătății tuturor membrilor expediției, toate pot afecta succesul unui proiect.
Este dificil de a compara natura dificultăților, riscurilor și primejdiilor trăite într-o expedițe cu cele din alta, mai ales având în vedere că experiența ne permite să facem față unor niveluri din ce în ce mai ridicate. Cu toate acestea, mintea caută să lucreaze cu relații de ordine, iar răspunsul meu va fi bazat pe modul în care am resimțit suma factorilor de mai sus pe scara... adrenalinometrică, care nu poate fi, desigur, decât subiectivă.
Cred ca cea mai riscantă expediție pe care am făcut-o a fost cea în insula Gilmour (VY0O, NA-230). Barca pe care am folosit-o s-a dovedit neadecvată pentru acel voiaj. După ce am pierdut motorul principal, am fost cât pe ce să ne scufundăm în noapte, nu departe de insulă. Datorită unei defecțiuni tehnice, pompa de evacuare a apei din compartimentul motor nu functiona, acesta s-a umplut cu apă, trăgând barca în jos. La un moment dat, apa a început să intre rapid printr-o multime de crăpături mici, aflate în mod normal deasupra nivelului de plutire, scufundând-o. Actiunea promptă și coordonată a tuturor celor de pe barca a fost esențială pentru a evita un dezastru. Înbrăcamintea mi-a fost în parte distrusă iar pielea arsă pe coate de la acidul care s-a scurs din bateriile pe care a trebuit sa le mult rapid. Ulterior, un urs polar a înotat către tabără, din fericire chiar cănd ne pregăteam de plecare. Deși reparasem motorul principal, pe drumul de întoarcere l-am pierdut definitiv și am ajuns cu greu la jumătatea drumului, de unde am fost luați de o altă barcă, care a remorcat-o pe a noastră, în timp ce un avion de căutare și salvare ne-a survolat pînă am trecut de primele insule din apropierea coastei.
Multe alte expediții au fost cu peripeții. Printre cele mai memorabile se află cea în insula East Pen (VY0V, NA-231), când după un drum dificil cu snowmobilul, am avut de-a face cu o furtună puternică, mai întâi de zăpadă, iar apoi de gheață. Nu mult după aceea ghidul a plecat, dar venirea schimbului a fost împiedicatâ de un val puternic de căldură. Am rămas abandonat în Arctica canadiană, spre sfârșitul iernii, pentru trei zile și trei nopți, fară apă, căldură și benzină pentru generator. Am fost în cele din urmă recuperat cu un avion care a aterizat pe gheață, dar nu înainte de la lansa un SOS!
O alta escapadă cu peripeții a fost cea în insula Escondida (LU6W, SA-097), când am făcut parte dintr-o echipă de trei operatori. Am ajuns pe insulă înot, dar cu mare dificultate, întrucât insula este formată dintr-un conglomerat de roci abrupte și ascuțite, de care apele oceanului se spărgeau cu forță. O colonie de lei de mare era în perioada de naștere a puilor, masculii fiind foarte agresivi. Două persoane au fost rănite serios în timpul activităților logistice, motiv care a condus la pierderi substanțiale de echipament. În cele din urmă am reuțit activarea folosind echipament de rezervă și operând sub cerul liber. Sunt însâ atâtea alte exemple de expediții în care am avut parte de aventuri!
Spre deosebire de expedițiile care activează entități DXCC, soluția RIB (Radio In a Box) nu este acceptată pentru activitățile IOTA. Poți să explici de ce această diferență și care este opinia ta personală despre RIB ca soluție pentru operarea de la distanță a echipamentului radio instalat într-o locație dificil de accesat?
Programul IOTA se bazează pe un set de reguli care sunt menționate în IOTA Directory, disponibil pe site-ul IOTA. In cadrul regulilor de participare, secțiunea B.4 prezintă condițiile pentru acceptarea activității la distanță (remote), atât pentru vânătorii, cât și pentru activatorii IOTA (https://www.iota-world.org/iota-directory/iota-programme-rules/iota-programme-rules.html). În esență, pentru primii se permite folosirea unei singure stații remote, dacă este situată la nu mai mult de 500 km, pe uscat, în aceeași entitate DXCC și indicată în profilul operatorului care face parte din contul său pe site-ul programului. În cazul activatorilor IOTA care sunt rezidenți, regulile sunt similare, în sensul că aceștia pot să-și opereze stația IOTA dintr-o altă locație aflată la o distanță de până la 500 km și în aceeași entitate DXCC.
Pentru expedițiile organizate în insule care folosesc equipment RIB, Consiliul de Administrație IOTA a aprobat în mai 2023 o variantă a prevederilor de mai sus, care se aplică atunci când guvernul local eliberează o dovadă în scris prin care atestă faptul că singura modalitate de a permite organizarea unei operații radioamator în insula respectivă sau oricare altă insulă din acel grup sau referință IOTA este prin instalarea acestor stații. Această variantă se aplică numai pentru activări ale referințelor confirmate în ultimii 5 ani de nu mai mult de 20% din membrii IOTA sau care sunt printre cele mai cautate 20 de entități DXCC. Dacă aceste condiții sunt respectate, programul acceptă operarea unei stații RIB de pe o barcă situată la nu mai mult de 5 km de insulă, când durata operației nu depășește 30 de zile.
Motivele pentru dezvoltarea echipamentului RIB sunt multiple și nu cred că este necesar a le discuta aici. Această tehnologie a fost deja folosită în multe locații, dar nu cunosc decât o singură situație când administratorii au cerut ca o expediție de radioamatori să nu includă prezența permanentă a operatorilor pe insula: expediția DXCC în insula Jarvis, N5J, care a avut loc în august anul acesta. Cred că trebuie subliniat faptul că programul DXCC este mai complex, iar numărul participanților activi este mult mai mare decât cel pentru IOTA. Ca atare, aceste expediții implică mult mai mult echipament, operatori, logistică, cost și impact asupra mediului comparativ cu expedițiile IOTA. Având în vedere condițiile diferite, soluțiile pentru satisfacerea cerințelor participanților la aceste programe pot fi și ele diferite.
