hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

MANUAL DE INSTRUCŢIUNI MFJ Versa Tuner III, Model MFJ-962D

MFJ Enterprises

Traducere: Valerică Costin, YO7AYH

Manualul de instrucţiuni în limba engleză poate fi găsit la următorul link: http://www.mfjenterprises.com/man/pdf/MFJ-962D.pdf
Fotografia tunerului MFJ-962D poate fi găsită la linkul: http://www.mfjenterprises.com/pictures/MFJ-962D.jpg

Nota traducătorului: Colegii mei de la radioclubul YO7KYN şi-au achiziţionat un cuplor de antenă de tipul MFJ Versa Tuner III, Model MFJ-962D. M-au rugat să traduc manualul de instrucţiuni. Efectuând traducerea am constatat că în manual mai sunt şi alte informaţii folositoare radioamatorilor. De aceea am considerat că este util să fie publicată traducerea manualului.

Introducere

Aparatul MFJ-269D este un cuplor de antenă (tuner) în T compus în principal dintr-o bobină cu rolă, două condensatoare variabile, un comutator pentru antene, un reflectometru combinat cu un watmetru de radiofrecvenţă şi un balun 1:1. Printre amplificatoarele de putere care se pot utiliza în siguranţă cu acest tuner se numără Heatkit SB-200 şi 201, Colins 30L1, Ameritron AL-600 şi AL-811. Acest tuner este proiectat pentru o putere maximă de 800 W la purtătoare pe benzile de la 80 la 10 m şi de 500 W la purtătoare sau PEP pe 160 m. Deasemenea, este proiectat să adapteze ieşirea de 50 ohmi a amplificatoarelor, emiţătoarelor sau transiverelor cu o antenă virtuală. Pe un aparat cu două indicatoare în cruce se poate afişa puterea directă medie sau de vârf, puterea reflectată şi SWR-ul (raportul de undă staţionară).

MFJ-962D utilizează o reţea de adaptare în T cu o bobină cu rolă. Aparatul adaptează antene dipol, inverted V, verticale, baston, sârme de orice lungime şi multe alte antene. Balunul din interior va fi folosit numai pentru adaptarea antenelor care sunt alimentate cu linii bifilare deschise (de tip scăriţă), linii tip panglică sau linii torsadate (răsucite).

Un comutator cu 6 poziţii selectează cele două terminale separate de ieşire pentru cablu coaxial, unul direct (fără tuner) şi altul prin intermediul tunerului. Deasemenea, comutatorul poate selecta un alt conector pentru cablu coaxial, conector care este utilizat pentru accesorii, cum ar fi o sarcină artificială externă.

Antenele long wire pot fi conectate la polul central al conectoarelor pentru cablu coaxial.

Dimensionarea tunerului referitoare la putere

Nu există sisteme standardizate referitoare la dimensionarea tunerelor pentru putere. Puterea menţionată (de exemplu tuner pentru 3 kW) vine din timpurile când amplificatoarele erau dimensionate pentru puterea de intrare de vârf şi care nu corespundea cu puterea de ieşire de radiofrecvenţă. De exemplu, tunerul Johnson Matchbox a fost dimensionat pentru un emiţător de 1000 W cu modulaţie de amplitudine (pe anod) care este echivalentă cu 4 kW intrare în emiţător şi cu 3000 W PEP RF ieşire (PEP=Peak Envelope Power = puterea la vârfurile de modulaţie). Amplificatorul Heatkit SB-220 a fost etichetat ca un amplificator dimensionat pentru 2 kW, în timp ce ieşirea pentru CW (CW = Carrier Wave = undă purtătoare) a fost etichetată ca fiind dimensionată doar pentru 600 W. Tunerele pentru adaptare au fost denumite ca fiind tunere de 2 kW, acestea putând opera în siguranţă 600 W în CW (în regim de undă purtătoare) şi 1200 W PEP (puterea la vârfurile de modulaţie) în SSB.

Comisia de Comunicaţii Federale (FCC) a schimbat sistemul de dimensionare a puterii pentru amplificatoare şi din acest motiv tunerele nu se mai supun regulilor de dimensionare a amplificatoarelor. Astfel, tunerele de 1500 W sunt capabile să opereze în siguranţă cu puteri de 400 - 600 W în CW (în regim de undă purtătoare) şi de 600 - 900 W PEP (puterea la vârfurile de modulaţie) în SSB.

Trebuie menţionat că setările butoanelor de control, precum şi condiţiile de sarcină afectează foarte mult puterea cu care tunerul poate opera în siguranţă. Tunerele de tip T operează cu o putere mai mare pe benzile de frecvenţe superioare pe un domeniu mai ridicat al impedanţelor de sarcină. Cele mai grele condiţii de operare pentru tunerele de tip T sunt impedanţele de valoare mică, cum ar fi sarcinile reaciv capacitive. Pe banda de 160 m tunerele T sunt capabile să furnizeze cel puţin puterea prevăzută pentru această bandă având ca sarcină o impedanţă joasă şi anume o sarcină capacitiv reactivă.

Citirea valorilor de vârf pe SWR/Watmetru

Cele două indicatoare (ace) în cruce măsoară valorile de vârf sau valorile medii pentru puterea directă, puterea reflectată sau SWR. Instrumentul cu cele două ace funcţionează atât cu tunerul în funcţiune cât şi cu el baipasat. Watmetrul poate fi utilizat fără tuner prin setarea selectorului de antenă ANTENNA SELECTOR pe unul dintre cele două poziţii notate cu COAX DIRECT ale selectorului de antenă. Watmetrul este activ pe toate poziţiile selectorului de antenă.

Capetele de scală ale instrumentului pentru puterea directă şi reflectată sunt controlate de comutatorul POWER care selectează poziţiile 2000 W (HI) sau 200 W (LO , low). Dacă emiţătorul emite cu mai mult de 200 W putere de ieşire, puneţi comutatorul pe poziţia 2000 HI. Dacă emiţătorul emite o putere mai mică de 200W, puneţi comutatorul pe poziţia LO.

Puterea la vârful de modulaţie (PEP) este măsurată când presbutonul PEAK sau AVG POWER (din partea dreaptă) este plasat în poziţia PEAK. Valorile puterilor la vârful de modulaţie sunt egale în cazul purtătoarelor staţionare nemodulate, FSK sau FM. Dacă instrumentul citeşte în cazul acestor moduri de lucru (moduri de operare) valorile indicate vor fi aceleaşi chiar dacă butonul PEAK/AVG este apăsat su nu. În cazul modului de lucru SSB indicaţiile PEP ale instrumentului trebuie să fie de două ori mai mari decât puterea medie indicată la testul cu două tonuri de modulaţie.

Pe SSB, raportul dintre valorile PEP şi valorile puterii medii variază în funcţie de caracteristicile vocii. Pentru majoritatea vocilor indicaţia PEP este de trei până la cinci ori mai mare decât puterea medie pentru o voce. Cele mai precise indicaţii (citiri) ale puterii la vârfurile de modulaţie sunt obţinute numai cu purtătoare susţinută, voce sau modulaţie cu două tonuri. În timpul unei modulţii normale cu voce, watmetrul va indica tipic numai 70% din puterea reală la vârfurile de modulaţie.

Puterea directă este afişată pe partea stângă a scalei instrumentului. Această scală este calibrată de la 0 la 200 W şi este citită direct în poziţia de 200 W. Fiecare marcaj de pe scală reprezintă 5 W sub 40 W şi 10 W între 40 şi 200 W. În poziţia de 2000 W (HI) puterea directă citită pe scală trebuie multiplicată cu 10. Fiecare marcaj reprezintă 50 W sub 400 W şi 100 W de la 400 W la 2000 W.

Puterea reflectată se citeşte în partea dreaptă a instrumentului, pe scala REFLECTED. Această scală indică 50 W la capul de scală, atunci când este selectată poziţia 200 W şi 500 W la capul de scală, când este selectată poziţia de 2000 W. Această scală are un marcaj pentru fiecare wat sub 20 W şi la fiecare 5 W peste 20 W. Şi indicaţiile de pe această scală se vor multiplica cu 10 dacă este selectată poziţia de 2000 W.

Cele mai precise indicaţii (citiri) se fac în ultima treime a scalei. Când se încearcă să se măsoare puterea în cazul unei adaptări mai puţin decât perfectă, puterea reflectată trebuie scăzută din indicaţia (citirea) puterii directe.

SWR-ul este indicat direct dintre cele unsprezece curbe pentru SWR (de culoare roşie) care au un domeniu de la 1:1 la infinit. SWR-ul este măsurat prin observarea punctului în care se intersectează cele două indicatoare. SWR-ul este indicat de curba roşie cea mai apropiată de punctul de intersecţie al indicatoarelor. Cu acest instrument nu se pierde timpul pentru reglarea sensibilităţii.

Watmetrul are o lampă pentru iluminarea instrumentului. Lampa trebuie alimentată de la o sursă externă de 12 V cc.

Selectorul de antenă

Selectorul de antenă ne permite să selectăm doi conectori coaxiali, (fie direct, fie prin tuner), o ieşire bypass pentru coaxial şi o ieşire pentru linii simetrice.

Instalare

1. Să nu atingeţi terminalele pentru antenă în timpul emisiei.

2. Schema bloc de instalare a tunerului este în Fig.1.

3. Conectaţi antena la tuner astfel:

A. Liniile coaxiale la conectorii 1 şi 2 (direct sau prin tuner);

B. Antenele long se vor conecta la polii centrali ai conectoarelor COAX 1 sau Coax 2.

C. Orice linie simetrică trebuie conactată la terminalele BALANCED LINE.

4. Este prevăzut un terminal pentru conectarea la pământ pentru RF.

Utilizarea tunerului

ATENŢIE: Niciodată să nu se comute antena sau comutatorul selectorul pentru inductor în timpul emisiei. Niciodată să nu aplicaţi mai mult de 800 W acestui tuner.

Maximul de putere ce poate fi transmis de acest tuner se obţine atunci când capacităţile din circuitul de adaptare al tunerului sunt cât mai mari posibile. Capacităţile sunt maxime atunci când sunt puse pe poziţia 0 (complet închise) şi sunt minime atunci când sunt puse pe poziţia 10.

Fiţi siguri că utilizaţi maximum de capacitate pentru fiecare bandă pentru a oferi un acord lin, eficient şi pentru a transmite un maximum de putere.

Inductorul cu rolă are inductanţa minimă când este complet rotit în sensul acelor de ceasornic şi contorul indică 125. Valoarea minimă se obţine la rotirea completă în sens invers acelor de ceasornic, când contorul va indica 000. Contorul poate fi resetat prin utilizarea unei şurubelniţe mici, care se introduce într-o gaură mică de sub contor, şi cu care se va apăsa piesa pentru resetare.

Notă: Dacă emiţătorul utilizează un circuit de ieşire reglabilă, el poate fi acordat corespunzător cu o sarcină de 50 ohmi la frecvenţa de lucru. Un acord corespunzător poate fi realizat prin plasarea selectoruli de antenă complet în sensul acelor de ceas, pe poziţia BYPASS / DUMMY LOAD. Reglaţi emiţătorul conform instrucţiunilor fabricantului pe o sarcină de 50 ohmi înainte de reglarea tunerului.

Majoritatea transiverelor cu tranzistori în etajul final de obicei nu necesită reglaje. Dacă transiverul are un tuner încorporat, asiguraţivă că el este scos din circuit.

După ce emţătorul a fost pregătit pentru emisie, puneţi comutatorul ANTENNA SELECTOR pe poziţia corespunzătoare antenei dorite, dar pe bypass. Dacă SWR-ul este scăzut (reflectate puţine sau deloc) atunci lăsaţi tunerul în această poziţie.

Dacă SWR-ul este mare, plasaţi comutatorul ANTENNA SELECTOR pe o poziţie care să-l includă în circuit cu antena dorită. Reglaţi tunerul aşa cum este descris mai jos ca să se obţină cel mai bun SWR. Nu schimbaţi poziţiile butoanelor de acord ale emiţătorului, respectiv butoanele "plate" şi "antenna", până când tunerul nu a fost complet acordat. Aceste butoate ale emiţatorului pot fi puse pe alte poziţii numai după ce tunerul a fost complet acordat.

Funcţionare

Bobina cu rolă are inductanţa maximă pe poziţia 000 şi inductanţa minimă pe poziţia 125. Condensatorii au capacitatea maximă pe poziţiile 0 şi cea minimă pe 10. Cu alte cuvinte, atunci când frecvenţa este crescută butoanele se rotesc în sensul acelor de ceas.

Notă: Totdeauna utilizaţi cea mai mare capacitate (poziţia 0) pentru cea mai mare putere "manipulată" şi pentru cele mai mici pierderi. Utilizaţi cea mai mică inductanţă posibilă.

Notă: Bobina cu rolă este proiectată cu un suprimator exclusiv a autorezonanţei pe frecvenţa de operae, care previne distrugerile ce pot apare la autorezonanţă. Acest dispozitiv este conectat în şi deconectat din circuit cu un întrerupător (switch) inclus în bobina cu rolă. Prin urmare, atunci când rotiţi bobina într-un sens sau altul, s-ar putea să auziţi un semnal (bump). Acest lucru este normal şi nu trebuie să vă alarmaţi.

Creşterea indexului la contoarele butoanelor, pentru o frecvenţa dată, conduce la creşterea domeniului de adaptare. Reţineţi că aceasta (creşterea indexului) reduce eficienţa şi puterea manipulată de tuner.

1. Acordaţi excitatorul (transiverul) pe o sarcină artificială de 50 ohmi (majoritatea emiţatoarelor cu tranzistori sunt preacordate pentru 50 ohmi şi nu mai necesită o acordare cu sarcina artificială).

2. Selectaţi antena dorită cu ANTENNA SELECTOR.

3. Puneţi butoanele ANTENNA şi TRANSMITTER pe următoarele poziţii:

160 m		0;		20 m		4;
80 m		1;		17 m		6;
75 m 		2;		15 m		7;
40 m		3;		12 m		8;	
30 m		3.5;		10 m		8.5.

Apoi puneţi comutatorul POWER pe poziţiile LO şi AVG.

4. Începând de la inductanţa minimă (cel mai mare număr pe conorul bobinei cu rolă) rotiţi INDUCTOR (bobina) invers acelor de ceas (introducând în circuit mai multă inductanţă) în timp ce aplicaţi o putere mică la intrarea tunerului (mai mică de 25 W). Acordaţi pentru cea mai mică putere reflectată şi pentru cea mai mare putere directă (adică pentru cel mai mic SWR).

5. Ajustaţi (reglaţi) butoanele în următoarea ordine ANTENNA, INDUCTOR şi TRANSMITTER pentru cea mai mică putere reflectată. Repetaţi paşii de la acest punct 5 de mai multe ori până puterea reflectată este zero.

6. Dacă SWR nu a atins 1:1 la punctul 5, atunci rotiţi INDUCTOR invers acelor de ceas (către un index mai mic al contorului) şi repetaţi paşii de la punctul 5. Pentru o eficienţă maximă şi pentru a putea manipula o putere mai mare reglaţi condensatorii la cel mai mic index al contorilor respectivi. Acest lucru asigură manipularea unei puteri maxime cu cele mai mici pierderi de putere în tuner.

7. Măriţi puterea, dar nu depăşiţi 100 W, şi dacă este necesar reajustaţi butoanele ANTENNA şi TRANSMITTER astfel încât să obţineţi un minim de reflectate şi un maxim de putere directă, de fapt să obţineţi cel mai mic SWR. Înlăturaţi sursa de putere.

8. După reglarea tunerului pentru un minim de SWR se poate conecta amplificatorul de putere. Comutatorul METER trebuie pus pe poziţia HI şi amplificatorul acordat conform instrucţiunilor fabricantului.

9. Notaţi indexul contorilor INDUCTOR şi CAPACITOR pentru o rapidă acordare viitoare.

Notă: Manipularea unui maxim de putere are loc când ambii condensatori ANTENNA şi TRANSMITTER sunt pe poziţiile cu indexul contorilor cel mai mic posibil şi când indexul bobinei este pe un număr cât mai mare posibil, valori de index care permit adaptarea antenei. Respectarea acestor instrucţiuni vor asigura manipularea unui maxim de putere şi eficienţă şi cele mai puţine reglaje critice.

Note pentru operare:

1. Deşi acest tuner este proiectat să aibă un domeniu de acord cât de mare posibil, apar totuşi limitări în domeniul de acordare al condensatorilor. Anumite antene pot necesita capacităţi mai mari sau mai mici decât cele disponibile în tuner. În aceste cazuri s-ar putea ca SWR-ul să nu poată fi redus la 1:1. Dacă SWR-ul este mai mare decât limitele de adaptare ale tunerului, încercaţi să modificaţi lungimea antenei sau a liniei de transmisie pentru a aduce impedanţa de la intrarea liniei în limitele de reglaj ale tunerului.

2. Când se reglează tunerul, utilizaţi cel mai mic index posibil pe contorii de la TRANSMITTER şi ANTENNA şi un minim de inductanţă care produce un SWR bun. Tunerul reglat astfel va avea pierderi minime şi va putea permite o putere manevrată maximă.

ATENŢIE:

1. Nu operaţi cu capacul înlăturat. Contactul cu piesele tunerului în timp ce emiteţi vă pot produce arsuri de RF.

2. Niciodată nu rotiţi ANTENNA SELECTOR în timpul emisiei, acesta se poate distruge.

3. Amplasaţi tunerul astfel ca terminalele pentru antene să nu poată fi atinse, pentru a evita şocurile electrice.

4. Pe timp de furtună deconectaţi antenele de la tuner.

5. Totdeauna efectuaţi acordul cu putere redusă (sub 100 W). Aplicaţi puterea maximă după ce terminaţi acordul.

6. Să fiţi siguri că aţi reglat SWR-ul înainte de a emite cu putere mare (peste 100 W). Nu emiteţi cu SWR mare pentru perioade lungi de timp.

Deranjamente:

Dacă tunerul nu mai face adaptarea, verificaţi de două ori toate conexiunile şi reluaţi procedurile de acordare. Fiţi siguri că utilizaţi suficientă inductanţă (un index al inductanţei cât se poate de ridicat) şi că aveţi condensatoarele cu deschiderea necesară.

Dacă apar arcuri electrice la nivelele de putere pentru care tunerul este dimensionat, verificaţi de două ori toate conexiunile şi refaceţi procedurile de acordare (de adaptare). Acest tuner este dimensionat pentru 1500 W PEP RF. Fiţi siguri că utilizaţi cea mai mică valoare posibilă a inductanţei şi cele mai mari posibile valori ale condensatoarelor, care încă asigură adaptarea antenei pe frecvenţa de operare.

Notă: Dacă apar arcuri electrice pe 160 m s-ar putea să fie necesar să reduceţi puterea emiţătorului.

Dacă sunteţi nemulţumiţi de adaptarea făcută, dar tunerul asigură adaptarea şi operarea pe rezistenţa de sarcină sau pe o altă antenă, atunci trebuie să ciţi secţiunea Sugestii asupra sistemului de antenă.

Sugestii pentru împământare:

Pentru minimalizarea interferenţelor radio, trebuie să menţineţi liniile de transmisie formate dintr-un singur fir (cazul antenelor Windom de tipul VS1AA sau long) cât mai departe de alte obiecte metalice. Radiaţia RF va fi minimalizată dacă fiderul format dintr-o singură sârmă va fi pozat paralel şi la o distanţă rezonabilă faţă de conductorul care conectează tunerul la pământ, conexiune care este amplasată în afara camerei. Fiderul dintr-o singură sârmă trebuie izolat corespunzător pentru a preveni accidentele şi producerea de arcuri electrice.

Pentru securitatea operatorului utilizaţi împământări bune atât pentru curentul continuu cât şi pentru radio frecvenţă. Este foarte important să aveţi o bună împământare pentru RF în timp ce utilizaţi un fider cu un singur fir spre antenă. Când se utilizează antene care au fiderul format dinr-un singur fir, tunerul este pus în situaţia de a "forţa" un curent în antenă, curent care va trebui să circule printr-un singur fir (situaţie care diferă de antena dipol). Dacă în această situaţie nu aveţi o bună împământare de RF, curenţii de radiofrecvenţă vor găsi de obicei o cale de întoarcere la sursă, cum ar fi prin reţeaua de alimentare cu tensiune a emiţătorului sau a amplificatorului, prin circuitele audio din camera operatorului sau chiar prin operator, producându-i arsuri.

Conductele de la reţeaua de alimentare cu apă sau prizele de pământ de tip bară oferă o bună împămânare atât pentru curent continuu cât si pentru curent alternativ, dar aceste împământări sunt adesea inadecvate pentru RF pentru că ele sunt conductoare singulare. Barele de împământare sunt aproape inutile pentru împământarea de RF.

Împământările de RF lucrează mult mai bine când sunt împrăştiate pe o arie mare, în special când sunt folosite conexiuni multiple de la prize direct la punctul de împământare al echipamentului. Conductele de apă, conductele de la calorifere şi gardurile ar putea să asigure o bună împământare RF, în special când ele sunt conectate împreună cu conductoare multiple, dar cel mai bun sistem de împământare de RF sunt sistemele radiale sau contragreutăţile multifilare. Radialele şi contragreutăţile oferă o arie mare şi o rezistenţă scăzută pentru energia de RF.

Curenţii de RF şi curenţii cauzţi de fulgere circulă prin suprafaţa conductorilor. Conductorii împletiţi sau ţesuţi au o rezistenţă de suprafaţă ridicată pentru curenţii de RF sau pentru cei cauzţi de fulgere. Conductorii pentru împămtântare trebuie să aibă suprefeţe mari şi netede. Evitaţi folosirea conductorilor împletiţi sau ţesuţi pentru împământare de RF sau pentru protecţie împotriva fulgerelor.

ATENŢIE: Pentru securitatea operatorului trebuie totdeauna să conectaţi la o bună priză de pământ carcasa tunerului MFJ-962D. Fiţi siguri că şi emiţătorul sau alte accesorii din circuit sunt conectate la pământ. Tunerul are un şurub cu piuliţa fluture pentru conectarea la pământ.

Sugestii asupra sistemului de antenă

Pentru cele mai bune performanţe, o antenă long trebuie să aibă o lungime de cel puţin un sfert de lungime de undă la frecvenţa de operare. Antenele dipol orizontale trebuie să aibă o lungime de cel puţin o lungime de undă şi să fie amplasată la o înălţime cât mai mare şi într-un spaţiu cât mai deschis. Pentru că un sistem bun de împământare de RF ajută semnalul aproape în orice instalaţie de emisie, este totuşi extrem de important ca la antenele long sau de tip Marconi sistempul de împământare de RF să fie foarte bun.

Probleme de adaptare

Majoritatea problemelor de adaptare apar atunci când sistemul de antenă prezintă o impedanţă ridicată (mare). Când impedanţa antenei este mult mai mică decât impedanţa liniei de transmisie, atunci se poate folosi o linie de adaptare cu o lungimea egală cu un număr impar de sferturi de lungime de undă. În acest fel impedanţa joasă a antenei va putea fi convertită într-o impedanţa ridicată, care se va regăsi la intrarea în linia de transmisie şi astfel tunerul va vedea o impedanţa ridicată.

O problemă similară apare în cazul în care antena are o impedanţă extrem de ridicată, iar lungimea liniei de transmisie este un multiplu de jumătate de lungime de undă. O linie de transmisie în jumătate de lungime de undă transferă impedanţa de la punctul de alimentare al antenei la capătul liniei de transmisie (de alimentare), adică la ieşirea din tuner. Lungimi incorecte ale liniei de transmisie sau ale antenei pot transforma un sistem perfect de antenă într-un sistem foarte dificil de adaptat.

Un exemplu în care apare această problemă este pe banda de 80 m când o linie de transmisie de tip scăriţă, cu lungimea egală cu un număr impar de sferturi de lungimi de undă (o lungime de cca. 18 - 21 m) este utilizată să alimenteze o antenă dipol în jumătate de lungime de undă (30 la 42 m). Linia de transmisie cu lungimea egală cu un număr impar de sferturi de lungimi de undă transformă impedanţa joasă a dipolului la o impedanţa de peste 3000 ohmi care se va regăsi la intrarea în linie, deci la ieşirea din tuner. Se poate spune că o linie de transmisie de lungime egală cu un număr impar de lungimi de undă inversează impedanţa antenei, adică dintr-o impedanţă joasă la punctul de alimentare al antenei o transformă într-o impedanţa ridicată la intrarea în linie.

O problemă similară apare şi pe banda de 40 m cu un exemplu de antenă similar. De data aceasta lungimea liniei de transmisie este un multiplu de jumătăţi de lungimi de undă (18 la 21 m) care este conectată la o antenă cu lungimea egală cu o lungime de undă (30 la 42 m) şi care are o impedanţă ridicată. Linia de transmisie în jumătate de lungime de undă repetă impedanţa ridicată a antenei la intrarea în linie, adică la ieşirea din tuner. Un astfel de sistem de antenă prezintă o impedanţă de câteva mii de ohmi la intrarea în linie pe banda de 40 m. În această situaţie balunul din tuner şi izolaţia sa sunt supuse la eforturi enorme, deoarece tensiunea poate atinge câteva mii de volţi. Tensiunea mare poate conduce la arcuri electrice şi la încălzirea componentelor.

Următoarele sugestii vor reduce dificultăţile de adaptare a unei antene cu ajutorul tunerului:

1. Niciodată nu alimentaţi la centru o antenă dipol, cu lungimea egală cu o jumătate de lungime de undă, folosind o linie de transmisie cu impedanţa ridicată şi cu lungimea apropiată de un număr impar de sferturi de lungimi de undă.

2. Niciodată nu alimentaţi central o antenă dipol cu lungimea egală cu o lungime de undă prin intermediul oricărui tip de linie de transmisie care are o lungime apropiată de un multiplu de jumătate de lungime de undă.

3. Dacă acest tuner nu va putea adapta o antenă multiband atunci adunaţi sau scădeţi din lungimea liniei 1/8 lungimi de undă şi încercaţi să refacaţi adaptarea.

4. Niciodată nu încercaţi să alimentaţi o antană G5RV sau o antenă dipol alimentată la centru pe o bandă sub frecvenţa pentru care a fost proiectată. De exemplu, dacă doriţi să lucraţi cu o antană proiectată pentru 80 m pe banda de 160 m, atunci alimentaţi fie unul sau ambele conductoare ca o antenă long contra împământării staţiei.

Pentru a evita problemele de adaptare sau de alimantare a oricărei antene dipol cu linie te transmisie de tip scăriţa care are o impedanţă ridicată, menţineţi liniile de alimentare în jurul valorilor de mai jos (lungimile cele mai prost posibile sunt trecute în paranteze drepte):

160 m, dipol: 9 la 18 m, 52 la 60 m, 64 la 72 m [evitaţi 39.5 m, 79.25 m];

80 m, dipol: 10.35 la 12.2 m, 27.4 la 31 m, 48.75 la 52.42 m [evitaţi 20, 41, 58 m];

40 m, dipol: 13 - 16 m, 22 - 25 m, 34-37.5 m, 44-47 m [evitaţi 40, 19.5, 29, 39 m].

S-ar putea să fie necesar să mai tăiem din linia de transmisie sau să mai lungim linia de transmisie pentru a putea să adaptăm antenele pe benzile superioare.

ATENŢIE: Pentru evitarea problemelor o antenă dipol trebuie să aibă lungimea egală cu o lungime de undă întreagă pe bnda de frecvenţe cea mai joasă. O antenă dipol alimentată normal, dimensionată pentru 80 m sau pentru 40 m dacă va fi utilizată pe banda de 160 m va fi extrem de reactivă şi va avea numai câţiva ohmi rezistenţă în punctul de alimentare. Încercând să utilizaţi o antenă dimensionată pentru banda de 80 m pe banda de 160 m va fi un dezastru atât pentru semnalul emis cât şi pentru tuner. Cea mai bună soluţie să lucraţi pe 160 m cu o antenă pentru 80 m sau 40 m este să conectaţi unul sau ambele conductoare ale liniei de transmisie (în paralel) ca o antenă long. Antena va lucra ca o antenă în T contra împământării staţiei.

MFJ Enterprises 

Articol aparut la 23-11-2009

13954

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (8)  

  • Postat de mitra leontin - YO7DEK la 2009-11-23 22:13:54 (ora Romaniei)
  • Excelent articolul,atit prin notiunile cu caracter general despre cuploarele de antena (meritul autorului) dar si prin precizia si claritatea traducerii (meritul traducatorului).Leo

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2009-11-25 06:18:55 (ora Romaniei)
  • Un material bine venit! Sfaturile descrise sunt universal valabile pentru utilizarea unui AT si rezulta clar ca nu poate fi acordata orice "sarma". Ar fi fost benefica explicarea fizica a lungimilor peferate si/sau evitate la fider ("de ce?") functzionarea segmentului de 1/4 lambda, ca transformator de impedanta, lungimi impare de 1/4 lambda =(1/4lambda + n(1/2 lambda) etc, sunt aspecte importante, care sunt tratate superficial in manuale de utilizare, chiar de producatori.
    Multzumiri pentru Valerica, pentru efortul depus la traducerea manualului si astept si alte materiale interesante! 73!

  • Postat de Vasile - YO6EX (yo6ex) la 2009-11-25 07:45:19 (ora Romaniei)
  • Alex: Orice sarma poate fi acordata daca stii "cum" si "cu ce"...73

  • Postat de Vasile - YO8RCA la 2009-11-25 18:50:08 (ora Romaniei)
  • Multumesc,o traducere excelenta.Ce bine ar fi daca intr-o zi am vedea si traducerea manualului de operare pentru analizorul de antena MFJ 269 ,pentru noi cei scoliti cu rusa si franceza ne-ar ajuta mult.Inca odata multumesc...73!

  • Postat de Lari - YO9CSM la 2009-11-25 20:46:06 (ora Romaniei)
  • Interesant articolul.Respectivul aparat l-am vazut in vara la YO7KYN si mi-a placut ,,cat de repede acorda YO7AOG'' trx ul. 73's,Lari,YO9CSM,ALEXANDRIA.

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2009-12-10 00:10:04 (ora Romaniei)
  • Pentru YO8RCA si tuturor celor instruiti in rusa si franceza:http://ref68.com/ref68/article.php?sid=146&mode=thread&order=0&thold=0
    in rusa se gasesc de asemenea.

  • Postat de vasile - YO9FEH la 2009-12-22 13:07:56 (ora Romaniei)
  • Binevenit si f.util documentarul !Un MFJ 989 de 3 KW cum merge la numai 200W ? Cu multumiri Vasile

  • Postat de Vasile - YO9FEH la 2010-02-18 22:41:58 (ora Romaniei)
  • Am recitit materialul de 2 ori si inca mai gasesc lucruri interesante in el !Este clar ca orice antena merge cu asa o "scula" ! Deci multe multumiri autorului pentru timpul "pierdut"cu traducerea amplului material!73 Vasile

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "MANUAL DE INSTRUCŢIUNI MFJ Versa Tuner III, Model MFJ-962D"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact