hamradioshop.ro
Articole > Echipamente si constructii radio Litere mici Litere medii Litere mari     Comentati acest articol    Tipariti

Cubul 2x2x2

Etaj 2 - Circuite secundare

Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP

1 Redresorul – pe scurt
2 Redresorul – constructia
3 Panoul XXI
4 Etajul 2 – auxiliare
4.1 Regulatoarele pentru negativare
4.2 Circuite secundare [Fil. Rel. etc]
4.3 Cuplarea redresorului IT cu circuitele auxiliare
5 Etajul amplificator PA - HF
• 5.1 Panoul din spate – tuburile
• 5.2 Catometrul
• 5.3 Corectarea greselilor
• 5.4 Panoul frontal
• 5.5 In loc de incheiere

Am optat pentru o schema cu excitatie in catod.


Fig. 01 Schema bloc circuite auxiliare.

Catodul este legat galvanic cu filamentul tubului prin conectarea impreuna a pinilor 2 si 3 la soclul lampii GU74-B. Din punctul de vedere al radiofrecventei, grilele 1 si 2 sint la masa. Negativarea se aplica catodului care la rindul lui este conectat impreuna cu filamentele la transformatoarele de filament. Excitatia de radiofrecventa este separata in radiofrecventa de circuitele de filament si negativare prin socurile bifilare prevazute pe liniile de 12 volti pentru filamente. La tubul GU74-B alimentarea filamentelor se face cu 12,6V c.a. la un curent de cca 3,5 - 4.0 A. Pentru a asigura aceste conditii de lucru, urmarind schema bloc a etalui 2 - circite auxiliare, se observa urmatoarele elemente de circuit necesare pentru alimentarea filamentelor si pentru circuitul de excitatie:

Transformatorul de filamente. Eu am folosit doua transformatoare de "Sport" versiunea cu o singura infasurare secundara de 15V. In gol, tensiunile in infasurarile secundare au fost una de 15,2V si una de 16,1V. Am cuplat pe secundar un bec de far auto de 45W [o singura faza] si am constatat ca transformatorul cu iesirea de 15,2 V in gol asigura in sarcina 12,67 V la un curent de 3,55A. Din celalalt transformator am scos cinci spire si astfel el debiteaza 12,71V pe acelasi bec de far auto.

Regulatoarele de tensiune de negativare [ descrise anterior ] se conecteaza la infasurarea secundara a transformatoarelor de filament, la firul care ajunge pe pinii 2 + 3 in soclul fiecarei lampi. Constructia regulatoarelor de tensiune de negativare este aici

Socurile de filament sint realizate pe cite o bara de ferita cu lungimea de 100mm, prin bobinare bifilara pina la umplere cu sirma CuEm cu diametrul de 1,5 mm, [2 x 23 spire] Peste infasurari se aplica un tub termocontractil care asigura rigiditatea necesara bobinajului. [In fotografiile alaturate se vad montate socuri MFJ 10-15115-1 care sint utilizate in toate liniarele Ameritron]

Transformatorul toroidal pentru aplicarea excitatiei in catod este realizat pe un miez Amidon, T300 - A 2, si are 5 infasurari de 9 spire fiecare, executate prin bobinarea pe tor a 9 spire de cablu 4 x 1,5 mm2 tip MYYM si separat, infasurarea de cuplaj cu transceiverul [am preferat aceasta varianta in loc de cablu 5 x 1,5 mm2 din motive de izolatie !!! ] Cablul este asigurat cu soricei impotriva derularii. Torul este fixat pe placa de baza cu soricei si apoi rigidizat cu polietilena topita in pistol. Datele tehnice pentru cablul MYYM 4 x 1,5 mm2, asa cum sint date de fabricant IPROEB S.A. Bistrita sint de gasit la adresa http://www.iproeb.ro/produs?id=200


MYYM Cabluri flexibile cu manta de PVC, pentru utilizare normala

Decuplarea filament + catod in radiofrecventa se face cu patru condensatori cu mica, 6,3nF la 1600 V tip KCO - 8 [salvati si ei prin defrisare] care se monteaza asa cum se vede in schema, intre socul de RF si transformatorul toroidal. Acesti condensatori constituie si puncte de sprijin pentru socul RF bifilar. Capatul dinspre trafo filamente al socurilor se sprijina pe placa de baza prin intermediul unor papuci cositoriti pe capatul socurilor si fixati cu surub pe placa de baza [din sticlotextolit de 2mm grosime]. Initial am sprijinit ambele capete ale socurilor de filament pe condensatori de decuplare, dar ulterior am adoptat solutia descrisa mai sus.

Decuplarea grilelor

Deoarece montajul este cu excitatie in catod, ambele grile se decupleaza d.p.d.v. RF la masa. Cei doi condensatori de decuplare pentru G1 sint fixati pe placa etajului 2 cu suruburi M3 , si au conexiunile realizate cu papuci Φ 4 mm. Terminalul cald este punct de sprijin pentru firele care vin de la redresorul Multi + Multi - si care merg la socluri - pinii 1 [G1]. Modelul de soclu pe care il am eu, are inclus prin constructie un condensator circular de decuplare a grilei ecran, de 14 nF la 1000V, fapt care face sa nu mai fie necesar condensatorul exterior de decuplare la G2. Partea metalica a soclului este legata la masa amplificatorului cu doua platbenzi montate cite una intre fiecare colt al soclului si masa.

Socul anodic

Tot pe placa etajului 2 - auxiliare sint montate cele doua socuri din circuitul anodic. Capetele dinspre redresor ale socurilor sint decuplate la masa cu doi condensatori similari, ca model, pozitie si montaj, celor utilizati la decuplarea grilelor de comanda. Capatul cald al socurilor [care sint montate in picioare] urca in etajul 3 si se conecteaza la condensatorii de separare a tensiunii continue de cea de radiofrecventa. . [In fotografiile alaturate se vad montate socuri MFJ 10-15197 care sint utilizate in toate liniarele Ameritron]


Fig. 02 Amplasarea pieselor in etajul cu circuite auxiliare

Sasiul "Cubului"

Pentru a putea urmari in continuare descrierea montajului sint necesare citeva cuvinte despre sasiul pe care se realizeaza asamblarea diferitelor blocuri functionale ale amplificatorului.

Cubul se asambleaza pe un schelet executat din profile laminate tipizate recuperate din cutiile echipamentelor fabricate de I.E.M.I., asa cum se vede in figura urmatoare:


Fig. 03 Sasiul Cubului

Partea de jos este o refolosire integrala a unei cutii de frecventmetru E0204, [identica cu aceea folosita la realizarea redresorului de inalta tensiune "multi plus - multi minus"] peste care am format o incinta pentru filtrul Π si pentru cele doua lampi. Intregul sasiu este deci executat din bare de acelasi profil recuperate de pe la cine am mai gasit asa ceva [ tnx YO4QZ si YO4BG]. Montajul realizat pina acum pentru aceste circuite auxiliare ale amplificatorului, amplasat in sasiu, se vede in fotografiile urmatoare.


Fig. 04 Primele piese pe sasiu
Fig. 05 Vedere de sus din dreapta


Fig. 06 Vedere de sus din fata


Fig. 07 Vedere de sus din stinga


Fig. 08 Vedere laterala dreapta


Fig. 09 Vedere laterala stinga

Precizez ca montajul cubului se face monolit cu redresorul multi - plus & multi - minus descris anterior, obtinind in final o singura "cutie" pentru intreg amplificatorul, inclusiv redresorul de inalta tensiune. Redresorul de inalta tensiune se fixeaza de restul ansamblului cu patru suruburi M4 care trec prin profilele care constituie cadrul cutiilor. Montajul este descris pentru aceasta solutie constructiva. In imaginile de mai sus se vad si condensatorii cu valoare fixa, de 2.2 nF, 1nF si de 200 pF care se conecteaza in paralel cu condensatorul variabil dinspre antena al filtrului П. Filrtul П pentru doua lampi GU74B in paralel, are urmatoarele valori


Fig. 10 Filtrul Π

Montajul lampilor, al filtrului Π, precum si punerea in functiune si reglarea prizelor pe bobine, intr-un articol viitor.

73! Andrei, YO4AUP

Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP 

Articol aparut la 7-11-2011

9514

Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (6)  

  • Postat de Vasile - YO9FEH la 2011-11-07 17:24:38 (ora Romaniei)
  • Interesant articolul !Succese la realizarea finala !
    73 Vasile.

  • Postat de Milea Nicolae - YO5ALI la 2011-11-10 11:20:35 (ora Romaniei)
  • Felicitari pentru realizarea profesionala si estetica a Amplificatorului . Astept cu nerabdare rezultatele . masuratorilor de laborator si pe antenne. 73 si succes, Nicu

  • Postat de George - YO9HSW la 2011-11-11 17:53:02 (ora Romaniei)
  • Poate se specifica in text dar mi-a scapat, sa inteleg ca un singur soc nu suporta curentul anodic cerut de cele doua tuburi si ati preferat sa alimentati fiecare tub prin propriul sau soc anodic?

  • Postat de gheorghe andrei radulescu - YO4AUP la 2011-11-11 19:21:15 (ora Romaniei)
  • Lampile metaloceramice se “consuma” altfel decit cele de sticla. Diferenta intre doua metaloceramice cu acelasi numar de ore de functionare este mai mare decit diferenta intre doua lampi de sticla. [ metaloceramicele functioneaza la un regim termic mult mai dur]. De aceea este necesara, din cind in cind, retusarea tensiunii de negativare pentru a echilibra cele doua canale ale amplificatorului. Am ales aceasta varianta de alimentare pentru ca imi ofera posibilitatea masurarii separate a tuturor curentilor celor doua lampi si implicit imi ofera posibilitatea echilibrarii celor doua canale ale amplificatorului. Bine inteles ca exista si alte variante. 73! Andrei.

  • Postat de Dan - YO3GH (yo3gh) la 2011-11-13 21:01:43 (ora Romaniei)
  • Felicitari pentru realizare ,.... , imi place estetica ... 73 !

  • Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2011-11-27 11:46:45 (ora Romaniei)
  • Felicitari Andrei. Cum spui, lampile metalo-ceramice au alt regim.Imi aduc aminte de GI7 , un montaj DDR din revista lor de atunci.Distractiv, in fine, privire radioamatoriceasca.600W din doua GI7 in 2m.
    Sigur ca poate debita , insa multi nu stiu ca apare la puteri mari si regim incorect o deplasare a grilei ce schimba capacitatile interne.
    Un 250W / GI este mai omenesc.
    Succes in realizare si astept un nou articol.

    Scrieti un mic comentariu la acest articol!  

    Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Cubul 2x2x2"
    Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul de a posta comentarii.
    Comentariu *
     
    Trebuie sa va autentificati pentru a putea adauga un comentariu.


    Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.

    Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
    Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Despre Radioamator.ro | Contact