Programul IOTA este intim legat de vizitarea insulelor și organizarea de acolo a unor operații radio în benzile de radioamatori. În cadrul obiectivelor programului este indicat faptul că performanța celor interesați în legături este legată de fascinația pe care o reprezintă insulele, în general, pentru oameni. Tehnologia RIB permite astăzi folosirea sateliților de către operatori pentru a comanda echipament radio aflat la mii de kilometri distanță, dar nu poate transmite emoția operatorului care a reușit să ajungă cu bine la destinație, depășind toate obstacolele și nici satisfacția legăturilor directe pe care reușește să le facă din acel loc. Membrii Consiliului de Administrație au votat în favoarea păstrării acestui aspect fundamental al programului IOTA.
Ai activat vreodată o referință IOTA cu scopul de a participa în concursul RSGB IOTA care are loc în fiecare an în luna iulie?
Nu și asta datorită unui motiv foarte precis. Concursurile atrag, în general, atenția unui alt grup de radioamatori, iar concursul IOTA nu este diferit. Anul acesta, concursul IOTA a constat în participarea a 689 de stații care au operat din 139 referințe. Cu extrem de puține excepții, stațiile respective au transmis din insule populate, usor accesible. Destinațiile IOTA care mă atrag sunt foarte rar activate și i-ar atrage pe toți cei interesați în acest program. Cred că fi o oarecare risipă să petrec timpul pentru a da un multiplicator celor interesați de concurs, în loc de a-l folosi pentru a stabiliri contacte cu cât mai multe stații unice ai căror operatori sunt realmente interesați în programul IOTA și doresc confirmarea referinței respective. Este desigur un punct de vedere personal, dar sunt convins că nici pe departe singular. Într-adevăr, enorma majoritate a expedițiilor în referințe IOTA foarte rare nu sunt organizate în acceași perioadă cu concursul IOTA.
Spune-ne câteva cuvinte despre cartea ta aparută în anul 2022, "Dream Big and Dare to Fail", care prezintă activitățile tale IOTA. S-a vândut rapid, deci interesul este mare. Intenționezi să tipărești mai multe exemplare? (Cartea a fost prezentată și în paginile acestui site de către Alex, YO9HP)
Restricțiile de călătorie impuse de multe țări pe perioada pandemiei covid-19 m-au determinat să amân diverse proiecte de expediție la care lucram. În schimb, am decis să folosesc acel timp pentru a scrie o carte despre aventurile asociate cu expedițiile radio la care am participat. Cartea se adresează oricărui radioamator. Scopul meu a fost de a documenta proiectele respective, în speranța că alți activatori le vor considera interesante și utile pentru unele din proiectele lor viitoare. In același timp, am vrut să-l inspir pe cititor, determinăndu-l să se încumete a se implica el însuși în expediții, eventual chiar ca organizator. Am fost plăcut impresionat că deși a beneficiat de o publicitate minimă, a fost achizionată în 18 luni de radioamatori din 54 entități DXCC de pe toate cele șapte continente.
Stocul tipărit a fost epuizat în iulie anul trecut. Între timp am primit mai multe solicitări, dar am ezitat să tipăresc un tiraj suplimentar datorită publicității foarte restrânse pe care sunt capabil s-o organizez. Gabi, YO8WW, s-a oferit recent să mă ajute cu distribuirea ei, ceea ce mă face să re-evaluez posibilitatea unui nou tiraj.
Ce planuri de viitor ai, există pe lista ta insule pe care doresti să le activezi, ai proiecte pentru noi expediții?
Pentru mine, IOTA este o preocupare continuă, un... mod de viață, ca să spun așa. Am permanent în lucru mai multe proiecte expediționare. Aceste proiecte fie că necesită aprobări care sunt extrem de greu de obținut, fie implicâ un efort logistic cu totul deosebit și foarte costisitor, ori ambele. Ca atare, este foarte dificil de a evalua dacă și când vreunul dintre aceste proiecte ar putea fi realizat. Anul acesta, de exemplu, am lucrat la patru proiecte, toate cu echipe mici. Dintre acestea, numai unul are șansă de a deveni realitate, dar sunt încă în așteptarea unui permis. Mi s-a spus că va fi eliberat, deci am speranțe. Două alte proiecte au trebuit amânate. Pentru unul dintre acestea am obținut aprobarea necesară pentru organizarea unui expediții radio după aproape opt ani de lucru. Din păcate, nu am găsit un vas care să satisfacă cerințele administrației respective privind transportul, motiv pentru care acest proiect nu se poate realiza anul acesta.
Totodată, fac parte din grupul de conducere al expedițiilor 3Y0K și 3Y0L, care urmează a fi organizate în Bouvet în 2026 și Peter I în 2027. Acestea proiecte sunt pentru echipe de 24 și – respectiv – 19 operatori. Ambele se bazează pe debarcare cu elicopterul și toate permisele necesare au fost obșinute. Bugetele sunt de circa 1.6 și 2 millioane de dolari. În acest moment evaluăm diverse oferte de transport pe care le-am primit, dar continuăm să așteptăm și alte oferte, care ne-au fost promise. Sper ca vom reuși să finalizăm contractele respective în următoarele săptămâni.
Articol aparut la 23-10-2024 3617 Inapoi la inceputul articolului | |||||||||||
|
Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul de a posta comentarii.
| |||||
Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.
|
Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact |
