hamradioshop.ro
Articole > Software pentru radioamatori Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Despre antene, masuratori si adaptare

Cristian Colonati YO4UQ

Cuvânt înainte.

Articolul lui YO8RJU din http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=702 a produs un interes deosebit atât sub aspectul realiz?rii practice precum ?i comentarii ?i întreb?ri din punctul de vedere al tehnologiei reglajelor antenei în multiplele benzi pentru care este construit?. Aproape toate comentariile au recomandat m?sur?tori cu un analizor pentru acest? anten? ?i eventual publicarea rezultatelor. Interesul mi se pare justificat ?inând cont de simplitate, economicitate ?i spa?iul relativ restrâns de instalare.

Fa?? de perioadele trecute în care f?ceam antenele în conformitate cu recomand?rile din documenta?iile publicate, c?r?i ?i reviste, dar în multe cazuri rezultate ob?inute nu se potriveau cu cele preconizate, am ajuns în acest moment s? avem la îndemân? echipamente de m?sur? performante ?i documenta?ie pe Internet "cât cuprinde" care s? ne ajute în modelare, construc?ie, m?sur?tori ?i reglaje.

Este chiar p?cat s? ne facem o anten?, care se dore?te a fi func?ional corect?, dac? dup? construc?ie ?i montaj nu îi facem o m?sur?toare ca s? ?tim pe ce "cai" pornim la lupt?. Nu este vorba aici de antenele industriale, care ?i ele pot fi m?surate ?i reglate, dar mai ales de cele autoconstruite ?i adaptate condi?iilor concrete de instalare, terase, balcoane ?i alte spa?ii citadine restrânse. ?i cum unul dintre comentatorii articolului mai sus men?ionat era bucuros pentru apari?ia unei noi realiz?ri practice vom încerca s? mai prezent?m câte ceva în acest sens.

Realizarea ce va fi prezentat? nu este o noutate dar solu?iile ?i etapele ei vor s? scoat? în eviden?? o tehnologie de abordare "garnisit?" ?i cu câteva solu?ii de m?sur?tori, reglaje ?i adaptare pentru o func?ionare corect?. Este un punct de vedere despre cum ar trebui abordat? problema pentru spa?ii reduse, restric?ii administrative de instalare, evitarea interferen?elor ?i totu?i maximizarea performan?elor în condi?ii vitrege de practicare a nobilului nostru "hobby" - radioamatorismul. Pentru a ?ti cum func?ion?m m?sur?torile sunt strict necesare. În zilele noastre, cred c? un efort financiar minim din partea asocia?iilor ?i cluburilor de amatori ar rezolva problema procur?rii zonale a unor analizoare de anten?.

Scurt? recapitulare.

-          Antenele scurtate, pentru spa?ii restrânse sau antenele portabile au în general impedan?e mici, mai mici de 50 de ohmi.

-          Acela?i lucru se întâmpl? ?i la dipolii aproape de sol la care scade impedan?a în punctul de alimentare.

-          Antenele verticale la care contragreut??ile nu pot fi înclinate au carctreristici similare, cu impedan?e în jurul a 37 de ohmi.

-          Chiar dac? antena este la rezonan?? Xs=0 raportul de unde sta?ionare SWR poate fi mai mare decât limita rezonabil? de 1:1,5. În acest caz când partea real? a impedan?ei Rs<50 ohmi, rezisten?a de sarcin? devine mult prea mic? pentru a realiza un transfer optim de energie c?tre anten? iar SWR devine sup?r?tor ?i poate produce efecte nedorite.

-          Un citat semnificativ din articolul lui YO7AYH - Valeric? Costin:

Linii de transmisie http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=257

 “Daca raportul de unde stationare pe linia de transmisie nu poate fi schimbat prin nici-un reglaj efectuat la

intrarea în linie, atunci la ce ajuta cuplorul de antena (transmach-ul, sau antena tuner)?

Cuplorul de antena se amplaseaza între emitator si intrarea în linie. Utilizarea cuplorului de antena face ca pe segmentul de linie dintre el si emitator sa nu existe unde reflectate (sau, în anumite cazuri, sa existe un minim de unde reflectate, indicate de SWR1). În aceasta situatie curentul furnizat de etajul final al emitatorului va fi minim, protejându-se astfel etajul final de curenti excesivi, iar puterea transmisa de emitator spre antena va fi maxima, datorita adaptarii dintre impedanta de iesire a emitatorului si impedanta de intrare în linia de alimentare.

Eliminarea undelor reflectate pe segmentul de linie dintre emitator si cuplorul de antena nu înseamna si eliminarea undelor reflectate de pe linia existenta între cuplor si antena. Acest lucru poate fi dovedit cu un alt reflectometru (SWR2) instalat între cuplor si antena. Daca antena este pur rezistiva (fara componente reactive) si daca valoarea rezistentei de radiatie este egala cu valoarea impedantei caracteristice a liniei fara pierderi, atunci pe linie nu vor fi unde reflectate (deci nu vor fi unde stationare) si cel de al doilea reflectometru va indica lipsa lor. În toate celelalte cazuri, când antena nu este pur rezistiva si are si componente reactive, iar impedanta antenei va diferi de impedanta caracteristica a liniei, vor exista unde reflectate care, vor conduce la existenta undelor stationare pe linie.

În concluzie, un cuplor de antena nu va elimina undele stationare existente pe linie, datorita neadaptarii dintre antena si linia de transmisie. El va ajuta la reducerea curentului debitat de etajul final, protejând tranzistorii sau tuburile electronice din etajul final de curenti excesivi, si va face posibil sa se transfere maximum de putere de la emitator spre antena."

Aceast? configura?ie este prezentat? în prima schem? din figura al?turat?.

În cea de a doua schem? este prezentat? ?i o alt? configura?ie în care adaptarea se face direct la intrarea antenei în încercarea de a diminua raportul de unde sta?ionare pe cablul de conexiune. Adaptorul este de tipul “balun" ?i este amplasat la intrarea antenei, acolo unde este m?surabil? impedan?a antenei Zs=Rs±jXs.

            Putem întâlni dou? situa?ii:

-          Prima în care impedan?a antenei Zs este mai mare ca impedan?a cablului coaxial ca de exemplu antena FD4 la care de monteaza sus un balun 1:6 pentru coax de 50 ohmi sau 1:4 pentru 75 ohmi. De regul? Zs este  deja cunoscut? din documenta?ii clasice ?i de regul? este greu de m?surat la locul de montaj.

 

           

-          Cea de a doua situa?ie este mai intesant? ?i se refer? la antene la care impedan?a Zs este mai mic? decât impedan?a caracteristic? a cablului coaxial. Avem ca exemplu antenele verticale λ/4 care au impedanta 37 ohmi la baz?, în special cele înc?rcate inductiv, antena Helically wound (spiral?), antena exponen?ial? ?i în general antenele scurtate. Accesul mai u?or la baza acestor antene ofer? posibilitatea de a m?sura impedan?a de intrarea Zs.

În prezenta expunere ne vom referi în special la cea de a doua situa?ie pentru care va fi expus? ?i realizarea practic? cu toate etapele de m?surare ?i realizare a adapt?rii. Realizarea nu este o noutate, poate mul?i au f?cut acest? anten? sau altele similare. Expunerea încearc? s? prezinte o etapizare sistematic? a pa?ilor de urmat, inclusiv instrumentele de m?sur? ?i analiz?, pentru realizarea unei antene în regim de radioamator, eventual pentru spa?ii restrânse, dar cu posibilitatea de a masura ?i ajusta parametrii acesteia pentru o func?ionare corespunz?toare. Mul?i dintre colegii no?trii au înc? probleme majore cu instalarea unor antene care s? permit? traficul radio din propriul amplasament. Poate ca aceast? expunere s?-i ajute s? revin? în eter.

Ce ne propunem s? analiz?m ?i s? realiz?m?

-          Adaptarea ?i antenelor rezonante cu impedan?e între 8 ?i 75 de ohmi pentru un SWR maxim de 1:1,5 pe linia de transmisie.

-          S? func?ioneze la configura?ii de Bal-Un sau Un-Un (Balanced - Unbalanced sau Unbalanced - Unbalanced).

-          S? se asigure rapoarte de transformare de 1:1 (50:50), 2:1 (50:25), 4:1(50:12,5). În aceste condi?ii pentru orice anten? cu impedan?a cuprins? între 8 ohmi < Zs=Rs la rezonan?? < 75 ohmi, raportul de unde sta?ionare nu va dep??i 1:1,5 prin alegerea corespunz?toare a raportului de transformare asigurat de balun. Pentru valori m?surate ale Zs=Rs între 33 ?i 50 ohmi se alege priza de 1:1, pentru valori m?surate între 16 ?i 37 ohmi se alege priza de 2:1 iar pentru valori în intervalul 8 la 19 ohmi se alege priza de 4:1.

-          S? fie u?or de ajustat func?ie de nevoi prin comutarea prizelor pe balun.

-          S? admit? puteri rezonabile de 100 - 250 watt cu pierderi minime.

Prezentare "Top - Down".

Vom folosi o prezentare top-down, de la ansamblul de func?ionare la detaliile de execu?ie. Schema general? a configura?iei de lucru este prezentat? în figura al?turat?. Câteva scurte explica?ii: ?ocurile pe cablurile de leg?tur? între echipamente sunt realizate din ferite splitate (clamp), ferite recuperate din trafo HT TV ?i bobinate cu 6-8 spire de RG58 sau ferite tubulare de la cablurile monitoarelor CRT casate. Se evit? astfel reflexii între echipamente ?i radia?ii parazite.

În balconul de 3,5x1,5m de la etajul 7, cu fa?a spre vest, convie?uiesc 4 antene, bine m?surate ?i adaptate, cu care în modurile digitale (PSK, RTTY, etc.) func?ionând cu puteri mici (20 - 50 watt) s-au realizat o multitudine de leg?turi la distan?e apreciabile ?i s-a lucrat cu eficien?? ?i în concursuri. V? invit s? vizita?i în www.hrdlog.net log-ul on-line al lui YO4UQ.

Antenele sunt:

1.       Magnetic LOOP cu diametrul de 1,1m, ?eav? de Cu 22mm, cu adaptare Γ gama, pentru benzile de: 10MHz cu un C=50pF în vid peste CV, 14, 18 ?i 21MHz cu CV de 16 la 69pF cu distan?? mare între placi.

2.       Magnetic LOOP cu diametrul de 0,6m, ?eav? de Cu 22mm, cu adaptare Γ gama, pentru benzile de 21, 24 ?i 28 MHz. Punerea la punct pentru adaptarea gama a fost f?cut? cu miniVNA la locul de instalare pentru un SWR de 1:1,2 în banda de 14 MHz la prima anten? ?i 1:1,14 în banda de 21 MHz la cea de a doua.

3.       Helically Wound - antena spiral?, prezentat? de ARLL Antenna Book ed. 1997/1998 pag. 6-23 precum ?i în R&R nr.1 din 2008 care pentru benzile de 7 ?i 18MHz este o undi?? de 7m, cu bobinaj de 21m din sârm? de CuE de 1,1mm la care s-a ata?at o contragreutate de 10,6m pentru 7MHz ?i una de 4,2m pentru 18Mhz. Pe pozi?ia de instalare înclinat? la 45 grade pe balcon s-a acordat natural în 18MHz cu un Zs=60,74+j11,57 cu SWR 1,33 iar pe 7MHz a fost adus? la rezonan?? cu un CV ~ 30pF serie pentru un Zs=51,17+j2,96 cu SWR 1,06. Spre surprinderea mea Zs ?i Rs au fost extrem de u?or adaptabile la impedan?a liniei ?i a transceiverului.

4.       Helically Wound - antena spiral? pentru banda de 3,5 ?i 10MHz a fost mai greu de st?pânit ?i a avut nevoie de m?sur?tori, acord ?i adaptare adecvat?. Pentru aceasta din urm? vom face descrierea detaliat?.

Se observ? c? pentru toate cele 4 antene nu exist? nici un adaptor de anten? (antenna tuner clasic) ?i c? SWR-metrul este montat chiar pe cablul de leg?tur? între ie?irea de 50 ohmi a PA ?i, prin comutare, în intr?rile antenelor. Când PA este oprit pe acela?i traseu func?ioneaz? TS-450SAT cu AT scos.

            Antena spiral? pentru 3,5 MHz este realizat? pe o undi?? de 7m, bobinat? cu 42m de sârm? de CuE de 1,1mm ?i este instalat? în balcon înclinat? la cca. 45 grade. M?sur?torile efectuate cu miniVNA au determeinat ?i solu?iile în felul urm?tor:

-          Prima m?sur?toare a fost f?cut? pe antena "crud?", între conductorul spiralei ?i contrgreutate. Rezultatele acestei m?sur?tori sunt prezentate cu Zplots în primul grafic. Rezonan?a antenei este la frecven?a de 3180kHz ?i impedan?a are valoarea Zs=23,79+j0. SWR minim la 3202 kHz cu un Zs=27,35+j10,74.

-          Cea de a doua m?sur?toare a fost f?cut? dup? aducerea la rezonan?? în frecven?a de 3550 kHz cu un condensator variabil de recep?ie 2x500pF (1000pF) în serie pe firul activ ?i cu contragreutatea. Rezultatele au fost un Zs=21,24+j0 la frecven?a de 3546 kHz ?i un SWR de 1:2,36. La SWR minim de 1:2,09 impedan?a Zs=25,42+j13,97 ?i frecven?a de 3563  kHz.

           

Se observ? c? dezadaptarea nu este din cauza componentei reactive cât mai cu seam? a valorii lui Rs mult mai mic? decât impedan?a carcteristic? a cablului coaxial RG58 de 50 ohmi.

S-a m?surat valoarea capacit??ii cu care s-a adus la rezonan?? pentru a putea alege ni?te condensatoare convenabile pentru realizarea practic?. S-a repetat m?sur?toarea pentru aducerea la rezonan?? ?i în frecven?a de 3700 kHz (banda de fonie) ?i s-a notat capacitatea pentru a putea cu un acela?i CV s? facem acordul pe cele dou? por?iuni din banda de 3,5 MHz.

 

            M?rind plaja de frecven?e analizate cu miniVNA între 3 ?i 12 MHz s-a constatat c? antena lucreaz? ?i pe armonica 3-a undeva mai sus la cca 11,2 MHz. În acest caz s-a realizat o înc?rcare inductiv? suplimentar? la baz?, din câteva încerc?ri, cu o inductan?? de câteva spire care a adus ansamblul de acord ?i antena la frecven?a de 10140 kHz.

            În toate cele trei cazuri Rs a fost în jurul valorii de 25 ohmi.

-          Partea cea mai interesant? a fost realizarea adapt?rii de 2:1 (50 la 25 de ohmi) care în literatura de specialitate este cam neobi?nuit?. C?ut?rile pe Internet au dat rezultate ?i în site-ul lui WB6ZQZ - Alan Biocca s-a g?sit solu?ia necesar? http://www.antennalaunchers.com/trb/index.html care prezint? un balun de adaptare cu trei rapoarte 1:1, 2:1 si 4:1 incluzând simetrizarea "unbal-bal" ?i ?ocul de curent pentru modul comun.

-          Schema de principiu a ansamblului pentru aducerea la rezona?? ?i adaptarea cu "Triple Ratio Balun" este cea de mai jos.

Realizarea balunului a fost relativ simpl?. Ea este descris? cu lux de am?nunte ?i poze sugestive în site-ul lui WB6ZQZ ?i site-ul http://www.qsl.net/wb6zqz/3in1balun/construct.html - Alan Biocca prezint? dou? moduri de realizare practic? pentru acest balun: una într-o carcas? cilindric? cu torurile de ferit? suprapuse ?i cea de a doua cu torurile de ferit? al?turate pe un circuit imprimat, o construc?ie elegant? de tip industrial.

Autorul recomand? dou? toruri de ferit? cu permeabilitate 250 - 300 în domeniul de frecven?e 1 - 30 MHz, model F-150A-K de la Amidon sau Bytemark. În realizarea practic? expus? aici s-au folosit toruri existente, de produc?ie autohton?, de dimensiuni (D,d,h) 52x30x18, probabil cu punct alb, deci în parametrii de frecven??.

Pentru toruri Amidon ro?ii 51x31x14 v? adresa?i cu încredere la Sorin YO7CKQ (FT-140-43 sau T200-2).

S-au bobinat cu sârm? de Cu li?at izolat? în PVC câte 2 conductori x 12 spire pentru "unbal-bal" balunul pentru ?ocul de curent în modul comun ?i simetrizare ?i câte 4 conductori x 6 spire pentru transformatorul de RF cu trei rapoarte. Pentru a nu gre?i la conexiuni se recomand? culori diferite de conductor izolat PVC. S-au f?cut leg?turile conform schemei de conexiuni anexat?, prin lipire, s-au izolat, s-au pus torurile unul peste altul ?i s-au rigidizat cu band? izolatoare lat?.

            S-a ref?cut m?sur?toarea pentru toate cele trei benzi de frecven?? agreeate 3550, 3700 ?i 10140 kHz, prin "Triple Ratio Balun" setat pe raportul de transformare de 2:1 ?i ajustarea din CV, din punctul de ie?ire al PA, respectiv ie?irea lui TS-450SAT. Rezultatul pentru frecven?a de 3550 kHz este prezentat în ultimul grafic realizat cu Zplots.

            Parametrii v?zu?i de miniVNA pentru cele trei situa?ii sunt:

            Zs=47,87+j0,83 pentru 3556 kHz cu un SWR de 1:1,05

            Zs=55,47+j3,37 pentru 3711 kHz cu un SWR de 1:1,13

Zs=50,04+j3,17 pentru 10128 kHz cu un SWR de 1:1,07

            Corec?ia de frecven?? cu câteva zeci de kHz dreapta - stânga în jurul adapt?rii optime se realizeaz? din CV de acord la rezonan?? f?r? deteriorarea parametrilor de func?ionare.

           

 

            Schema de conexiuni pentru triplu balun este ?i ea dat? pentru cei interesa?i.

 

 

 

În loc de concluzii.          

-          Despre programul Zplots cu care au fost f?cute analizele off-line ale m?sur?torilor realizate cu miniVNA ?i utilizarea lui se poate consulta articolul de pe www.radioamator.ro

-          În prezenta solu?ie nu se utilizeaz? adaptor de antena, transmatch în sensul clasic, ci adaptare fix? de impedan?? pentru antena adus? la rezonan??, în frecven?a dorit?, cu balun.

-          Descrierea este f?cut? pentru a încuraja m?surarea ?i adaptarea antenelor cu tehnologii moderne ?i performante.

-          S-a demonstrat astfel c? exist? solu?ii pentru o activitate radio chiar dac? nu avem spa?ii pentru instalarea unor antene performante de mari dimensiuni.

-          Se poate lucra comod ?i cu puteri mici cu antene corect construite în modurile digitale, eficiente din punct de vedere radio.

-          Analizoarele de anten? cu e?antionare ?i memorarea datelor ofer? posibilitatea analiz?rii datelor achizi?onate în modul off-line, afi?area curbelor diver?ilor parametrii ?i elaborarea solu?iilor de func?ionare corect?.

-          Influen?ele amplasamentului de instalare al antenei ?i a obiectelor înconjur?toare: ancore, sârme, pere?i, casa liftului, pasarele, etc sunt substan?iale în modificarea frecven?ei de rezonan?? ?i a impedan?ei. În condi?ii de spa?ii restrânse, f?r? m?sur?tori, este greu s? se ajung? la o solu?ie optim?.

-          Prezenta expunere este un cumul de experien?? practic? personal? ?i nu î?i propune s? fie o solu?ie universal valabil? dar propune celor care î?i constuiesc antene proprii sau î?i instaleaz? antene industriale s? le m?soare parametrii de func?ionare ?i s? fac? ajust?rile necesare pentru o func?ionare optim?.

-          Mi se pare rezonabil? abordarea punerii la punct a unei antene în urm?torii pa?i:

*         M?surarea ini?ial? la intrarea antenei dac? este posibil, sau poate pu?in mai greu ?i costisitor la un λ/2 electric de coaxial, pentru frecven?a de lucru, care face transferul Zs de sus c?tre jos, la îndemâna operatorului Zs=Rs±jXs. Dac? ?tim cracteristicile ?i lungimea fizic? (implicit electric? a cablului coaxial) se poate afla Zs din valoarea masurat? jos Zin, cu ajutorul programului TLD al lui Dan Burniga AC6LA, sau pentru exper?i cu ajutorul diagramei Smith.

*         Aducerea la rezonan?? a antenei pentru un Zs=Rs±j0 ?i consemnarea lui Rs.

*         Adaptarea, printr-o metod? convenabil?, la intrarea în anten?, a impedan?ei Zcoax a cablului coaxial de regul? 50 ohmi la valoarea lui Zs=Rs determinat la rezonan??.

            Realizarea practic? chiar dac? nu arat? industrial, montat? într-o cutie de material plastic pentru alimente, pe balcon la baza antenei, î?i face din plin datoria pentru care a fost construit?.

            Un îndem pentru YO8RJU ?i colaboratorii s?i, de la al c?rui articol ?i comentarii am început prezenta expunere: "monta?i antena, m?sura?i parametrii ?i publica?i rezultatele".

           

Bibliografie:

[1] ARLL Antenna BOOK - Helically Wound - 1997/1998 pag. 6/23

[2] Antene practice filare - G3BDQ - John D Heys - RSGB ed. F-Service ?i prelucrat? de YO4BBH & YO3AL

[3] Antene pentru radioamatori - Iosif Remete YO2CJ ed. Tehnic? 1979

[4] Linii de transmisie - Valeric? Costin YO7AYH din http://www.radioamator.ro

[5] Triple Ratio Balun - Alan Biocca WB6ZQZ http://www.antennalaunchers.com/wb6zqz.html

[6] Ig_miniVNA software -     Jean Louis PAGES F4CLB  http://clbsite.free.fr

[7] Zplots - Dan Burniga AC6LA http://www.ac6la.com/zplots.html

[8] TLDetails - Dan Burniga AC6LA  http://www.ac6la.com/tldetails.html

 

 

 

 

Cristian Colonati YO4UQ

Articol aparut la 30-11-2010

12351

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (6)  

  • Postat de Adrian - YO5PBG la 2010-11-30 21:57:31 (ora Romaniei)
  • Tare ma bucur domnule Colonati pentru acest articol. Studiez de buna vreme antenele verticale scurtate, avand in vedere conditiile vitrege legate de amplasarea vreunui fel de antena in locatia mea actuala. Am citit foarte multe articole, pe net prin ARRL si RSGB handbook si trebuie sa recunosc ca fiecare porneste de la teoria X si sfarsesc prin punerea in practica a adaptarii prin modul Y - "matematic/teoretic relativ incompatibil cu X": baga o bobina, cauta pana te saturi priza buna etc.
    Ma bucur ca "rezonam" prin articolul acesta prin ideile legate de introducerea unui CV (mult mai stabil decat o bobina de lungire variabila de pilda) si a adaptarii de banda larga a impedantei.
    Ca sa incurajez pe cei care n-au spatiu, dau si eu doua trei info:
    Din rezultatele experimentelor mele, confirm ca transmatch-ul plasat intre TCVR si coaxial nu aduce vindecarea serioasa a problemelor legate de eficientizarea randamentului in antene verticale (scurtate in cazul meu) functionand pe mai multe benzi.
    Daca si altii au probleme cu spatiul, pot sa mai spun ca eu am reusit DX-uri pe benzile superioare (14, 21, 28) cu verticala "de balcon" - ma rog -- de geam la et. 3 --- de 2 metri jumatate si 2 radiale intinse prin apartament (sa nu atarne pe la vecini) cu puteri infime chiar in versiunea cu transmatch (Z-mach) plasat la TCVR. Asta in conditiile de propagare din vara, cu SSN limitat la 80 de regula.
    Deci merita atentia antenele astea mici, pot face treaba dar necesita in schimb bataie de cap -- de care eu n-am avut vreme anul asta. Cu o adaptare corecta cred ca se pot apropia de antenele comerciale cu trapuri, multiband. Cred!
    Atentie insa, asta nu inseamna ca faimoasa antena Miracle Whip (de 1,5m, pe la americani) pt. portabil face chiar minuni. Cu doar 1m mai lunga, ar putea face!
    Ar fi interesant sa aflam despre diverse experiente cu antene de spatiu redus, eventual de portabil cu dimensiuni reduse, care s-au dovedit eficiente pt. lucrul la dist. mai mare, eventual multiband cu sisteme iscusite / automate de aordare de la o banda la alta.
    Imi cer scuze daca am sarit de pe un cal pe altul, am fost incoerent, dar sunt pe fuga :-).

  • Postat de Adrian - YO5PBG la 2010-12-01 21:28:33 (ora Romaniei)
  • Update: in loc de SSN a se citi SFI in comentariul meu (SSN sub 40). scuze.

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2010-12-03 08:00:52 (ora Romaniei)
  • Felicitari Domnule Collonati ca sunteti "verde" si ca pasiunea nu se pierde.Un radioamator ADEVARAT trebuie sa va calce pe urme.Radioamatorismul ramane "primitiv" atunci cand se multumeste sa cumpere fara sa verifice si mai ales fara sa se intrebe DE CE.
    Urmaresc cu placere toate experientele dumneavoastra si ale prietenilor si ma simt bine.Deci se poate si asa!
    Felicitari!
    A ne pune intrebari si a gasi modalitati de raspuns si/sau solutii este calea pentru un adevarat radioamator.
    73!

  • Postat de Neacsu Laurentiu - YO8AXP la 2010-12-10 14:17:01 (ora Romaniei)
  • Un articol tehnic de "utilitate publica", conceput intr-o maniera eleganta, ce reuneste claritatea, concizia si precizia. TNX! 73!

  • Postat de antonela - (neradioamator) la 2011-05-12 08:30:01 (ora Romaniei)
  • buna ziua! stau la curte si vecinul din dreapta este un radioamatorist.si-a construit o antena de circa 3-3,5m,care ma buruiaza la tv si calculator .
    As dori sa stiu care este distanta legala dintre case pentru a monta o antena de aceasta dimensiune? Multumesc anticipat.

  • Postat de Bucharest Hotels - (neradioamator) la 2011-06-13 23:08:08 (ora Romaniei)
  • Intradevar, un articol bun pentru cei ce lucreaza in domeniul de telecomunicatii si radioamatori, Antene, masuratori si adaptare. Pentru inceput ca sa intelegi acest articol e nevoie sa cunosti cativa parametrii de baza in functionarea corespunzatoare a Antenelor de Microunde si Radiocomunicatii.
    Cum ar fi Impedanta de Intrare, VSWR (Voltage Standing Wave Ratio) care precizeaza calitatea adaptarii si ajuta la determinarea benzii de trecere a antenei, VSWR-ul ideal este 1, banda antenei este cu atat mai mare cu cat VSWR-ul este mai mare, un VSWR mai mic decat 2 este acceptabil pentru un sistem de comunicatii, mai ales din cauza faptului ca o data cu cresterea frecventei adaptarea este mai greu de realizat. Alti parametrii importanti sunt Banda de Frecventa, Caracteristica de Radiatie si unghiul de radiatie.
    http://www.bucharest-hotels.co.uk

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Despre antene, masuratori si adaptare"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact