hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Redresorul de inalta tensiune - Constructia

...sau ce faci ca sa maninci un tort de ciocolata "home made"

Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP

1 Redresorul – pe scurt
2 Redresorul – constructia
3 Panoul XXI
4 Etajul 2 – auxiliare
4.1 Regulatoarele pentru negativare
4.2 Circuite secundare [Fil. Rel. etc]
4.3 Cuplarea redresorului IT cu circuitele auxiliare
5 Etajul amplificator PA - HF
• 5.1 Panoul din spate – tuburile
• 5.2 Catometrul
• 5.3 Corectarea greselilor
• 5.4 Panoul frontal
• 5.5 In loc de incheiere

In ziua de 17 mai 2010, Nora imi spune: "Pun pariu ca nu poti face un redresor pentru 2000V la 1A intr-o cutie de 300 x 400 x100 mm". M-am uitat lung si am zis: "Pe ce ?" Raspunsul vine prompt: "Pe un tort de ciocolata home made !!!" Ispita este uriasa asa ca am batut palma, am anuntat evenimentul la QTC si m-am apucat de treaba.

Prima parte, documentarea si incercarile de laborator, s-au materializat in articolul intitulat "Redresorul de inalta tensiune - pe scurt " publicat in 31 mai 2010 pe site-ul Radioamator.ro si care poate fi citit integral la adresa http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=674

Ceea ce m-a surprins in comentariile la articol a fost faptul ca nu s-a remarcat "clou"-ul redresorului: inserierea a doua multiplicatoare, un multi plus si un multi minus, toata lumea ramanind cu gindul la alimentarea lampii dintr-un singur multiplicator de tensiune, cu un fir al retelei legat la sasiu, asa cum a fost moda anilor '70 - '80 [pentru 600 sau 900 V pentru G807 sau GU50 sau PL500] si implicit toata lumea s-a impiedecat in modul de conectare al retelei la redresor si al "pamintarii" amplificatorului.

Asa cum am aratat in Fig. 09 din articolul "Redresorul de inalta tensiune - pe scurt" , se pot inseria doua multiplicatoare de tensiune, unul care sa debiteze tensiunea pozitiva si celalalt tensiunea negativa. In felul acesta, reteaua se poate lega in mod normal la redresor, fara contact galvanic cu masa iar nulul de protectie functioneaza si el in mod normal, oferind acea impamintare de care are atita nevoie statia noastra de radioamator. Se presupune ca instalatia electrica este executata conform normativelor in vigoare si nulul de protectie este nul de protectie si nu vreo improvizatie legata la conducta de apa din plastic sau la tevile de calorifer imbinate prin infiletare si etansate cu cilti si grund de miniu !!!

Inainte de a trece la constructia propriuzisa a redresorului consider ca trebuie sa insist asupra schemei de alimentare cu doua multiplicatoare, le-am botezat " Multi - Plus" si "Multi - Minus", legate in serie.


Fig. 01 Alimentarea P.A. cu Multiplicator Plus si Multiplicator Minus

In figura 01, pentru o urmarire mai usoara a comentariului, am reprezentat circuitul de curent continuu cu rosu si circuitul de radiofrecventa cu verde.

PUNCTUL DE POTENTIAL ELECTRIC ZERO, = SASIUL [ = MASA], SE LEAGA GALVANIC LA NULUL DE PROTECTIE AL RETELEI ELECTRICE SI DEVINE IMPAMINTAREA AMPLIFICATORULUI !!! NICI FAZA RETELEI SI NICI NULUL DE LUCRU NU SINT LEAGATE LA SASIU [LA MASA] !!!

Fata de acest potential de referinta:

  • Anodul lampii se afla la un potential de +1200V.
  • Grila ecran se afla la un potential de - 900V. [ sau -600V ]
  • Grila de comanda se afla la un potential de - 1200V.
  • Catodul lampii impreuna cu filamentul se afla la un potential de - 1150V [negativarea = 50V]

    Din aceste motive:

    1. Condensatoarele de decuplare RF din grile si filamente trebuie sa aibe tensiunea de lucru mai mare de 1200V.
    2. Transformatorul de filament are secundarul la o tensiune de -1200V fata de masa, deci izolatia dintre infasurari trebuie facuta sa reziste la aceasta tensiune.
    3. Socul RF din circuitul de filament se afla la o tensiune de -1200V fata de sasiu.
    4. Infasurarea de excitatie a transformatorului de cuplaj din catod [care este bobinata strins impreuna cu secundarul, si care este la o tensiune de -1200V fata de masa], trebuie sa fie astfel izolata incit sa fie exclusa aparitia tensiunii de -1200V pe mufa de antena a transceiverului.
    5. Regulatorul tensiunii de negativare, la care se umbla din cind in cind pentru reglarea curentului de repaus al lampii, se afla si el la -1200V fata de masa si de aceea trebuie protejat accesul la piesele aflate sub tensiune.

    Acest mod de alimentare al amplificatorului face inutil TRANSFORMATORUL de INALTA TENSIUNE !!! Se face economie de spatiu si liniarul devine "portabil" [mai usor cu 20 kg ! hi] Pretul care trebuie platit insa este riscul de electrocutare la inalta tensiune care apare pe aproape toate piesele componente ale amplificatorului si implicit costul masurilor de protectie ce trebuiesc luate. Economia realizata prin renuntarea la transformatorul de inalta tensiune este insa si ea substantiala asa ca merita gindit bine asupra adoptarii acestui mod de alimentare a tubului de putere din P.A. Numarul condensatoarelor electrolitice necesare in montaj este mare [ 28 in montajul de fata comparativ cu numai 8 in varianta cu transformator] si costul lor diminueaza economia facuta prin renuntarea la transformator. Dar si fara transformator suna BINE !!!

    Masuratorile efectuate pe schema 5 [2C-C-C-C ] au aratat capabilitatea unui redresor cu doua multiplicatoare in serie, sa furnizeze 0,7A la 2,0kV in regim key-down si chiar 1,25A la 1,75 kV in acelasi regim. Valorile masurate atunci pe un singur multiplicator la diferite sarcini sint redate in tabelul urmator:

    Schema 5 din articolul despre multiplicatoarele de tensiune:


    Fig. 02.1 Masurarea multiplicatorului [ reluare ]

    Deoarece masuratorile au aratat ca un redresor echipat cu un multi plus si un multi minus inseriate poate livra peste 2kW in regim key - down, am decis ca pentru un tort de ciocolata " home made " merita sa merg mai departe si fac acest redresor in conditiile impuse de utilizarea lui intr-o statie de radioemisie adevarata.

    Inainte de toate am definitivat schema. Redresorul, date fiind dimensiunile si greutatea lui, devine un aparat "portabil", asa ca trebuie sa satisfaca o gama cit mai diversa de pretentii:

    1. Tensiune furnizata: 2000V
    2. Curent in regim continuu: min. 1A
    3. Posibilitatea alimentarii a unui tub sau a doua tuburi.
    4. Masurarea tensiunii si a curentilor debitati astfel:

  • Tensiunea anodica Ua
  • Ia - curentul anodic total sau
  • Ia1 - curentul anodic prin tubul 1
  • Ia2 - curentul anodic prin tubul 2
  • Ig1.1 - curentul de G1 in tubul 1
  • Ig1.2 - curentul de G1 in tubul 2
  • Ig2.1 - curentul de G2 in tubul 1
  • Ig2.2 - curentul de G2 in tubul 2

    5. Transformatorul pentru filamentele tuburilor si blocurile pentru reglarea tensiunilor de negativare nu fac obiectul proiectului si nu vor fi incluse in cutia redresorului.


    Fig. 02.2 Schema electrica a redresorului.


    Fig. 02.3 Montajul blocurilor de masura curenti si tensiune

    La executia redresorului am inlocuit cite doua diode cu cite o punte redresoare la care am legat cele doua brate in paralel prin legarea impreuna a contactelor de intrarile de curent alternativ in punte. Am folosit punti KBPC50A10M pentru ca nu am avut la dispozitie diode corespunzatoare. Cine are diode si vrea sa le foloseasca, poate sa le monteze fara a face vreo modificare in desenul cablajului imprimat, facind conectarea diodelor in montaj ca in schema electrica a redresorului.

    Tema de proiectare este gata, partea experimentala este terminata, schema electrica este definitivata. Urmeaza partea cea mai grea a electronicii: tinichigeria.

    Aici recunosc ca am trisat putin. Am folosit o cutie recuperata in totalitate de la un antic frecventmetru de fabricatie I.E.M.I. model E0204 care are dimensiunile de gabarit egale cu 308x108x415 mm. Dat fiind ca dimensiunile cutiei sint foarte apropiate de conditiile din pariu, aceasta abatere a fost acceptata. [hi!] Am demontat cutia si dupa o spalare sanatoasa a fost nevoie numai de refacerea panourilor frontal si posterior. Panourile le-am executat din tabla de aluminiu de 2mm grosime. In final am realizat panoul frontal in doua variante: retro si modern

    Panoul "Retro" este echipat cu doua sigurante, intrerupatorul bipolar de retea, un bec cu neon 95SG9 in montura originala, [ tensiunea de lucru de 95V curent nominal 3mA. Fig. 07.2 Fisa de catalog 95SG9 ], inseriat cu o rezistenta de 180 kΩ, pentru control si doua instrumente antice, [Made in CCCP, unul de 50 ?A si unul de 1 mA] pentru indicarea tensiunii si a curentului furnizat de redresor. Voltmetrul are capatul de scala la 3 kV si ampermetrul la 2 A. Scalele le-am desenat cu programul "Meter Basic" care este varianta simpla a programului de desenare a scalelor de aparate de masura. Varianta simpla inseamna o singura scala pentru un istrument si etalonarea numai cu variatie liniara. Programul se poate descarca gratuit de aici: http://www.tonnesoftware.com/meter2.html

    "Panoul xxi" este echipat cu o singura siguranta, un intrerupator bipolar si 7 bargrafuri cu 20 segmente care afiseaza urmatoarele:

  • Ua - tensiunea anodica, cu afisaj intre 1,5 si 2,5 kV,
  • Ia1 - curentul anodic prin tubul 1, cu afisaj 0 - 1 A
  • Ia2 - curentul anodic prin tubul 2, cu afisaj 0 - 1 A
  • Ig1.1 - curentul de G1 in tubul 1, cu afisaj 0 - 50 mA [sau 0 - 5 mA]
  • Ig1.2 - curentul de G1 in tubul 2, cu afisaj 0 - 50 mA [sau 0 - 5 mA]
  • Ig2.1 - curentul de G2 in tubul 1, cu afisaj 0 - 50 mA
  • Ig2.2 - curentul de G2 in tubul 2 , cu afisaj 0 - 50 mA

    Amanunte despre bargraful cu LM3914 se gasesc in revista Radiocomunicatii si Radioamatorism, editata de F.R.R., Numarul 8 din 2010, in articolul intitulat "Volt sau Amper - metru cu LM3914" scris de Nora, YO4AYL.

    Dupa ce a fost terminata restaurarea cutiei am trecut la "Electronica".

    Cabajele de circuit imprimat sint executate intr-o versiune completa, permitind dezvoltarea redresorului atit in varianta retro cit si in cea moderna. De asemenea, fara a fi desenat in schema electrica a redresorului [schema este clasica ], pe placa de circuit imprimat este prevazut si pregatit pentru instalare un circuit de limitare a curentului la pornire, alcatuit dintr-un releu RI - 13 cu bobina de curent alternativ si tensiune de actionare de 220V.c.a. si din doua rezistente de 10 Ω / 16W in portelan, legate in serie, care atunci cind releul anclanseaza, sint scurtcircuitate si tensiunea de retea se aplica direct multiplicatoarelor de tensiune. Conexiunile de la soclul releului sint aduse "aerian" in timp ce rezistentele au terminalele lipite in placa de circuit imprimat. Rezistentele sint amplasate in mijlocul placii de circuit, intre multiplicatoarele de tensiune si sint fixate de placa cu polietilena topita. Toate cele trei contacte ale releului sint folosite prin legarea lor in paralel. Fiecare contact este conectat la placa prin fir separat.[contactele 1, 6 si 11 si contactele 3, 7 si 9 ale releului] Bobina releului se conecteaza in circuit pe placa prin intermediul unui conector cu 3 pini din care sint folositi numai doi, cei din margine, pinul din mijloc fiind eliminat din conector. Acest conector este amplasat linga rezistentele de 10 Ω / 16W in jumatatea multi plus a placii. Cu rezistenta de limitare a curentului de pornire a redresorului de 20Ω / 32W am incercat si pornirea redresorului in sarcina. Am reusit pornirea direct in sarcina numai pe o sarcina relativ mica [sub 350 W]. Pentru sarcini mai mari, tensiunea pe bobina de anclansare a releului nu mai ajunge la pragul de anclansare si rezistentele de protectie nu se mai scurtcircuiteaza, ele se supraincalzesc, topesc polietilena cu care sint lipite de placa si in cca 10 secunde se ard. Asadar porniti redresorul numai in gol.

    Placile de circuit imprimat desenate, sint pentru cite un multiplicator de tensiune, si au dimensiunile de 140 x 265 mm. Desenele se pot tipari cu aceste dimensiuni [de exemplu in Irfanview] si se obtine o imagine scara 1:1. Pentru a beneficia de sistemul de prindere existent in cutia originala eu am ales sa fac o singura placa de circuit pentru ambele multiplicatoare cu dimensiunile de 280 x 265 mm, , si asa am facut multa economie de manopera inalt calificata. [Tinichigeria....].


    Fig. 03.1 Multi plus - Fata plantata


    Fig. 03.2 Multi plus - Fata cablata


    Fig. 03.3 Multi plus - Cablaj imprimat


    Fig. 03.4 Multi plus - Suprapunere Cablaj - Piese - Gauri


    Fig. 04.1 Multi minus - Fata plantata


    Fig. 04.2 Multi minus - Fata cablata


    Fig. 04.3 Multi minus - Cablaj iomprimat


    Fig. 03.4 Multi minus - Suprapunere Cablaj - Piese - Gauri

    Deoarece curentii prin multiplicator sint mari, am considerat oportun sa dublez traseele de folie de cupru de cablaj cu un din fir cunductor, Cu, de 2 mm diametru. Treaba este migaloasa si cere rabdare si un letcon mai mare pentru o lipire rapida [300W].

    Rezistentele pentru egalizarea tensiunii pe condensatoarele electrolitice au 120 kΩ / 5W.

    Voltmetrul pentru indicarea valorii tensiunii anodice [scala gradata de la 0 la 3 kV] este un microampermetru de 50 ?A cap de scala si este transformat in voltmetru - 8.25V la cap de scala - prin inserierea cu o rezistenta 165 kΩ. Pentru voltmetru, am divizat tensiunea de 300 V de pe un condensator electrolitic [grupul de condensatoare dintre 0 V si +300V] cu cca 50, [120k serie cu2.7k]. obtinind 6,6 V daca tensiunea redresata [in gol] este de 2400V.

    Masurarea tensiunii pe un electrolitic si asimilarea ei cu tensiunea la borne nu este o solutie corecta din punctul de vedere al tehnicii masuratorilor. Este chiar o greseala grava ... dar mi-am asumat riscul de a citi o valoare diferita de tensiunea la bornele redresorului plimbind prin cutie si aducind la panou numai 300V in loc de 3000 !!!

    Ampermetrul pentru indicarea curentului anodic [scala gradata de la 0 la 2A] este un miliampermetru de 1mA cap de scala si este transformat in voltmetru care masoara tensiunea la bornele unei rezistentei de 2,7 Ω / 5W. La un curent de 2A, tensiunea la bornele acestui sunt este de 5,4V. Rezistenta totala a instrumentului ca voltmetru, cu valoarea de 5,4 kΩ, se obtine prin inserierea rezistentei interne de 275 Ω cu o rezistenta exterioara de 5,1 kΩ.

    Pe placa am montat si conectoare cu trei pini pe care i-am folosit la conectarea aparatelor de masura [pinii de la capetele conectorului] si a firului de conexiune care duce la amplificator [pinul din mijloc] Redresorul, asa cum este el realizat, este pregatit sa preia si "Panoul Frontal xxi" echipat cu voltmetru si ampermetre cu afisaj digital sub forma bargraphurilor cu 20 de segmente, reglajele de cap de scala urmind a fi facute din potentiometrul de calibrare prevazut special pentru acest scop in schema acestor instrumente. Cablajul, asa cum este el desenat si echipat, este gata pentru orice varianta de panou frontal.

    Deorece imaginile sint mai sugestive decit o descriere in proza, in final se prezinta citeva fotografii ale redresorului realizat, fotografii facute pe masura ce redresorul a prins contur. Inscriptionarea este facuta cu etichete scrise pe hirtie autoadeziva. [Click aici pentru Fig. 07.1 Etichete. Latimea desenului este 210 mm].

    Montarea si testarea placii cu cele doua multiplicatoare:


    Fig. 05.1 Placa cu piesele montate


    Fig. 05.2 Cablajul dublat cu fir de cupru


    Fig. 05.3 Prima punere sub tensiune - Multiplus 1208 V


    Fig. 05.4 Prima punere sub tensiune - Multiminus 1200 V


    Fig. 05.5 Prima data in sarcina


    Fig. 05.6 Sarcina 1 kW


    Fig. 05.7 La 1 kW sint 2150 V


    Fig. 05.8 Rezistenta serie este cu 2,5 kΩ prea mare

    Acum am facut o boacana. Dupa ce am cautat in cutiile cu maimute [pentru masurare], alta rezistenta care sa aibe cu 2,75 kΩ mai putin decit rezistenta serie montata pentru voltmetrul din panou, si dupa ce am facut inlocuirea, am pus din nou sub tensiune redresorul ca sa compar afisajul digital a instrumentului de control cu indicatia celui analogic, numai ca n-a trecut nici un inger pazitor pe linga mine in acel moment asa ca in clipa in care am aplicat 1200 V pe bornele instrumentului digital acesta era pe scala 200 kΩ. Urmarea.... Alt instrument ....cu factura pe care ministrul meu de finante a scris: se deconteaza din F.N.N. Prostia se plateste !!! [ daca nu stiti, F.N.N. = fonduri nestiute de nevasta ] Incidentul fiind transat astfel, am trecut mai departe.

    Asamblarea cutiei si testul final:


    Fig. 06.1 Panoul Retro


    Fig. 06.2 Cutia vazuta de sus


    Fig. 06.3 Cutia vazuta de jos


    Fig. 06.4 Cutia vazuta din stinga


    Fig. 06.5 Cutia vazuta din dreapta


    Fig. 06.6 Panoul din spate


    Fig. 06.7 Testul de receptie

    Si cind a fost sa dau redresorul pe tortul de ciocolata 'home made' a venit observatia de care ma temeam totusi cel mai mult: "tu ai fost contemporan cu locomotiva cu abur si ai ramas la moda retro, dar cine este nascut in era noastra si vrea un panou frontal modern ce face?" asa ca mai urmeaza si partea a treia pe care am intitulat-o "Panoul xxi" si abia dupa aceea o sa vina si tortul.


    Fig. 06.8 Tortul de ciocolata

    Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP  

    Articol aparut la 18-7-2010

    23653

    Inapoi la inceputul articolului
  • Comentarii (20)  

  • Postat de Ilie - YO3FOP la 2010-07-18 08:21:14 (ora Romaniei)
  • Cred ca este o gresala cand va referiti la: (revista Radiocomunicatii si Radioamatorism, editata de F.R.R., Numarul 8 din 2010, in articolul intitulat "Volt sau Amper - metru cu LM3914" scris de Nora, YO4AYL).
    Acest numar nu a aparut.

  • Postat de Relu - YO6UL la 2010-07-18 10:14:24 (ora Romaniei)
  • Foarte frumos si instructiv, felicitari ! Mi-am adus aminte de o cutie tip "IEMI" pe care o am pe undeva si o sa incerc vara asta experimentul. 73!

  • Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2010-07-18 12:38:37 (ora Romaniei)
  • Foarte frumos totul, respectiv tema, elaborarea proiectului, realizarea, punctarea esentialului in prezentare. Mai putin se intelege daca si tortul a fost pe masura, HI! Revenind la redresor, cei peste 3% riplu ar putea nemultumi pe unii, dar exista in articolul precedent relatia de calcul a acestuia si se poate corecta marind valoarea capacitatilor. 73 de YO4BKM!

  • Postat de Apostol Cristian - YO8RGL la 2010-07-18 13:33:39 (ora Romaniei)
  • Ideea nu este noua, dar daca nu are finalizare nu poate fi folosita. Dau un sit in care este o aplicatie cu GU43b:
    http://cityradio.narod.ru/bp/bestransf.html
    WARNING! DANGER! HIGH VOLTAGE!
    This project uses dangerous high voltages.
    These voltages will not just shock you, they will kill you.

  • Postat de Apostol Cristian - YO8RGL la 2010-07-18 13:44:18 (ora Romaniei)
  • Revin, pt. ca nu se poate posta decat o adresa de net la fiecare comentariu!!!????? si dau inca un sit pt GI7b:
    http://cqham.ru/pa_uy0uy.htm
    care la final are trimiteri pt. surse si scheme -pag 3 , dreapta jos,variant AB,,,si sursa=pag. 4,. Personal as fi interesat de dezvoltarea unei scheme cu acest gen de sursa pt triode gen GS31b/GS35b,,,, Atentie la inalta tensiune!!! aceste scheme nu sunt pt. novice!!!!

  • Postat de Ilie Mihaescu - YO3CO la 2010-07-18 15:53:12 (ora Romaniei)
  • Articol stiintific,pedagogic,util si romantic.Interesant si frumos prezentat.Felicitari autorilor.

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2010-07-19 09:14:15 (ora Romaniei)
  • Prezentarea realizarii practice ii da articolului o adevarata valoare! Felicitari ptr truda draga Andrei!.... meritzi pe deplin tortul promis...
    Ca o idee as recomanda ptr racordul tensiunilor IT+ si IT- la amplificator, mufe coaxiale "UHF" (amphenol)si introducerea IT in blocul amplificator prin cablu coaxial,(RG58 sau chiar RG213), care prezinta o siguranta sporita la IT. Probabil urmeaza si aplificatorul, realizat practic, prezentare pe care astept cu nerabdare ! Multzumiri si felicitari 73/dx Alex

  • Postat de Alex Farkas - YO5AMF la 2010-07-19 11:10:24 (ora Romaniei)
  • scuze, acu am observat pe poze la panoul frontal din spate .... este facut exact asa, cu mufe UHF...

  • Postat de Grig - YO2CFS la 2010-07-19 14:35:16 (ora Romaniei)
  • De mers merge schema.
    Torusi ma intreb de ce nu e folosita
    pe scara industriala?

    Grig

  • Postat de Ilie Matra - YO3BBW la 2010-07-19 15:25:02 (ora Romaniei)
  • Atit articolul cit si realizarea sint de nota 10. Felicitari autorului. As incerca sa-i raspund lui Grig, YO2CFS, vechi prieten din tinerete. Cred ca nu este folosita pe scara industriala pentru nimeni nu-si permite sa ignore regulile clare de protectie a personalului si aparaturtii folosind alimentarea fara separare galvanica a retelei. Personal mi-am vazut moartea cu ochii intr-o seara tirziu, cindva in tinerete cu o improvizatie de acest gen, La 12 nopatea am urlat de am sculat blocul si numai experienta m-a ajutat sa-mi desprind miinile de pe sasiul pe care din pura intimplare nimerise faza si piciorul care atingea doar caloriferul. Atunci am distrus la propriu montajul respectiv (Tx cu lampi, alimentat direct din retea) si am jurat sa nu mai folosesc in viata mea alimentarea direct din retea. Va asigur ca m-am tinut de juramint. Face fiecare cum vrea, dar eu cred ca e mai bine sa ne pazim viata, e doar una.

  • Postat de Grig - YO2CFS la 2010-07-19 20:24:01 (ora Romaniei)
  • Multumesc Ilie,
    Asa e , prin astfel de intimplari neplacute am trecut si eu cu redresoare fara separare galvanica
    si din acest motiv nici nu am mai folosit vre`o data acest model. Asa cum am mai spus o data am folosit si se folosesc la echipamente industriale
    scheme de multiplicare a tensiunii dar dupa trafo de separare.Schema e fara pb dar folositi un trafo separator macar, se gaseau pe vremuri la puteri maricele , e mult mai sanatos pentru toata lumea. Va rog sa ma credeti am avut neplacerea sa
    ma curentez si la 1.2Kvdc si e mai putin neplacut decit la 230Vac /50Hz si se pare mai putin periculos.

    Bafta
    Grig

  • Postat de Mircea - YO4SI (yo4si) la 2010-07-20 01:10:39 (ora Romaniei)
  • Si eu urlu cand ma curentez. Cel mmai tare a fost odata cand mi-am auzit urletul cu brum ! Se zice ca e bine sa urli, se face un masaj cardiac si pulmonar. Dar lasa urme. Am la activ un infrct si doua stenturi pe coronare... ARTICOLUL ESTE FOARTE FRUMOS PREZENTAT. FELICITARI ! Nu ni se spune ca trebuie sa facem neaparat asa. Dar "suna bine" fara transformator !! Si eu aduc 2 KV prin mufa VHF. E bine izolata,dar m-a
    ingrozit solutia. Pentru asta am agatat de mufa o placuta de plexiglas cu acel semn rosu de fulger pentru "remember". Iar sub ea am plasat un bec de scala ce se aprinde atunci cand trafo de IT este alimentat. Instrumentele finalului sunt luminate de beculete care se aprind actionate de un releu comandat de un tranzistor care se deschide in prezenta IT printr-un divizor. DA. Viata e mai presus de orice ! 73s ! Mircea - yo4si.

  • Postat de Marius Toader - YO7BBE la 2010-07-20 22:02:07 (ora Romaniei)
  • Daca nu am fi fost indrazneti inovatori,inventivi sicurajosidar cu inteligenta si discernamant nu am fi ajuns nici la CUCUIETII din din VALE .Dar am ajuns pwe LUNA. Va cer iertare, nu bagatelizez nici un comentariu,toate sunt perfecte,dar merita sa promovam intodeauna noul si pentru ce prezinta pericol sa ne luam toate masurile de protectie necesare. Vorbind serios, nu ori si ce novice invata sa cante la vioara, poate doar sa sufle in VUVUZEA.Felicitari amice 73!de 7bbe Marius.

  • Postat de Ilie Niculae - YO3FOP la 2010-07-20 22:28:52 (ora Romaniei)
  • Am postat primul comentariu, credeti ca puteti sa-mi raspundeti in ce numar au fost postate articolele.
    Va multumesc

  • Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2010-07-22 12:51:10 (ora Romaniei)
  • Prea putini mai citesc Regulamentul de Protectie a Muncii! Dupa examenul de clasa, devine o hartie buna de dat la cos... Bravo!

  • Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2010-07-22 17:52:58 (ora Romaniei)
  • Cu tot respectul pentru munca lui Nora si Andrei precum si timpul consumat ca sa impartaseasca si celorlalti din experienta lor, mi-e greu sa nu-mi exprim nedumerirea fata de montajul respectiv. Pot intelege economia de greutate a unui liniar fara transformator de retea, la fel si la pret, dar consider ca aceste avantaje sunt puternic contrabalansate de dezavantajele metodei, in special din cauza gradului de periculozitate ridicat pe care-l prezinta. Nu sunt foarte convins ca situatia instalatiilor de casa din YO este atat de buna, dimpotriva, foarte multe din blocurile si casele vechi dispun de instalatii cu doar 2 fire si fara impamantare. Sau daca au al treilea fir de impamantare , aceasta este adeseori pur simbolica. La tara, situatia este si mai rea. In foarte multe locuri pe care le vizitez, exista inca sigurante vechi, cu patroane care dupa bunul obicei al pamantului, sunt strapate cu litze multe care se ard doar la multi zeci de amperi. Ca sa nu mai vorbim de izolatia textila coapta a firelor din anii 50-60 de care inca sunt pline casele vechi. Am vazut si instalatii de-a dreptul criminale pe partea care apartine furnizorului de electricitate. Aceasta stare de fapt este ilustrata si de marele numar de incendii datorate instalatiilor electrice actuale, in special iarna.
    De dragul unei economii nepotrivite (dupa parerea mea), aparatul este plin de puncte la potential mare si pune probleme de izolatie si protejare care nu sunt sigur daca nu anuleaza economia dorita. Deasemeni, eu unul nu mi-as dori sa treaca prin acei electrolitici obisnuiti, curenti AC ce pot ajunge si la 5A (la 2kW) - daca sunt cate doi in paralelel. Printre altele, nu prea inteleg rostul ca grila 1 sa fie la un potential de -1200Vdc, precum si alte ciudatenii din schema (de principiu) amplificatorului . Apreciez foarte mult pe cei care experimenteaza si nu merg pe cai batute, cred totusi ca trebuie sa exista o limita logica in compromisurile si pericolele asumate.
    73
    Morel
    4X1AD

  • Postat de Silviu - YO8TK (yo8tk) la 2010-07-23 07:41:07 (ora Romaniei)
  • Nu a fost decat un pariu pentru a castiga un tort.Cu riscul atator vieti.

  • Postat de Apostol Cristian - YO8RGL la 2010-07-23 08:23:40 (ora Romaniei)
  • Domnilor, ma vad obligat sa revin, pt. ca nu s-a prea inteles bine, vad;
    Nu constructia si exploatarea sursei in sine pune probleme, ci constructia si exploatarea QRO-ului. Personal am realizat si exploatez un QRO de acest gen dupa::
    http://www.cqham.ru/28um.htm ////particularitatea lor este ca catodul se decupleaza la sasiu cu condensatori de F.F. buna calitate, sasiul fiind pus la inpamantare,, obligatoriu de altfel in toate variantele (cu sau fara trafo)!!!!!

  • Postat de criss-ul - (neradioamator) la 2010-07-23 11:02:16 (ora Romaniei)
  • Sall scuze de intrare fara raspunss AS DORI si eu o cutia cum este in imagine chiar 2 va multumesc

  • Postat de oita - YO8RRT la 2010-07-25 17:40:12 (ora Romaniei)
  • unde gasesc o AYL? Sa ma-nteleaga. Chiar si fara "santaje" hi.Bravo pt.articol si pentru altele...Multa sanatate! 73!

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Redresorul de inalta tensiune - Constructia"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact