Prezentul articol, publicat in Revista Protectiei Civile nr. 2/2003 l-am scris (in termeni mai putin radioamatoricesti) pentru a atrage atentia structurilor cu atributii majore in salvarea vietilor omenesti si a bunurilor materiale in situatii de calamitati si catastrofe sau alte situatii deosebite, despre necesitatea existentei unei Retele Nationale de Urgenta in care sa fie integrati si radioamatorii, cu un potential tehnic si profesional deosebit.
Nu as fi venit cu el si aici, pe aceasta pagina, daca nu m-ar fi mahnit profund cateva comentarii deosebit de rautacioase (dar care denota totala necunoastere a problemei!) la articolului lui YO3GON "Apel de urgenta QRRR".
Precizez ca articolul meu a fost scris la inceputul lui 2003, de atunci multe s-au schimbat (inclusiv titulatura de "Protectie Civila", aceasta contopindu-se la nivel national cu Pompierii si formand Inspectoratul National pentru Situatii de Urgenta, cu Inspectorate Judetene in teritoriu), dar eu nu am modificat AICI nimic din articolul publicat in 2003IN Revista protectiei Civile.
Pe langa experienta proprie, am folosit pentru acest material articole din revistele QST, 73's Amateur Radio (SUA), Radio REF (Franta), Radio ZS (Africa de Sud), si mai ales, excelenta serie publicata in Radioamator YO din anii 1992-1994 de catre prietenul meu Adrian, YO3APJ, caruia ii multumesc in mod special pentru acordul de folosire a respectivelor articole.
Frecventa crescanda a dezastrelor naturale, calamitatilor si catastrofelor din tara noastra si din lume, precum si situatia conflictuala internationala si lupta impotriva terorismului impune imperios constituirea la nivel national a Retelei Nationale de Urgenta (RNU), compusa in special din serviciile specializate de urgenta, cum sunt Protectia Civila, Pompierii, Salvarea, Politia, Crucea Rosie, care au (unele) propriile servicii de comunicatie.
Un rol cu totul aparte in aceasta organizare il are Reteaua de Urgenta a Radioamatorilor. In ansamblul lor, toate sistemele de comunicatii ale radioamatorilor pot capata o importanta majora in cazul unor situatii limita, situatii pentru care trebuie sa fim permanent pregatiti.
Spunand "situatii limita" ne referim la acele situatii speciale care pun in pericol vieti omenesti sau importante distrugeri de bunuri materiale, situatii ce pot fi determinate de calamitati naturale (cutremure, eruptii vulcanice, inundatii, furtuni, ruperi de baraje, alunecari de teren, avalanse, etc.), accidente nucleare, conflicte armate, naufragii, accidente rutiere, explozii, epidemii, etc.
Traficul de urgenta consta in vehicularea mesajelor de urgenta sau primejdie. Mesajele ce pot apare in cadrul unui astfel de trafic se pot imparti in trei categorii: mesaje de primejdie, de ajutor sau asistenta medicala si mesaje personale, aceasta fiind si ordinea prioritatii lor.
Mesajele de primejdie sunt mesajele transmise in cadrul traficului efectuat in situatiile limita, generate de cauze speciale, care pun in pericol vieti omenesti si mari distrugeri de bunuri materiale.
Traficul urgent poate fi generat de situatii critice care nu se pot caracteriza prin primejdie si distrugeri de bunuri materiale imediate, dar pot evolua in acest sens si necesita comunicatii rapide care nu pot fi satisfacute prin mijloacele conventionale de telecomunicatii. In aceasta categorie intra mesajele pentru solicitari urgente de medicamente, asistenta medicala, interceptarea si retransmiterea mesajelor SOS, etc.
Traficul pentru populatie (pentru terti) in situatii de primejdie apare ca efect al unor situatii in care s-au produs pierderi de vieti omenesti sau distrugeri de bunuri materiale, cand sistemele conventionale de comunicatie sunt perturbate sau suprasolicitate (cazul special al cutremurelor, de exemplu). El se limiteaza la la vehicularea de informatii stricte privind persoanele din zonele afectate si au ca scop principal informarea rudelor aflate la mare distanta, chiar pe alte continente, iar ca efect imediat, stoparea periculosului fenomen de panica.
Raspandirea radioamatorilor pe toata suprafata tarii, dotarea foarte buna, aparatura performanta cu alimentare independenta, foarte buna pregatire si disciplina in trafic rezultate din mile sau zecile de mii de legaturi radio (QSO-uri) poate oferi singura posibilitate intr-o astfel de situatie pentru colectarea si vehicularea in timpul cel mai scurt a unor informatii extrem de utile.
Starea destul de precara a sistemelor de comunicatii conventionale in zonele rurale, si mai ales in zonele izolate ale tarii (chiar si acoperirea, destul de inegala a telefoniei mobile) impune si mai stringent folosirea aparaturii si aportului personal al radioamatorilor, care sunt capabili sa asigure comunicatii radio eficiente, total independente (pe termen scurt) de sistemul energetic national, si care pot opera cu multa usurinta in conditii mobile su portabile direct din zonele calamitate.
Foarte multe tari europene (si nu numai) au astfel de retele organizate sub diferite forme. Am aminti aici doar cateva: ARI (Italia) cu CER (Corpo Emergenzo Radioamatori), cu peste 2500 de membri, cooperare cu Crucea Rosie Italiana in asigurarea legaturilor; SSA (Suedia) cu SARNET (Swedish Amateur Radio Net), in care radioamatorii fac parte din echipele locale ale fortelor de interventie. Trafic permis fara restrictii in cazul salvarii de vieti omenesti; REF (Franta) cu "Federation des Radioamateurs au Service de la Securite Civile", cu permisiunea pentru orice trafic in caz de primejdie sau urgenta; OVSV (Austria) cu ARENA (Amateur Radio Emergency Net Austria), cu facilitati deosebite ( se permite in caz de urgenta majora chiar folosirea unei statii de radioamator de catre o persoana neautorizata, in prezenta titularului statiei); RSGB (Anglia) cu RAYNET (Radioamateur's Emergency Network), constituita inca in 1953. Se pot transmite mesaje pentru terti.
Radioamatorii americani (in numar foarte mare, cam tot atatia cat restul lumii!) au retele mult mai diverse, si deosebit de bine dotate si organizate. Am aminti aici doar RACES (Radio Amateur Civil Emergency Service) infiintata in 1952; ARES ( Amateur Radio Emergency Service); REACT (Radio Emergency Asociated Comunications Team ), formata numai din radioamatori CB (Citizen Band); GMRS (General Mobile Radio System); SKYWARN (specializata in probleme meteo si dezastre meteorologice); MARS (Military Affiliate Radio System), cu radioamatori fosti transmisionisti militari, antrenati in sistemul de lucru militar, etc.
Reteaua Nationala de Urgenta (RNU) va folosi toate statiile de radioamator capabile de a vehicula informatii urgente, precum si instalatiile de retranslatoare (vocale sau digitale), realizate in regim propriu de grupuri de radioamatori entuziasti, care sunt deja instalate in numar mare pe teritoriul tarii ( si numarul lor este in continua crestere), in special in punctele inalte, asigurand o arie foarte mare de acoperire (numai la noi in judet sunt instalate la ora actuala doua repetoare in banda de 145 MHz (la Deva si in Parang), doua repetoare de 432 MHz (la Sacaramb si in Parang) si un repetor - simplexor ("papagal") in banda de 145 MHz la Sacaramb).
Toate aceste instalatii trebuie sa aiba ca scop final asigurarea comunicatiilor de urgenta . Desi sunt instalatii in serviciu pentru activitatea de radioamator, aplicatii de tehnologii moderne, facute de radioamatori pentru radioamatori, ele nu trebuiesc folosite pentru trafic curent, lucrul pe ele fiind scurt si la obiect, doar pentru testarea functionarii lor permanente, pentru a putea fi folosite oricand in situatii de urgenta,
O retea de urgenta este un mecanism complex care trebuie mentinut permanent in operativitate la toate nivelele. Pentru ca reteaua sa fie eficient operativa intr-o situatie de urgenta este necesar sa poata fi activata in timpul cel mai scurt, iar membrii retelei, la diferite nivele trebuie sa fie in permanenta potential operanti.
Echipamentul de comunicatii trebuie mentinut functional si verificat permanent in conditii de trafic cotidian, trafic pe repetoare, in retele, in concursuri,etc.
Trebuie cunoscute de catre toti frecventele stabilite pentru retelele locale, nationale si internationale, indiferent daca respectivii radioamatori sunt sau nu membri ai unei retele de urgenta.
Se impune elaborarea si cunoasterea schemei de organizae a RNU sau retelei locale, persoanele ce trebuiesc contactate functie de situatiile specifice create. Ascultarea frecventelor respective se va face zilnic, deoarece oricand poate apare o situatie de urgenta, acestea fiind, pe cat de neprevazute, pe atat de diferite.
Noi am efectuat de mai multe ori trafic de urgenta la nivel zonal. As aminti doar data de 13.02.1997, cand un radioamator din Lugoj (Claudiu, YO2CDX), aflat la cabana Carnic (25 km sud Hateg), aproape de o colonie de muncitori, ne-a anuntat in regim de urgenta ca un copil are hemoragie mare si ca nu este nici un mijloc de a-l transporta la spital. Prin aportul a trei radioamatori (YO2APU, George, Statia TV Magura, YO2BPZ, Adrian si YO2LMW, Dorel, ambii din Deva) s-a luat imediat legatura cu Spitalul Hateg, care a trimis o ambulanta si in scurt timp situatia era sub control.
In data de 06.05.1997 vecinului unui tanar radioamator devean i s-a facut rau, dar din cauza lipsei telefonului si a retelei electrice in zona (nu s-a putut folosi nici telefonul public) , nu se putea anunta Salvarea. Alertati prin statie, au raspuns imediat radioamatorii deveni, iar unul dintre ei (YO2BJZ, Marcel) nu a mai asteptat anuntarea ambulantei, ci a plecat cu masina proprie si l-a dus pe bolnav la spital. Intr-o actiune de cautare a doi copii plecati dupa zmeura in Retezat, am colaborat foarte bine cu Salvamont Lupeni ., pe care am reusit sa ii "intoarcem" din drum dupa cinci ore de cautare, copii ajungand intr-o comuna de pe celalat versant , iar politia din comuna, alertata de noi, ne-a comunicat sosirea lor ( o buna parte din salvamontistii din Lupeni au obtinut intre timp autorizatiile de radioamator).
Cu ocazia evenimenteleor tragice de la Colonia Brazi (Rau Mare Retezat), o alunecare de teren care a distrus practic colonia, legaturile radio si pe telefoanele mobile cu toate personalitatile aflate in zona s-au pierdut, dar un radioamator din Hateg (YO2LRH, Cristi) aflat intamplator in zona cu o statie portabila deschidea in conditii excelente repetorul R0 din Deva, legatura fiind stabila si de calitate. Si enumerarea ar putea continua!
Este extrem de mare pacat ca un lucru inceput excelent si in premiera (in 1996) la judetul Hunedoara - colaborarea intre radioamatori si Protectia Civila-, cu realizari de exceptie, cum ar fi primul concurs in unde ultrascurte "Ziua Protectiei Civile" (realizat simultan cu judetul BZ, fara nici un fel de intelegere prealabila ) si mai ales primul exercitiu de cautare -salvare executat cu echipe de radioamatori ai RCJ Hunedoara in cadrul unei aplicatii interjudetene, excelent apreciat de arbitrul exercitiului, a scazut foarte mut din cauza lipsei de interes pentru ceea ce s-ar putea realiza. Ne bucura totusi faptul ca aceasta colaborare a evoluat foarte bine la alte judete (exemplific doar BZ, CL, AG, BT, VN, AR etc.), si in realizarea unu Protocol de colaborare care este pe cale sa se incheie, actiune in care s-au implicat YO3APG, secretarul general al Federatiei Romane de Radioamatorism si YO3GON, initiatorul si fondatorul la Lupeni, in 19 iulie 1999 a Asociatiei Nationale Radiosalvamont, pecum si multi, multi altii care merita felcitarile noastre.
Este un lucru extraordinar ca o serie de judete au printre cadre si personalul civil radioamatori autorizati, buni operatori si care poseda aparatura si cunostintele necesare operarii in retele de urgenta. As enumera "din aducere aminte" BH, BN, CV, BT, HD, VN, CL, BZ, etc., si credem ca numarul acestora va creste simtitor, mai ales dupa ce va fi semnat si pus in aplcare Protocolul de colaborare intre FRR si Comandamentul Protectiei Civile.
Procedura de lucru in traficul de primejdie sau de urgenta este dictata de cauzele care au generat situatia respectiva. Pentru a fi eficient, traficul trebuie sa se desfasoare intr-o retea activata la toate nivelele, sau chiar in mai multe retele simultane. Intr-o situatie de urgenta trebuie create cai de comunicatie pentru culegerea informatiilor direct din zona afectata si transmiterea acestora catre factorii de decizie cu posibilitati de interventie directa, cum ar fi serviciile SMURD, Salvarea, Pompierii, Politia, Salvamont, sau unitatile specializate la interventii in cazuri de urgenta si calamitati naturale ale Protectiei Civile si Crucii Rosii. Totodata, trebuie informate serviciile mass-media, cum ar fi posturile locale de radio si TV, pentru a nu se transmite informatii eronate din zona, (care ar aduce deservicii actiunilor de salvare) si care ar putea stabili cel putin o comunicatie unilaterala cu populatia din zona.
Vehicularea informatiilor in cadrul operatiunilor de urgenta impune doua procedee distincte de trafic radio:
prin statii fixe
prin statii in miscare (mobile sau portabile)
Asigurarea comunicatiilor bilaterale cu punctele principale ale zonei calamitate se poate face numai prin statii mobile sau portabile. In acceptiunea Regulamentului de radiocomunicatii pentru radioamatori, statii mobile sunt acelea care pot fi folosite de pe autovehicule in timpul deplasarii sau stationarii acestuia. Statiile portabile, prin conceptie si constructie sunt statii care pot fi mutate usor dintr-un loc intr-altul, sau pot fi utilizate in timpul deplasarii. Statiile portabile trebuie sa fie independente de reteaua electrica, dar cu posibilitatea alimentarii din orice sursa de energie conventionala (baterii uscate, acumulatori, acumulatori auto, retea, grup electrogen, etc.), lucru ce trebuie avut in vedere de catre statiile din retea, dar fiind absolut obligatoriu pentru statiile coordonatoare.
Echipele de radioamatori voluntari trimise in teren trebuie sa coopereze strans cu echipele de interventie specializate si cu comandamentele de urgenta constituite, dar trebuie sa dispuna de mijloace proprii de deplasare si subzistenta (cort, alimente, carburanti, surse de enegie, etc.) pentru o perioada de cel putin o saptamana.
Chiar in conditiile dublarii unor cai de comunicatie create de serviciile speciale de urgenta ale Protectiei Civile sau ale armatei, comunicatiile asigurate de radioamatori pot fi extrem de eficiente prin preluarea unui important volum de trafic, care poate apare in unele situatii.
Antrenamentul unor astfel de operatori se poate face prin actiuni comune cu Protectia Civila (se practica deja la unele judete), organizate special in acest scop in care sa se simuleze diferite situatii de urgenta .
Diversitatea continutului mesajelor transmise si receptionate in cadrul traficului de urgenta nu poate fi prevazuta, dar se poate afirma cu siguranta ca majoritatea se vor referi la efecte, cauza generatoare, evolutia situatiei, necesarul de forte si mijloace de interventie, necesarul de alimente, medicamente, imbracaminte, corturi, materiale de constructie, mijloace de transport, etc.
Statiile coordonatoare locale transmit informatuiile catre coordonatorul de retea, care prin ajutori comunica cu serviciile competente in rezolvarea situatiilor prin mijloacele conventionale de comunicatie sau prin linii de comunicatie create special.
Cooperarea cu aceste servicii si utilizarea, in conditiile traficului de primejdie a altor frecvente decat cele alocate traficului de radioamator este o problema a a organelor competente, si nu ne indoim ca, in foarte scurt timp va apare un act legislativ referitoare la Reteaua Nationala de Urgenta in general, dar cu reglementari precise in ceea ce priveste traficul radio, conform procedurilor din ghidul distribuit de NATO prin PfP.
Si, suntem convinsi ca se vor gasi oameni "moderni" care sa impuna folosirea si in armata, si in traficul radio si telefonic civil a alfabetului fonetic international, utilizat fara rezerve in toate tarile civilizate ale lumii.
- Adrian Voica YO2BPZ
-