hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Amplificatoare liniare cu tranzistoare VMosfet IRF 510

(sinteză)

Vakarcs Szilárd

Acest articol este bazat în mare măsură pe ideile din articolul de specialitate de pe Internet al lui LY2HT, unui radioamator din Lituania şi este o descriere a amplificatorul liniar care foloseşte două tranzistoare Mosfet IRF 510, construcţie similară cu cel al lui WA2EBY, K5OOR, F6BQU, DK7ZB, DL9AH şi WA1GPO. Proiectul lui LY2HT este undeva la mijlocul evoluţiei ideii de a construi liniare pentru HF cu ajutorul tranzistoarelor concepute iniţial pentru comutare rapidă. Alte proiecte similare, mai puţin documentate ştiinţific, datorate amatorilor din India (Gajjar Dinesh, Ashhar Farhan) pot fi găsite pe Internet folosind un program de căutare, cum ar fi Google, Mozilla, Altavista sau Metacrawler.

Tranzistoarele VMosfet de tip IRF (International Rectifier®™) sunt destul de ieftine, chiar foarte ieftine faţă de semiconductoare RF tradiţionale epitaxial-planare MRF (Motorola). Modelele care pot fi folosite sunt IRF 510...540 (100 V), 710...840 (500 V), sau cele cu sigla IRFP care au o tensiune de lucru de 1000 V ceea ce ar permite alimentarea lor direct de la priză. Cel mai potrivit tranzistor pentru QRP ar fi IRF 540 care are o rezistenţă proprie de 0,06 Ω, dar este şi cel mai scump dintre ele. Alt avantaj al liniarelor cu Mosfet este faptul că nu necesită un stabilizator de tensiune sofisticat, doar un redresor corespunzător care să asigure curentul de lucru al tranzistorului. Tensiunea este reglată printr-o diodă Z de maxim 36 V, de putere medie, cca 2 A, iar curentul trece prin una-două tranzistoare de putere. Cu cât tensiunea de lucru creşte, cu atât curentul absorbit de semiconductorul RF este mai mic. Căldura radiată este şi ea ascendentă, şi trebuie luate măsuri adecvate să nu depăşească 80-90° C.

Principala problemă a acestor tranzistoare faţă de cele clasice o reprezintă sensibilitatea la variaţiile sarcinii la drain, la influenţele electrostatice şi variaţia puterii radiate în funcţie de frecvenţa de lucru. Amplificatoarele rezultate vor lucra în clasa A şi AB. Dacă dorim să folosim CW, PSK şi SSB, acestea ne pot fi de mare folos. În clasa C, deci pentru cei care sunt interesaţi de FM aceste tranzistoare nu pot fi utilizate (deocamdată), ori ar rezulta un randament foarte scăzut, tocmai pentru că tensiunea de poartă - sursă nu poate depăşi cca 4.7 V. Altfel, din cauza autooscilării semiconductorului, acesta se va distruge discret, fără să dea vreun semn de avertizare (încălzire, fum, miros de ars, etc.) Pentru că VMosfeturile sunt semnificativ mai ieftine decât tranzistoarele RF, distrugerea lor pe parcursul experimentării nu creează pierderi financiare deosebite, totuşi reglarea lor necesită anumite cunoştinţe despre modul de lucru ale acestora, motiv pentru care selectarea atentă (acelaşi lot de producţie, aceeaşi rezistenţă proprie) este primul pas spre succes. Am amintit selectare pentru că în aproape toate proiectele prezentate au fost folosite circuite push-pull (contrafază, paralel), ceea ce înseamnă că tranzistoarele trebuie să aibă aceleaşi caracteristici tehnice, deoarece simetrizarea ulterioară nu este posibilă. Pentru aceasta există o serie de proiecte destinate radioamatorilor autorizaţi care au scopul de a îndepărta vălul de pe acest mister şi de a menţine VMosfeturile un timp cât mai îndelungat în exploatare în montajele lor viitoare. De aceea am decis să compar câteva dintre proiectele accesibile pe Internet.

Un studiu destul de interesant dedicat amplificatoarelor liniare cu tranzistoare IRF este semnat de germanul DK7ZB, Martin Steyer, în revista Funkamateur (43/8/726 şi mai ales în 46/7/820-23). Faţă de LY2HT, Steyer a experimentat şi cu tensiunea de lucru de 36 V. Steyer mai citează în studiul său o lucrare a lui DL9AH, Arno Weidemann, care a construit un liniar din mai multe tranzistoare Mosfet legate push-pull. Articolul lui Steyer mai menţionează avantajele şi dezavantajele transformatoarelor de simetrizare 1:4 şi 1:9 utilizate la diferite construcţii, adptate la diferite tipuri de antenă, fapt ce nu este menţionat la nici unul dintre ceilalţi amatori citaţi aici.

Descrierea liniarului mamut care ar fi debitat 750 W am găsit-o republicată în anuarul Rádiótechnika (136 - 143/1999) din Ungaria, şi este vorba de 16 perechi (!) de tranzistoare legate push-pull, alimentate de la o sursă în comutaţie foarte interesantă. Tensiunea de lucru este de 100 V, iar curentul necesar de doar 2 A. Proiectul pare foare ambiţios, cu multe detalii tehnice şi de construcţie, dar este greu reproductibil din cauza numărului mare de semiconductoare folosite, dar şi de transformatoare de simetrizare. Francezul F6BQU, Luc Pistorius, prezintă în Megahertz Magazine, dar şi pe pagina sa web dedicată construcţiilor HF versiunea sa de amplificator HF care funcţionează pe aceleaşi principii, fiind foarte compact şi arătos. Descrierea este urmată de un cablaj bine conceput şi uşor reproductibil, de lista componentelor.

WA2EBY din SUA a publicat versiunea sa în ARRL Handbook, denumit Kossor Amplifier combinând proiectul său cu un modul de filtru de armonici acţionat cu un comutator circular dublu. Cablajul celor două module se poate folosi cu succes. Valorile pieselor se pot stabili cu ajutorul proiectului descris de LY2HT. Probabil că descrierea completă apărută în ARRL se poate comanda contra cost prin pagina web www.hfprojects.com. Acolo se mai poate consulta un număr de şase fişiere PDF care prezintă etapele construirii unui amplificator cu VMosfet şi tehnica acordării curentului gate. Voi reveni la acest subiect cu o lucrare viitoare. Modelul lui este vândut împreună cu o sursă în comutaţie, dar care nu este reprezentat din punct de vedere schematic. Mai mult, cablajul postat pe Internet diferă substanţial de construcţia reprezentată. Probabil că circuitul oferit publicului este o versiune mai veche. El poate fi consultat la sfârşitul articolului despre proiectul Falara, apărut recent pe această pagina web.

Devenit celebru prin Proiectul Falara publicat în ARRL din iunie 2003, WA1GPO Jim Valdes uimeşte cititorii cu liniarul său care foloseşte două 2SC2312C, o sursă reglabilă de tensiune cu LM 317L, RF vox şi un filtru de armonici cuplat cu relee, comandat cu un yaxley simplu. Valorile bobinelor sunt identice cu cele prezentate de WA2EBY.(Vezi Valdez2.pdf)

Ashhar Farhan (www.phonestack.com/farhan/bitx.html) prezintă în cadrul proiectului său BITX, care acoperă un transceiver SSB bidirecţional, amplificatorul liniar compus dintr-un singur IRF 510 care debitează 6 W la o tensiune de 12 V, iar Gajjar Dinesh (VU2FD) descrie în pagina oficială a radioamatorilor din India un amplificator compus dintr-un singur IRF 840 (500 V), folosind o sursă de 50 şi de 100 V, rezultând cca 50, respectiv 80 W HF pe 7 Mhz.

K5OOR a realizat pentru proiectul său un alimentator în comutaţie combinat cu un convertor 12/28 V DC/DC pentru a amplifica semnalele unui microtransceiver destinat transmisiilor în aer liber, alimentat de la baterii de 12V. Ansamblul este deosebit de compact şi este prevăzut cu filtru de armonici pentru principalele benzi HF de radioamatori, comutarea se face cu un yaxley cu două circuite. Liniarul este acţionat printr-un circuit RF VOX, ceea ce înseamnă că filtrele de armonici împreună cu ansamblul liniarului sunt deconectate de pe traseul de recepţie, ele funcţionează doar când acesta este în emisie. Pentru o recepţie de bandă largă cu ajutorul lui FT 817 (0.5 - 470 Mhz) această construcţie se prezintă ca un avantaj, însă la alte receptoare mai simple, făcute de amatori ar fi totuşi util ca filtrele de armonici să fie tot timpul activate, astfel îmbunătăţindu-se dramatic randamentul şi selectivitatea receptorului.

WA2EBY prezintă un filtru de armonici uşor diferit de cel pregătit de K5OOR, şi anume comandat prin nu mai puţin de 10 relee, câte două pentru fiecare bandă, pentru a evita probleme ce pot apărea dacă nu dispunem de un comutator ecranat, cu disc, adecvat pentru RF. Ceea ce nu menţioneză în prezentarea sa este dacă releele folosite rezistă la 50 W RF, puterea maximă suportată de inelele de ferită.

DL6AST a experimentat şi realizat două modele de liniare, cu un singur Mosfet şi cu două, legate în paralel. Din descrierea sa rezultă că urmăreşte ideea lui WA2EBY, dar a completat montajul cu un ampermetru care indică puterea emisă. Cele trei diode Z au menirea de a proteja tranzistoarele de supracurent şi variaţiile excesive de tensiune, fixându-l la maxim 90 V.

Prezentare

Ideile proiectului de faţă au apărut în revista QST, rezultatul acestor experimente este acest amplificator de bandă largă cu parametri foarte buni, la care poate fi ataşat şi un filtru de armonici. Este destinat pentru a completa un transceiver QRP FT 817 care emite cu cel mult 5W. Puterea debitată a acestui amplificator depinde de tensiunea de lucru şi de banda de frecvenţă în care dorim să emitem, cum ar fi:

La 12 V puterea este de 5 - 8 W
La 13,8 V puterea este de 12 - 22 W
La 24 VCC, puterea este de 25 - 65 W, vârful se atinge la 10 Mhz.
La 28 VCC puterea este de 33 - 75 W, vârful se atinge la 10 Mhz.

Modul de funcţionare

Semnalul este introdus prin modulul atenuatorului, el trece filtrat de L3 spre T1 (1:1) defazor (180o) care îl acordează la impedanţa tranzistoarelor MOSFET, legate push pull. T2 colectează semnalele amplificate alternativ de cele două tranzistoare şi le transmite către T3. T3 acordează impedanţa construcţiei cu cea a antenei, la 50 de ohmi. Dioda Z de 5.1 V stabilizează tensiunea sursă - poartă împreună cu ajutorul rezistorului R11, care mai poate fi acordat cu ajutorul celor două trimere R1 şi R2. De aceste acorduri fine depinde funcţionarea corectă a tranzistoarelor Mosfet, şi implicit a liniarului prezentat. Tensiunea gate nu poate depăşi 1/3 de tensiune maximă admisă a tranzistorului IRF510 (100 V), adică cca 30 V, valoare dată la 25oC a elementului semiconductor, în timp ce pe durata transmisiei acesta se încălzeşte la cca 95oC, ceea ce implică reducerea tensiunii gate admisă cu mult sub valoarea de laborator.

Atenuatorul

este compus din R8, 9 şi 10. Acesta serveşte la protecţia amplificatorului liniar împotriva semnalelor excesive. Tabelul de mai jos exemplifică valorile RF şi ale rezistoarelor (2W Pdis)

Construcţia

Autorul a folosit atât piese obişnuite (inductivităţi, diode), cât şi SMD (condensatoare, rezistenţe). Cablajul imprimat este cel pentru HF, de tip insulă. Tranzistoarele se montează pe radiatoare mari folosind izolatoare de mică şi pastă de silicon pentru a produce un contact termic cât mai bun. Se poate monta şi un ventilator mic, folosit la răcirea microprocesoarelor PC ceea ce va micşora suprafaţa necesară de radiatoare pasive. Cablajul, în forma de document pdf se poate prelua de la descrierea proiectului Falara, apărută recent pe această pagină web.

Filtrul de armonici se montează pe placă, pentru una-două game de frecvenţă, iar cablul coaxial să fie de 50 Ω, impedanţa antenei şi amplificatorului. Filtrele se confecţionează folosind toruri de ferită (Amidon, Micrometals), de tip T 50-2 (roşu) sau -6 (galben), care are un coeficient termic superior, deci şi o stabilitate mai bună.

Transformatorul T1 este făcut pe un miez FT50-43, are 10 spire bifilare din CuZ de 0.5 - 0.7 mm, înfăşurate la 270o. Acest material poate fi înlocuit cu orice inel care are AL de 400 - 600 - 1000 şi diametru de 10 - 14 mm.

Transformatorul T2 este făcut pe un miez FT50-43 format din două inele, are 10 spire bifilare din CuZ de 0.7 - 0.8 mm, înfăşurate la 270o. Acest material poate fi înlocuit cu orice inel care are AL de 400 - 600 - 1000 şi diametru de 10 - 14 mm.

Transformatorul T3 este confecţionat de preferinţă din material BN-43-3312, fiind un miez binocular de bandă largă, având semnul de culoare roz sau verde, cu o lăţime de cca 10 - 16 mm şi o lungime de 2 - 3 cm. Se poate înlocui cu orice alt material, de tip oală, sau cu două tuburi feromagnetice lipite în paralel, ori inele din material 43 alăturate şi lipite corespunzător să formeze două tuburi parelele care au AL de 400 - 600 - 1000. Primarul are 2 spire, secundarul 3 spire din cablu coaxial de diametru mic, gen RG 174, ideal ar fi produsul Microdot D260-4118-0000. Se folosesc de preferinţă conductori izolaţi cu teflon sau fluoroplast. Se fixează la cca 0.8 - 1,5 mm de cablaj.

Releul este unul miniatură, de 12 V, nepolarizat, sau cu polarizare adecvată, având o rezistenţă a bobinei de cca 1 K. Dacă amplificatorul va fi alimentat atât la 12 V, cât şi la 28 V, se va folosi un releu bitensional sau obligatoriu un stabilizator de tensiune de 15 V pentru a proteja releul de supratensiune. În schemă este reprezentat un circuit de acest fel. Dacă montajul este făcut corect, el foloseşte cca 100 mA fără modulaţie, iar cu modulaţie cca 1,5 A la 13.8V. Autorul, LY2HT, exploatează acest amplificator de multă vreme fără probleme, dar numai pe 80 m şi la o putere de maxim 35 - 40 W, deoarece inelele Amidon de mărimea 50 nu rezistă la puteri mai mari. Există posibilitatea de a folosi bobine cu miez de aer făcute din sârmă de CuZ de 1 - 2 mm grosime. Valorile bobinelor se pot afla din tabelele nomografice de specialitate, destinate radioamatorilor, sau se preiau datele filtrelor liniarelor cu tuburi de mare putere.

Cablajul imprimat poate fi confectionat urmand instructiunile din acest fisier.

Concluzie

Montajele cu un singur tranzistor sunt mai simple, debitează putere ceva mai mare, iar cele în push-pull sunt mai greu de confecţionat, dar par să aibă o fiabilitate superioară şi prezintă o liniaritate mai bună pe toate benzile de radioamatori, adică variaţiile puterii de emisie nu sunt atât de diferite la capetele benzilor. Un liniar cu tuburi de aceeaşi putere pare mai simplu de făcut, însă tensiunea de lucru este de cca 20 de ori mai mare, dar şi pericolul de electrocutare prin arc electric ce se poate produce la tensiuni mari şi contacte defectuoase. Proiectele destinate radioamatorilor trebuie să fie atât uşor reproductibile, cât şi sigure în exploatare. În consecinţă, cei mai mulţi radioamatori premiază proiectele care au un grad ridicat de siguranţă, costuri foarte scăzute şi dau posibilitatea de a îmbunătăţi montajul făcut. Utilizatorii acestor amplificatoare le consideră unelte secundare pentru expediţii, pentru alimentare de la acumulatori auto, pentru trafic QRP sau le creează pentru dotarea unui QTH mai puţin costisitor.

Problemele ce pot apărea la confecţionarea acestor amplificatoare este procurarea de materiale 43 şi a inelelor Amidon. Adresa producătorului de miezuri binoculare 43: Amidon, Inc, 240 Briggs Ave, Costa Mesa, Ca 92626, USA. Tel. 1-800-898-1883, 714-850-4660, fax 714-850-1163. Este de menţionat că taxele poştale sunt destul de mari şi este puţin probabil că rentează dacă comandaţi una-două piese (3 - 5 dolari +TP). Dacă decideţi să cumpăraţi on-line, trebuie să aveţi un card bancar internaţional.

Vakarcs Szilárd 

Articol aparut la 8-11-2005

48926

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (24)  

  • Postat de buta andrei - YO6OAQ la 2005-11-10 11:25:18 (ora Romaniei)
  • Articolul e ok ,bine scris bine documentat dar ramane ca de obicei problema torurilor ,de aceea mai usor construim un liniar cu lampi decit unul cu tranzistori .
    Apropo daca stie cineva cum se procura torurile sa dea un mail ,am citit sfirsitul articolului dar nu e ok pentru mine. Andrei

  • Postat de Vakarcs Szilard - la 2005-11-10 15:49:54 (ora Romaniei)
  • In legatura cu procurarea de toroizi: eu cumpar de obicei de la Budapesta de la Hambazar (vezi Google), preturi incomparabil de mici fatza de comerciantii de la mica publicitate (HI) si de la Vác, de langa Budapesta unde exista o firma care se ocupa cu miezuri de toate felurile, chiar si de trafo (hipersil).Aici nu e loc de reclama, dar daca imi scrieti va dau adresa si se poate comanda de acolo, chiar si daca trimiteti banii in avans, si ei va vor trimite toroizii la domiciliu. Nu am fost pacalit nici o data, si am comandat de vreo 5 ori.

  • Postat de vasile nicola - YO7AWZ la 2005-11-12 14:58:11 (ora Romaniei)
  • Excelent articol. Multumiri Szilard, si mai ales pentru informatia refiritoare la toruri

  • Postat de Ovidiu - YO7LTI la 2005-11-13 16:21:37 (ora Romaniei)
  • Am citit articolul si un paragraf mi-a starnit atentia (Descrierea liniarului mamut care ar fi debitat 750 W am găsit-o republicată în anuarul Rádiótechnika (136 - 143/1999) din Ungaria, şi este vorba de 16 perechi (!) de tranzistoare legate push-pull, alimentate de la o sursă în comutaţie foarte interesantă. Tensiunea de lucru este de 100 V, iar curentul necesar de doar 2 A.)unde s-a strecurat o gresala dar nu asta este important ci posibilitatea de a realiza o costructie asemanatoare Quadra in regim h.m. Detaliile ar fi binevenite. Salutari, Ovidiu

  • Postat de Vakarcs Szilárd - la 2005-11-15 01:00:48 (ora Romaniei)
  • Multzumesc pentru corectura, regret ca nu am vazut textul original in limba germana sa vad ce scrie la acel capitol, dar se pare ca este vorba de tensiune de 100 V si consum de 2-15 A.

  • Postat de Buta Andrei - YO6OAQ la 2005-12-15 15:07:31 (ora Romaniei)
  • Szilard te rog daca poti sa imi dai un mail pe adresa butaandrei1@yahoo.com.vreau sate intreb citeceva despre Hambazar.Multumesc Andrei

  • Postat de CHIOREAN ZORIN - YO5-4692/M la 2006-02-15 20:08:58 (ora Romaniei)
  • Toruri se pot cumpara foarte usor prin ramburs de la firma AFERO Bucuresti http://www.afero.ro eu mi-am comandat mai multe tipuri si m-i s-a onorat comanda.Trimiteti un email si ve-ti primi sigur raspuns.

  • Postat de A l e x - la 2006-03-28 20:44:02 (ora Romaniei)
  • Ma mir cum de nu s-a auzit inca de amp;ificatorul liniar construit de RadioClublul CFR din Brashov.
    El este construit in jurul a doua transistoare de tip MRF154 e mai mic decit o cutie de pantofi si iese in antena cu 1500W.

    -. ..--- -. -. ..-

  • Postat de Catalin - ALEX99 la 2006-04-28 07:52:37 (ora Romaniei)
  • am nevoie de o schema de variator de tensiune cu tranzistor mosfet, ceva de la 15Volti la 3V si care sa suporte min 25A. Ceva simplu, fara prea multe piese, dar sa mearga. cine are asa ceva il rog sa-mi trimita si mie pe adresa de mail catalin.merex@daciagroup.com Multam anticipat

  • Postat de blas carlos - H3NBC la 2006-10-27 00:54:25 (ora Romaniei)
  • estas buy bien

  • Postat de Pisti - YO5OYR la 2006-12-22 19:33:17 (ora Romaniei)
  • Eu si inca doi pe care stiu ca s-au jucat cu asemenea scheme ne-am ales cu .........un pumn de irf uri busite pt yo5 -4692M trimitemi si mie uo adresa de mail al alora de la afero ca pe pagina lor nu apare nici o oferta nici adresa de mail

  • Postat de iulian - YO8RPV la 2007-02-03 20:33:37 (ora Romaniei)
  • toruri se gasesc la firma agesys srl-tel 0259432088,pt t200 cereti cod 58-740-45

  • Postat de ion - YO8RXK la 2007-09-16 21:05:22 (ora Romaniei)
  • In copilarie , cand distrugeam cate un tranzistor,nu mai eram...!Aveam un prieten la rtv ,il ajutam la reparatii radio si primeam recompense banesti si...tranzistori!Am construit etaj final cu IRF 840 ,860,dar dozand curentul,am evitat distrugerea acestora!Articolul e foarte bun.73!! Ion.

  • Postat de Benoni Raileanu - NU AM la 2007-11-15 12:12:45 (ora Romaniei)
  • 73,
    Sunt un electronist pasionat de tuburi in ultimul
    timp.Te rog daca poti sa ma ajuti sa constuiesc
    un preu phono + putere cu tuburi!
    Ceva de 10w maxim.De citiva ani ma gindesc la asta,dar nu am avut timp.
    Acum mi-am impus sa am timp si vreau sa ma apuc de treaba !Cu ce ma poti ajuta , te rog mult !
    TKS x 1000 si astept raspuns.

  • Postat de dan - la 2008-04-30 13:16:19 (ora Romaniei)
  • un final cu blx14 in pushpull dar la fel de bine documentat, pe cand? Am comandat toruri de la bucuresti F4 de 18/8,5/10mm, am facut binoculare cu tevi de cupru, am bobinat, am obtinut consum de 5,5 amperi dar fara sarcina de 50 fictiva in paralel pe antena, nu sta linistit hi...Daca scot spire de pe binoculare si il linistesc, nu mai scoate nici o branza, scuzati.Nu e buna permeabilitatea torurilor?Intrebare de baraj.Cum se masoara si asa ceva?SI in final:De unde naiba sa iei bani de transiver de 100w ca sunt scumpe si nu se merita sa cheltui atatia bani pe hobby.Mersi pentru adresa lui agesys.73!

  • Postat de Ovidiu - YO6PIR la 2009-09-02 20:49:08 (ora Romaniei)
  • Va salut pe toti, si va spun un singur lucru: construiti acest amplificator ! Eu l-am facut si mi-a dat satisfactie maxima. Functioneaza impecabil. Eu il folosesc cu precadere in banda de 80m unde se comporta excelent. Nu am realizat niciodata amplificatoare cu tuburi, dar daca voi incerca un viitor final, va fi tot cu MOSFET-uri. Sunt ieftine, nu sunt pretentioase, si rezista la reflectate mari in teste. Nu aveti nimic de pierdut daca incercati sa faceti acest final cu IRF-uri. Pe mine m-a costat vreo 50RON cu tot cu toruri si la cei 40W pe care-i scot de la el e sprijinul meu de baza in statia pe care o operez. 73! si toate bune, de YO6PIR.

  • Postat de Vasile - YO9FEH la 2010-02-20 16:38:31 (ora Romaniei)
  • Un liniar bun in 2m,industrial,da deosebite satisfactii!Mai ales cand are si un preampl.cu tehnologie de varf.Din pacate nu reusim "pe genunchi"sa facem ce se face "industrial".Am facut multe dupa "Domnul Basoiu",dar repet:nu am ajuns asa de departe ca ....cele INDUSTRIALE ! HI ! Dar,se poate "imbunatati"unul INDUSTRIAL !Satisfactia este deosebita,cand demonstrezi ca "se poate mai mult" !Cu multe salutari !73 ! Vasile

  • Postat de A Farkas - YO5AMF la 2011-02-05 09:21:49 (ora Romaniei)
  • Te salut Szilard! Ce s-a intamplat cu tine? Ai disparut in ultima vreme! (ne am intilnit la Cluj la examen....daca mai tzii minte!)Articolele tale au fost (si sunt) valoroase si profesioniste. De ce nu mai scrii?
    73/dx Alex

  • Postat de szabo istvan - (neradioamator) la 2011-08-04 00:17:43 (ora Romaniei)
  • Buna ziua tuturor. Am citit acest articol intamplator. Nu sunt radioamator, insa sunt pasionat de electronica. Toti cei care au scris aici au o problema comuna.Nu gasesc toruri de ferita, ei va spun eu unde gasiti gratis de toate marimile, atat amidon cat si ferita. Lucrand in domeniul calculatoarelor am vaztut pe placile de baza astfel de toruri de diferite culori. Asemenea se pot gasi toruri in sursele de calculator. Fiecare sursa contine cel putin 3-4 toruri, de asemenea si pe placile de baza sunt pana la 5-6 astfel de toruri. Se mai gasesc si in sursele in comutatie destinate laptopurilor, imprimante etc. Deci daca dati o raita prin piata de vechituri veti gasi cu siguranta astfel de toruri. Tuburi de ferita gasiti pe unele cabluri de alimentare destinate alimentarii diferitelor echipamente. Repet nu sunt radio amator, dar cred ca aceste ferite raspund in frecventa, cel putin cele joase, sub banda de 10m. Cu stima Istvan, Bafta si 73

  • Postat de szabo istvan - (neradioamator) la 2011-08-04 00:18:12 (ora Romaniei)
  • Buna ziua tuturor. Am citit acest articol intamplator. Nu sunt radioamator, insa sunt pasionat de electronica. Toti cei care au scris aici au o problema comuna.Nu gasesc toruri de ferita, ei va spun eu unde gasiti gratis de toate marimile, atat amidon cat si ferita. Lucrand in domeniul calculatoarelor am vaztut pe placile de baza astfel de toruri de diferite culori. Asemenea se pot gasi toruri in sursele de calculator. Fiecare sursa contine cel putin 3-4 toruri, de asemenea si pe placile de baza sunt pana la 5-6 astfel de toruri. Se mai gasesc si in sursele in comutatie destinate laptopurilor, imprimante etc. Deci daca dati o raita prin piata de vechituri veti gasi cu siguranta astfel de toruri. Tuburi de ferita gasiti pe unele cabluri de alimentare destinate alimentarii diferitelor echipamente. Repet nu sunt radio amator, dar cred ca aceste ferite raspund in frecventa, cel putin cele joase, sub banda de 10m. Cu stima Istvan, Bafta si 73

  • Postat de szabo istvan - (neradioamator) la 2011-08-04 00:20:11 (ora Romaniei)
  • Buna ziua tuturor. Am citit acest articol intamplator. Nu sunt radioamator, insa sunt pasionat de electronica. Toti cei care au scris aici au o problema comuna.Nu gasesc toruri de ferita, ei va spun eu unde gasiti gratis de toate marimile, atat amidon cat si ferita. Lucrand in domeniul calculatoarelor am vaztut pe placile de baza astfel de toruri de diferite culori. Asemenea se pot gasi toruri in sursele de calculator. Fiecare sursa contine cel putin 3-4 toruri, de asemenea si pe placile de baza sunt pana la 5-6 astfel de toruri. Se mai gasesc si in sursele in comutatie destinate laptopurilor, imprimante etc. Deci daca dati o raita prin piata de vechituri veti gasi cu siguranta astfel de toruri. Tuburi de ferita gasiti pe unele cabluri de alimentare destinate alimentarii diferitelor echipamente. Repet nu sunt radio amator, dar cred ca aceste ferite raspund in frecventa, cel putin cele joase, sub banda de 10m. Cu stima Istvan, Bafta si 73

  • Postat de szabo istvan - (neradioamator) la 2011-08-04 00:22:53 (ora Romaniei)
  • Buna ziua tuturor. Am citit acest articol intamplator. Nu sunt radioamator, insa sunt pasionat de electronica. Toti cei care au scris aici au o problema comuna.Nu gasesc toruri de ferita, ei va spun eu unde gasiti gratis de toate marimile, atat amidon cat si ferita. Lucrand in domeniul calculatoarelor am vazut pe placile de baza astfel de toruri de diferite culori. Asemenea se pot gasi toruri in sursele de calculator. Fiecare sursa contine cel putin 3-4 toruri, de asemenea si pe placile de baza sunt pana la 5-6 astfel de toruri. Se mai gasesc si in sursele in comutatie destinate laptopurilor, imprimante etc. Deci daca dati o raita prin piata de vechituri veti gasi cu siguranta astfel de toruri. Tuburi de ferita gasiti pe unele cabluri de alimentare destinate alimentarii diferitelor echipamente. Repet nu sunt radio amator, dar cred ca aceste ferite raspund in frecventa, cel putin cele joase, sub banda de 10m. Cu stima Istvan, Bafta si 73

  • Postat de szabo istvan - (neradioamator) la 2011-08-04 00:25:39 (ora Romaniei)
  • scuze pentru ca am postat de mai multe ori.
    nu am primit nici o confirmare pe moment, ulterior am sesizat cand am revenit in topul paginii.
    mii de scuze
    cu stima Istvan

  • Postat de Cezar - YO3FHM la 2011-08-10 23:01:27 (ora Romaniei)
  • Pentru Dan (postare 2008): la toruri poti determina inductanta specifica AL si permeabilitatea relativa μr . Pentru asta, ai nevoie de un dispozitiv cu care sa poti masura inductanta. Bobinezi 10 spire dintr-un conductor in jurul a 0.5mm si apoi masori inductanta. Aplici apoi formula AL = L / N^2 .
    NOTA: de obicei, AL se exprima in [nH/sp^2] (nanoHenry per spira la patrat). Cand masori inductanta, L se exprima de obicei in uH. Va trebui sa faci conversia 1μH = 10^3nH.

    Pentru determinarea permeabilitatii relative μr, aplici urmatoarea formula μr = (L * 10^4) / [4.6 * N^2 * h * log (Фe/Фi)], unde:
    L se exprima in μH;
    N^2 = patratul numarului de spire;
    h = inaltimea torului in mm;
    Фe si Фi = diametrul exterior si interior, in mm.

    Daca ai acces la un impedantmetru, poti vedea cum variaza faza intr-un domeniu de frecventa explorat. Caracter inductiv = faza +85-90 grade. Astfel, iti poti da seama daca miezul respectiv poate fi folosit in zona care te intereseaza. Obtinand informatiile de frecventa, modul al impedantei si de faza, poti construi un tabel la care sa adaugi formule si sa-ti calculeze automat parametrii de mai sus, inclusiv capacitatea parazita a infasurarii, pierderi, etc.

    2) pentru Szabo Istvan: torurile din zona IT (PC-uri si surse in comutatie) nu prezinta deobicei caracteristici acceptabile pentru zona RF (3-30MHz). Cele mai multe dintre aceste toruri functioneaza corect in zona VLF, respectiv < 300 KHz. Datorita pierderilor inerente in materialul magnetic, utilizarea lor in zona RF se va solda de regula cu incalzire excesiva.

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Amplificatoare liniare cu tranzistoare VMosfet IRF 510"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact